Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 4751/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(2296/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR.4751
Ședința publică de la 24.06.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 2: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 3: Valentina Sandu
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă - SRL împotriva sentinței civile nr.2500/15.09.2008 pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți, -, -, și .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimații-reclamanți prin avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentantul avocat al intimaților-reclamanți depune la dosar practică judiciară.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimații-reclamanți, prin avocat, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca legală și temeinică. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2500/15.09.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea formulată de reclamanții, a, Și în contradictoriu cu pârâta - SRL T M și a constatat că activitatea desfășurată de cei 25 de reclamanți ca angajați ai - T SA TMî ndeplineau condițiile de încadrare în grupa I de muncă.
A omologat raportul de expertiză contabilă judiciară, efectuat de expert contabil G și a obligat pârâta să efectueze înscrierea în carnetul de muncă al celor 29 de reclamanți, mențiunile privitoare la grupa I de muncă pentru fiecare dintre aceștia după cum urmează: - grupa I de muncă - 01.09.1992-01.04.2001, - grupa I de muncă - 01.12.1990-01.04.2001, - grupa I de muncă - 16.06.1993 - 01.04.2001, - grupa I de muncă - 01.04.1992 - 01.04.2001, - grupa I de muncă 27.02.1990-01.02.1994 și 02.08.1995-01.06.1997, - grupa I de muncă - 23.11.1975 - 04.01.2001, - grupa I de muncă - 26.01.1981-01.04.2001, - Grupa I de muncă 20.11.1981 - 01.04.2001, - grupa I de muncă - 25.03.1982-01.04.2001, - grupa I de muncă - 04.08.1977-01.04.2001, - grupa I de muncă - 25.05.1977-20.12.2000, 12. - grupa I de muncă - 01.11.1984-01.04.2001, - grupa I de muncă - 01.07.1995-01.04.2001, - grupa I de muncă - 11.09.1978-21.03.1992 și 15.02.2000-04.2001, a - grupa I de muncă - 01.04.1992- 01.04.2001, - grupa I de muncă - 01.04.1992 - 01.04.2001, - grupa I de muncă - 07.04.1976-01.04.2001, - grupa I de muncă - 21.01.1974-01.08.1998, - grupa I de muncă - 01.09.1977-01.06.1994, - grupa I de muncă - 01.09.1983- 01.06.1996 și 01.02.1997-01.04.2001, - grupa I de muncă - 01.02.1977-30.11.1993, - grupa I de muncă-01.09.1979-16.07.1980, - grupa I de muncă - 24.06.1976-01.08.1993, - grupa I de muncă - 13.11.1987-16.06.1997 și 20.01.1998-04.2001, - grupa I de muncă - 09.09.1985- 24.10.1994 și 01.06.1998 -04.2001, - grupa I de muncă - 08.08.1985-01.04.2001, - grupa I de muncă - 15.09.1981-22.10.1981 și 05.05.1983-01.06.1997, - grupa I de muncă - 26.03.1980-01.06.1997 și 26.01.1998 - 06.10.1999, - grupa I de muncă 04.02.1976-24.06.1977 și 05.12.1978- 02.05.1990.
S- luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că art. 13 din Ordinul nr. 50/05.03/1995 prevede că perioada lucrată după data de 18.03.1969 până în prezent în continuare, se încadrează în grupele I și a-II- de muncă în conformitate cu prevederile prezentului Ordin ce înlocuiește Ordinele nr. 59/1969, 105/1976 și 210/1977 de ale Ministerului Muncii și Ministerul Sănătății, care își încetează aplicabilitatea.
Art. 6 din Ordinul nr. 50/1990 precizează că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I și a-II-a de muncă se face de către conducerea unității împreună cu sindicatele libere din unități ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective.
Prin decizia nr. 15/10.03.2004 emisă de conducerea unității - T SA cuprinde analiza încadrării în grupa I de muncă a unor salariați de pe platforma - T SA, ocazie cu care s-a încheiat procesul verbal din data de 17.03.2004 semnat numai de reprezentanții societății.
Din cuprinsul procesului verbal încheiat rezultă locuri de muncă precum și încadrarea perioadelor lucrate de salariații menționați în grupa I și a-II-a de muncă.
Din cuprinsul cărților de muncă și statelor de plată expertul a reținut că nu există vreo modificare din punct de vedere al încadrării salariale și a locurilor de muncă privind perioada solicitată de reclamanți a fi expertizată astfel că nu se justifică încadrarea în grupa a-II-a de muncă.
De asemenea expertul a constatat că locul de muncă și felul muncii pretențiilor este același cu cel prevăzut prin procesul verbal încheiat la data de 17.03.2004 de către comisia numită de conducerea unității, fără participarea sindicatului liber.
Astfel, expertul a constatat că reclamanții au lucrat în aceleași condiții ca și salariații precizați în procesul verbal încheiat la data de 17.03.2004 și referatul din 01.04.2004.
Expertul contabil a concluzionat că, trecerea reclamanților de la grupa I de muncă la grupa a-II- de muncă fără o decizie a conducerii unității în acord cu sindicatul, nu se justifică iar activitatea desfășurată de reclamanți ca angajați a - T SA TMp entru perioada solicitată în tabelul anexat la cererea de chemare în judecată, îndeplinește condițiile privind încadrarea în grupa I de muncă.
Prin urmare, încadrarea salariaților în grupa a-II-a de muncă s-a făcut cu încălcarea prevederilor Ordinului nr. 1566/1995 art. 3.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat în termen legal pârâta - SRL, criticând soluția pentru motive ce nu au fost încadrate în drept, dar a căror dezvoltare face posibilă încadrarea lor în dispozițiile art. 304 pct. 9 pr. civ.
În motivarea recursului se arată că recurenta - SRL nu are calitatea de a se pronunța asupra încadrării in grupe de munca a reclamanților atâta timp cât ei au lucrat la alta societate, dar a pus la dispoziția expertului desemnat de instanța documentele solicitate din arhiva - T SA, respectiv state de plata si situația privind plata CAS diferențiat pe grupe de munca.
Documentele au fost analizate prin sondaj, astfel ca, unii dintre reclamați si-au schimbat locul de munca si felul muncii sau nu au beneficiat niciodată de încadrarea in grupa I de munca conform locului de munca ocupat.
Acest lucru se putea constata din carnetele de munca si statele de plata care sunt întocmite pe locuri de munca - secții instalații si servicii.
Referitor la prevederile legale se precizează ca încadrarea salariaților s-a făcut cu încălcarea prevederilor art. 3 din Ordinul nr.1566/1995, ori acest articol prevede ca numai locurile de munca necuprinse in grupa I de munca, conform art. 1 din același Ordin, beneficiază de încadrarea in grupa a-Il-a de munca ca urmare a nominalizărilor făcute de conducerea societăților comerciale împreuna cu sindicatele. Reclamanții nu contesta ca nu au fost încadrați in grupa a-Il-a de munca.
În ceea ce privește obligația L de a efectua înscrierea in carnetele de munca ale reclamanților, recurenta consideră ca aceasta obligație nu este legala întrucât nu are personal angajat pentru astfel de operațiuni.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate, dar și a dispozițiilor art. 3041pr. civ. Curtea reține următoarele:
Din clauzele inserate în contractul de vânzare-cumpărare
încheiat între - T SA și - SA ia, contract autentificat la BNP " ", la data de 14.09.2004, rezultă că această din urmă
societate, ce a devenit ulterior asociat la - " " SRL, s-a obligat să preia, să păstreze și să gestioneze arhiva societății dizolvate și radiate - T SA, precum și să achite toate obligațiile născute cu privire la patrimoniul societății, aspecte reținute corespunzător și de instanța de fond, astfel încât - SRL are calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății.
Cât privește soluționarea fondului cauzei, Curtea apreciază că în mod
corect prima instanță a reținut că intimații-reclamanți sunt îndreptățiți să
beneficieze de protecția drepturilor lor decurgând din muncă, potrivit art.169 din Codul Muncii, întrucât transferarea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile, date fiind clauzele contractului de vânzare-cumpărare menționat mai sus, echivalează cu un transfer al unei părți a societății.
Nu pot fi reținute susținerile recurentei-pârâte - " " SRL, referitoare la faptul că se află în imposibilitatea de a efectua mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale intimaților-reclamanți, așa cum s-a dispus prin hotărârea, fondului, întrucât din dispozițiile Decretului nr.92/1976, rezultă obligația angajatorului de a efectua toate mențiunile în carnetul de muncă al salariatului, chiar și acele mențiuni care, din omisiunea altor angajatori, nu au fost efectuate. Deci, la cererea salariatului, angajatorul este obligat să completeze mențiunile din carnetul de muncă al salariatului, chiar și cu privire la perioade anterioară angajării salariatului în acea unitate, pe baza înscrisurilor prezentate de salariat, în speță, conform dispozițiilor hotărârii fondului.
Din probatoriul administrat în cauză (înscrisurile depuse și expertiza contabilă efectuată) rezultă că, până la data de 01.04.1992, intimații reclamanții au beneficiat de grupa I de muncă, desfășurând activitate în aceleași condiții ca și personalul de la îngrășăminte chimice complexe K 2 sau uree, iar ulterior acestei date au fost trecuți în grupa a-II-a, așa cum rezultă din adeverințele depuse de către aceștia la dosar.
Prin urmare, în mod corect instanța de fond a apreciat că sunt aplicabile prevederile Ordinului nr. 50/1990, precum și cele ale art. 3 din Ordinul nr. 1566/03.07.1995 ale, Ministerului Industriilor și Ministerul Sănătății, care dispun că locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite din industria chimică și petrochimincă, necuprinse în grupa I de muncă, vor beneficia de încadrarea în grupa a-II-a de muncă în vederea pensionării ca urmare a nominalizării lor de către conducerile societăților comerciale cu sindicatele, în baza condițiilor concrete la fiecare loc de muncă, conform prevederilor Ordinului nr. 50/1990.
Câtă vreme din mențiunile existente în carnetele de muncă ale intimaților-reclamanți nu rezultă că ar fi intervenit vreo modificare din punctul de vedere al încadrării salariale, ale locurilor de muncă, care să poată justifica trecerea acestora într-o altă grupă de muncă, fapt menționat și de către expert în conținutul raportului de expertiză, Curtea apreciază că nu există temei care să justifice trecerea intimaților-reclamanți din grupa I de muncă într-o altă grupă de muncă.
Pentru aceste considerente și în temeiul art. 312 alin. 1 pr. civ. recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă - SRL împotriva sentinței civile nr.2500/15.09.2008 pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți, -, -, și .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 24.06. 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.LH/th.red.
2ex-21.07.2009
Jud. fond:
Președinte:Lizeta HarabagiuJudecători:Lizeta Harabagiu, Maria Ceaușescu, Valentina Sandu
