Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 489/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 489
Ședința publică de la 26 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Gheorghiu
JUDECĂTOR 2: Adriana Elena Andronic
JUDECĂTOR 3: Georgeta
GREFIER:
Pe rol pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de reclamanta, împotriva deciziei civile nr.916 din 20 septembrie 2006 Tribunalului Iași; cauza având ca obiect constatare nulitate titlu de proprietate.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că:
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 19 noiembrie 2008, susținerile părților consemnându-se în încheierea din acea zi. Din lipsă de timp pentru deliberare și acordându-se posibilitatea de a se depune la dosar concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi.
. termenului de pronunțare, prin serviciul registratură, la data de 21 noiembrie 2008, intimatul a depus concluzii scrise, iar la data de 25 noiembrie 2008, intimații, și () au depus concluzii scrise.
Ulterior deliberării;
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Judecătoria Iași prin sentința civilă nr. 3296 din 19.04.2005 admite în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții, și Comisia de Aplicare a Legii nr. 18/1991
Constatată nulitatea titlului de proprietate nr. -/1994.
Respinge cererea de constatare a nulității titlului de proprietate nr. -/2001, ca nefondată.
Respinge excepția lipsei calității procesual active a reclamantei, ca nefondată.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă în contradictoriu cu pârâtul-reclamant G, ca nefondată.
Pentru a pronunța hotărârea instanța de prim grad a stabilit următoarea situație de fapt:
Reclamanta a investit judecătoria cu acțiune în constatarea nulității absolute a două titluri de proprietate emise de Comisia Județeană I pentru stabilirea dreptului de proprietate și anume:
- titlul nr. 183.355/22.12.1994 emis pentru suprafața de 0,5000 ha situat în Municipiul I - plan parcelare șes, zona, pe numele lui,;
- titlul de proprietate nr. 185.863/30.04.2001 emis lui G pentru suprafața de 0,5000 ha, situat în Municipiul I 49 - zona.
Reclamanta a invocat ca motiv de nulitate faptul că pârâții nu sunt persoane îndreptățite la reconstituire întrucât terenul face parte din averea lui, căsătorită cu, fără descendenți, a fost culeasă de părinții săi și - conform testamentului autentificat sub nr. 4885/25.06.1987, a căror succesoare este.
Reclamanta a precizat că l-a înlăturat de la succesiune pe fratele său, G, prin testamentul autentificat sub nr. 4376/26.09.1980 prin care i-a lăsat soției, - lui, întreaga sa avere.
Prin cererea reconvențională pârâta a solicitat anularea parțială a titlului de proprietate nr. 185.863/2001, în sensul de a fi înscrisă alăturat lui G, fiind îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, în calitate de moștenitoare a lui - (fostă și ).
Constată judecătoria că titlul de proprietate nr. 185.863/2001 a fost emis pe baza certificatului de moștenitor nr. 237/1981 și testamentului autentificat sub nr. 747/1977, prin care -, fără descendenți, a lăsat la încetarea sa din viață lui G și, imobilul situat în I,-, actul dotal autentificat la Tribunalul Jud. I - Secția a III-a sub nr. 5503/1930, actul dotal prin care - (căsătorită și apoi ) a fost înzestrată la căsătorie cu terenul din comuna (megieșit la miazăzi cu ) și alte terenuri a căror suprafață totală nu este menționată, fiind stabilită prin raportul de expertiză tehnică efectuat de ing., referatul comisiei locale I pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 (filele 64, 65; 155-167; 434-449 dosar fond) pentru suprafața totală de 2,50 ha.
Terenul atribuit în proprietate prin acest titlu contestat, nu provine din fosta proprietate, pe care prin părinții săi reclamanta o moștenește.
Reține instanța de fond ca întemeiată cererea reclamantei cu privire la constatarea nulității titlului de proprietate nr. 183.355/1994 cu următoarea motivare:
Suprafața de teren atribuită în proprietate provine de la cele două surori - și, înzestrate cu 3 ha la căsătorie. În cauză nu s-a făcut nici o dovadă că (decedat la 15.09.1981) ar fi avut teren în proprietate, că fratele său G (decedat) și respectiv succesorii săi înscriși în titlul contestat ar fi persoane îndreptățite la reconstituire, cu atât mai mult cu cât, soție supraviețuitoare a înlăturat de la succesiune rudele colaterale, pe G, frate și moștenitorii săi, fiind și unică succesoare, legală și testamentară.
Constată judecătoria că reclamanta are calitate procesuală activă, întrucât a urmat calea prevăzută de Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997, că dreptul de proprietate s-a reconstituit în favoarea unor persoane ce nu sunt îndreptățite, conform art. III din Legea nr. 169/1997, însă nu se poate aprecia dacă dreptul de proprietate va fi stabilit sau nu reclamantei, acesta constituind obiectul altui litigiu.
Cererea reconvențională ce are ca obiect titlul nr. 185.863/2001 formulată de este respinsă, cu aceeași motivare ca și cererea reclamantei.
Tribunalul Iași prin sentința civilă nr. 916 din 20 septembrie 2006 admite apelurile formulate de pârâtul și pârâta Comisia Județeană I de aplicare a Legii 18/1991, împotriva sentinței civile nr. 3296 din 19.04.2005, pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr. 18891/2005 și admite și cererea de aderare la apelul declarat de, cerere formulată de pârâta împotriva aceleiași sentințe pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesual active reclamantei și în consecință:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții, și Comisia Județeană I de aplicare a Legii 18/1991 pe excepția calității procesual active a reclamantei.
dispozițiile sentinței apelate referitoare la respingerea cererii reconvenționale formulată de pârâta reclamantă.
Respinge apelul formulat de reclamanta împotriva aceleiași sentințe.
Obligă reclamanta-apelantă să plătească pârâților-apelanți suma de 4 Ron lei și suma de 10 Ron lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin motivele de apel, sunt aduse critici de în ce privește aprecierea eronată a probelor și admiterea în parte a acțiunii, întrucât G nu este moștenitor legal al lui -, care nu a dispus niciodată de 5.000. în favoarea acestuia, terenul fiind administrat de, iar reclamanta unică moștenitoare. Pârâtul-apelant, a invocat ca motive de apel lipsa calității procesuale active a reclamantei în acțiunea în nulitate, care nu este succesoarea lui -, și pe fond netemeinicia acțiunii, pentru că amplasamentul din titlurile contestate este diferit de terenul lui, apel la care a aderat și.
Critica apelantei Comisia Județeană I pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 are ca obiect obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța hotărârea, tribunalul a constatat că reclamanta nu justifică calitatea procesual-activă conform art. III alin. 1 din Legea nr. 169/1997 în promovarea acțiunii în nulitate, în sensul că i-a fost reconstituit dreptul de proprietate și pentru terenul în litigiu, în afara suprafeței de 2,10 ha pentru care are emis titlul de proprietate în nume propriu, ca moștenitor al părinților săi și.
Astfel, prin hotărârea nr. 176 din 24.10.2000 emisă de Comisia Județeană de fond funciar Iaf ost validată propunerea Comisiei Municipale de fond funciar I și s-a recunoscut dreptul de proprietate reclamantei pentru suprafața totală de 3,4500 ha teren aflat în administrarea Ulterior prin hotărârea nr. 360 din17.05.2002emisă de Comisia Județeană I de aplicare a Legii 18/1991, ca urmare a referatului nr. 15176 din 18.03.2002 a fost validată propunerea Comisiei Municipale de fond funciar I în sensul radierii suprafeței de 1,35 ha din anexa 19 Municipiului I la hotărârea nr. 176/24.10.2000, de la poziția 29 d-nei, din totalul de 3,45 ha, rămânând înscrisă suprafața de 2,10 ha teren. La data de 2.08.2002 i-a fost reconstituit dreptul de proprietate reclamantei pentru suprafața de 2 ha 1000 mp teren situat pe raza Municipiului I fiindu-i eliberat în acest sens titlul de proprietate nr. 186.283/02.08.2002.
Reține tribunalul că reclamantei i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață de teren de 2,10 ha ce i-a fost validată prin hotărârea nr. 360/17.05.2002 în procedura Legii 18/1991.
Împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul Iașia declarat recurs, încadrând motivele în art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, instanța a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. III pct. 2 din Legea nr. 169/1997.
În dezvoltarea motivului de recurs se susține că are drept de proprietate reconstituit pentru suprafața de 3,45 ha teren după mătușile sale, - și, prin Hotărârea nr. 176/24.10.2000 a Comisiei Județene I pentru aplicarea Legii nr. 18/1991. împotriva hotărârii nr. 360/17.05.2002 a Comisiei Județene prin care s-a redus suprafața cu 1,35 ha la 2,10 ha a formulat plângere.
Arată reclamanta-recurentă că pârâții-intimați nu au nici o îndreptățire legală la restituirea unui drept de proprietate, atâta timp cât nu au dovedit nici un grad de rudenie cu fostele proprietare ale terenului și -, nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului pentru terenul în litigiu, singura existentă fiind aceea depusă de tatăl său.
Recurenta invocă că nu poate fi modificată Hotărârea nr. 360/2002 a Comisiei Județene decât ca urmare a anulării titlurilor contestate, plângerea fiind suspendată până la judecarea prezentei cauze.
Cu cererile depuse la dosar, alăturat de certificatelor de moștenitor și actele de stare civilă a dovedit calitatea procesuală activă, instanța de apel adăugând la lege, în interpretarea sa că doar o persoană care deține o hotărâre emisă de Comisia Județeană care să-i recunoască dreptul de proprietate, poate intenta acțiune în anularea unui titlu de proprietate.
În recurs,ca probă cu înscrisuri s-a atașat dosarul nr. 18.712/2002 al Judecătoriei Iași, în care reclamanta a contestat Hotărârea Comisiei Județene I pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, nr. 360/17.05.2005, prin care se validează propunerea Comisiei municipale de fond funciar, în sensul radierii suprafeței de 1,35 ha, rămânând înscrisă suprafața de 2,10 ha.
Prin sentința civilă nr. 12.854/06.12.2007 Judecătoria Iași respinge plângerea.
Tribunalul Iași prin decizia civilă nr. 1276 din 13.06.2008 admite recursul formulat de împotriva sentinței civile nr. 12.854/06.11.2007 pronunțată de Judecătoria Iași, pe care o modifică în parte, în sensul că anulează hotărârea nr. 360/17.05.2002 emisă de pârâta Comisia Județeană I pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 și menține restul dispozițiilor sentinței ce nu contravin hotărârii și anume - respingerea cererii de intervenție formulată de și ceilalți pârâți, a excepției nulității și tardivității cererii.
În motivarea hotărârii tribunalul a reținut că reclamanta, descendenta lui, frate cu și -, a dovedit interesul ca nepoată a acestora. Pe baza calculului aritmetic, în ce privește întinderea dreptului reclamantei se reține ca fiind preluat de în anul 1959, pe numele lui 1,95 ha din 2,50 ha, iar de la - 1,50 ha din 2,00 ha deținute, este îndreptățită la 3,45 ha. Se motivează că nu s-a dovedit testarea de - a suprafeței de 1,50 ha altor persoane. Referitor la imobilul din-, instanța nu a primit ca mijloc de probă "zdelca și chitanța" prin care s-a înstrăinat casa și terenul ce au format obiectul reconstituirii și în cadrul plângerii împotriva unei hotărâri a comisiei.
Se reține însă preluarea de stat a 3.500. conform Legii nr. 58/1974 și a testamentului.
Analizând lucrările dosarului, Curtea constată că situația de fapt stabilită prin considerentele sentinței și păstrată în apel, are corespondent în probele dosarului.
Astfel, instanța de fond a fost investită cu acțiune în constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate, motivată pe art. III din Legea nr. 169/1997, reclamanta invocând că pârâții nu sunt persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu, ce provine din proprietatea lui, a cărei unică moștenitoare este.
În limitele investirii, a cauzei și obiectului cererii, pentru că nu se pot face cereri noi, instanța de apel a soluționat cauza pe excepție.
În procesele funciare ce au ca obiect acțiuni în nulitatea titlurilor de proprietate pentru motivele prevăzute în art. III al.(1) din Legea 169/1997, "interesul legitim", este impus prin lege ca o condiție pentru a avea exercițiul dreptului la acțiune, însă nu este și unică nulitatea dispunându-se potrivit legislației civile.
Instanța trebuie să stabilească din oficiu sau la cerere și calitatea procesuală activă dacă reclamanta este titulara dreptului subiectiv dedus judecății.
Instanța de apel nu a adăugat la lege atunci când a constatat că reclamanta nu are calitate procesuală activă, în sensul că nu este titulara dreptului subiectiv pretins vătămat prin emiterea titlurilor părților. Faptul că hotărârea nr. 360/2002 a Comisiei județene a fost anulată, nu-i conferă reclamantei calitate procesuală activă în prezenta cauză.
În ce privește cererea, procedura la Legea 18/1991 are loc numai dacă este formulată, drept pe care l-au exercitat și G în forma cerută de lege.
Pentru a avea exercițiul acțiunii civile și a fi parte în proces persoana fizică reclamanta trebuie să aibă calitate procesuală activă, capacitatea procesuală, existența unui interes legitim -condiție impusă expres prin art. III al.(2) din Legea 169/1997 pentru procesele funciare, afirmarea unui drept sau a unei situații juridice pentru a cărei realizare calea justiției este obligatorie.
Interesul legitim și calitatea procesuală sunt condiții distincte.
Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea trebuie să justifice calitatea procesuală activă, ceea ce presupune existența identității între persoana acestuia și cel care este titular al dreptului afirmat. Acțiunea în constatarea nulității unui titlu de proprietate este o acțiune reală, în care, dacă în urma administrării probelor se constată că reclamantul nu este titularul dreptului real, cererea se respinge ca fiind introdusă de o persoană fără calitate.
Intimații sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul avut de -, în calitate de moștenitori testamentari, prin efectul legii, neavând relevanță gradul de rudenie ce îi conferă reclamantei doar vocație la succesiunea acesteia.
Astfel, nu orice persoană care a solicitat stabilirea dreptului de proprietate în nume propriu sau moștenitor, ori a continuat procedura instituită de Legea nr. 18/1991 ulterior decesului autorului, său are și calitate procesuală activă în acțiunea în nulitate ce are ca obiect proprietatea, drept real.
În art. III al.(1) legea nr. 169/1997 prevede că sunt lovite de nulitate absolută potrivit legislației civile actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt cazurile enumerate la lit. a) -(i-v), impuse de calitatea persoanei de la care s-a preluat terenul sau este moștenitor, amplasamentul, de faptul dacă terenul intravilan era liber sau nu la data solicitării conform Legii nr. 18/1991. Pentru fiecare situație în parte sunt prevăzute și alte condiții.
În aplicarea și interpretarea textului citat, în acțiunea în constatarea nulității titlului de proprietate pentru a avea calitatea procesuală activă reclamanta trebuie să dovedească elementele componente ale dreptului său subiectiv impuse de legea specială.
Din ansamblul probator administrat în cauză rezultă că și () - au fost surori, căsătorite, fără descendenți.
La căsătorie au fost înzestrate de părinți prin act dotal autentic cu imobile, constând în construcții și terenuri, înscrise în act. Bunurile sunt identificate pentru și ca suprafață, 3 ha, iar pentru - prin amplasament, vecinătăți, categoria de folosință pentru teren, suprafața totală stabilită prin expertiză fiind de 2,50 ha.
Asupra averii, bun propriu, fiecare din surori a dispus prin testament, înlăturând de la moștenire, rudele colaterale, ce nu sunt rezervatare, frați, surori, nepoți. Unica legătură între reclamantă, nepoată de frate, a celor două surori și pârâții, este soțul lui predecedat, frate cu
Prin testamentul autentificat sub nr. 4376/26.09.1980, a lăsat întreaga sa avere "bunuri mobile" soției, înlăturându-și fratele și descendenții acestuia, cu aceleași efecte ca testamentul autentificat de - la succesiunea sa.
Dacă a avut sau nu teren în proprietate nu are relevanță în cauză și nici dacă Gac erut reconstituirea dreptului de proprietate ca succesor al acestuia, prioritară fiind dovedirea calității procesuale active condiție pentru exercitarea dreptului la acțiune de reclamantă.
În cauză este făcută dovada certă că G are atribuit în proprietate 0,50 ha din proprietatea lui - în cartier, ca și ceilalți pârâți -intimați, dar pe alt amplasament.
Intimații și au făcut dovada certă prin testamentul autentificat sub nr. 747/1997 și certificatul de moștenitor nr. 237/1981 că sunt moștenitori testamentari ai lui - și persoane îndreptățite, conform Legii nr. 18/1991 la reconstituirea dreptului de proprietate, aferent imobilului din I- și terenul preluat de stat. Masa succesorală se compune din casa de locuit din I,-, dobândită de defunctă de la părinți prin înzestrarea suprafața de 3500. ce constituie curtea fiind preluată de stat în temeiul Legii nr. 58/1974. În timpul vieții - a deținut la aceeași adresă, grădina aferentă locuinței, teren pe care nu l-a predat la IAS, aflată în aceeași împrejmuire, pe care după deces au stăpânit-o pârâții moștenitori. Terenul fiind scos din circuitul civil prin actul sub semnătură privată, intitulat zdelcă din 21.02.1977 - transmite pârâților moștenitori suprafața de 6100. din cartier,- pe care se află casa, și livada cu obligația acestora de aoî ntreține.
În concluziile expertizei tehnice sunt identificate proprietățile celor două surori, suprafețele deținute la data decesului, cele preluate de stat, individualizat imobilul din I,- probă determinată în stabilirea amplasamentului a întinderii dreptului moștenitorilor fiecăreia, fiind componente ale calității procesuale active pentru reclamantă.
Astfel, pârâții au eliberate titlurile de proprietate contestate numai pentru terenurile din proprietatea lui -, ai căror moștenitori sunt în nume propriu și G, prin succesorii săi (434-444 ds. fond). Imobilul din- se compune din construcție, curtea în suprafață de 3.500. pentru care titlul de proprietate este emis conform art. 36 din Legea 18/1991 ce nu face obiectul judecății.
Prin procesul verbal din 18 aprilie 1959 din suprafața de 2 ha, din care 1,25 ha vie și 0,75 arabil, statul a preluat 1,50 ha ( 1 ha vie și 0,50 arabil prin - a rămas în posesie cu 0,50 ha (o,25 ha vie și 0,25 ha arabil) pe care îi poate lucra (201 ds. fond). Prin decizia nr. 4342/1993 Gaa vut stabilit pentru dreptul de proprietate în acțiuni la SA pentru 1 ha din care în fizic 0,50 ha (323 ds. fond).
Suprafața atribuită prin titlul nr. 185.863/2001 numai pe numele lui G, constituie grădină aferentă imobilului din totalul de 2,50 ha ( 1,50 ha preluat de IAS). Dreptul de moștenire este unic și indivizibil, atât pentru bunurile existente la data decesului autorului cât și cele viitoare, drept la reconstituire având și moștenitorii persoanelor de la care s-a preluat terenul, legali sau testamentari,oricare ar fi destinația acestuia.
Expertul a constatat că din suprafața de 2,50 ha proprietatea lui -, sunt emise titluri pentru 1,3500 ha din care 1 ha în titlurile contestate, iar 0,3500 ha aferente construcției (curtea) ce nu este în litigiu.
Faptul că tatăl reclamantei a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de frate a lui -, gradul de rudenie nu-i conferă decât vocație la stabilirea dreptului. Prin manifestarea de voință - a înlăturat rudele colaterale care nu sunt rezervatare de la succesiunea sa.
Cum reclamanta nu este moștenitoarea lui - nu îndeplinește condițiile cerute de Legea 18/1991 pentru stabilirea dreptului subiectiv de proprietate, pentru a se legitima procesual în acțiunea în nulitate, persoană îndreptățită, întinderea dreptului și amplasament.
Reclamanta este îndreptățită la stabilirea dreptului de proprietate de la părinți numai ca moștenitoare a lui pentru terenul pe care l-a primit ca dotă pe un alt amplasament decât cel primit de - și anume, ceea ce a rămas din suprafața de 3 ha urmare înstrăinărilor dovedite cu acte și constatate de expert, din timpul vieții autorului sau prin zdelcă. Dreptul acesteia a constituit obiectul altei judecăți, având la data soluționării recursului titlul de proprietate nr. -/2002 pentru 2,10 ha.
Pe terenul din I-, conform art. 36 al.(3), al.(4) și art.23, moștenitorii sunt îndreptățiți la atribuirea în proprietate a terenului scos din circuitul civil la data decesului autorului ce constituie nu numai curtea, dar și grădina aferentă construcției.
Dispozițiile de modificare sau de completare a legii nr. 18/1991 conform art. II Legea 169/1997 nu aduc atingere în nici un fel titlurilor de proprietate eliberate cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar la data întocmirii lor.
Efectele deciziei civile nr. 1276/2008 a Tribunalului Iași prin care este menținută hotărârea Comisiei Județene prin care a fost soluționată cererea de reconstituire formulată de autorul reclamantei nu sunt absolute în prezenta cauză, ce are alt obiect.
Curtea are în vedere că hotărârile judecătorești au forța probantă a înscrisurilor, constituie un mijloc de probă, cu valoare de prezumție, părțile având posibilitatea prin administrare de probe să o răstoarne.
Faptul că și - au fost înzestrate de părinți cu bunuri imobile din proprietatea lor, izvorul proprietății personale a fiecăreia fiind același, nu impune cumularea suprafețelor de teren preluate de stat și cele aferente imobilului din I-.
Curtea are în vedere dispozițiile imperative ale Legii nr. 18/1991 și normele metodologice de aplicare cu privire la persoanele îndreptățite la reconstituirea, dreptului de proprietate ce fac trimitere la legea civilă, fiind incidente și art. 841, art. 843 cod civil pentru stabilirea moștenitorilor și a mijlocului de probă cu care poate fi dovedită, certificatul de moștenitor, ceea ce nu deține în cauză. La data promovării acțiunii în nulitate și a judecării recursului reclamanta nu este titulara dreptului subiectiv în toate componentele sale prevăzute de legea specială pentru care pretinde a fi vătămată prin emiterea titlurilor contestate.
Pe de altă parte, motivarea în fapt a acțiuni și în drept, din cererea de chemare în judecată, ce nu poate fi schimbată în căile de atac (fila 1 ds.18891/2002) face referire numai la, a cărei avere s-a transmis tatălui său, ceea ce nu s-a contestat. Pârâții au dreptul de proprietate stabilit pentru terenul din fosta proprietate a lui -, sunt moștenitorii acesteia conform certificatului de moștenitor, de succesiunea căreia reclamanta este străină.
Analiza îndeplinirii condițiilor cerute de lege pentru soluționarea dreptului de proprietate s-a impus, pentru că numai urmare a administrării complete a probatoriului, cu înscrisuri, documentația ce a stat la baza emiterii titlurilor, a concluziilor raportului de expertiză tehnică, se poate stabili cu certitudine calitatea procesuală, acțiunea fiind reală, iar instanța de prim grad a unit excepția cu fondul.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, instanța respinge recursul.
Cererea de cheltuieli de judecată formulată de intimată este întemeiată și se admite conform art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de împotriva deciziei civile nr. 916 din 20.09.2006 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatei suma de 600 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.11.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
12.12.2008
2 ex.-
Președinte:Elena GheorghiuJudecători:Elena Gheorghiu, Adriana Elena Andronic, Georgeta
