Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 520/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR. 520/R/2009
Ședința publică din data de 25 martie 2009
PREȘEDINTE: Felicia Toader | - - | - JUDECĂTOR 2: Doina Măduța |
- - | - JUDECĂTOR 3: Dana Cigan | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol, soluționarea recursul civil declarat de recurentul pârât STATUL ROMÂN reprezentat de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, cu sediul în S M, P-ța -, nr.3-5, județul S M în contradictoriu cu intimata reclamantă, căsătorită, domiciliată în S M,-/5, județul S M împotriva deciziei civile nr. 272/Ap din 29 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare prin care a fost menținută în totalitate sentința civilă nr. 3668 din 11 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Satu Mare; având ca obiect: acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă av., în reprezentarea intimatei reclamante, lipsă recurentul.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, după care:
La întrebarea instanței, reprezentanta intimatei reclamante, arată că reclamanta a formulat o acțiune în revendicare dar, aceasta este suspendată până la soluționarea prezentului dosar.
Nefiind cereri sau excepții de formulat, instanța declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta intimatei reclamante solicită respingerea recursului, menținerea hotărârilor atacate ca legale și temeinice, conform concluziilor scrise depuse la dosar cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 3668/11.06.2008 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr. unic de mai sus, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a STATULUI ROMÂN. A fost admis acțiunea civilă formulată de reclamanta căsătorită cu domiciliul procedural în S M,-/5 in contradictoriu cu pârâtul STATUL R reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul in B,-, sector 5, reprezentat în instanță de DGFP S M, P-ța -, nr. 3-5 și în consecință:
S-a constatat că imobilul înscris în CF indiv. 27230 S M nr. cadastral 6526/25, în natură apartamentul nr. 66 situat în S M,-, bI. T3 a fost preluat de stat fără titlu valabil, abuziv din proprietatea reclamantei. Pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei suma de 19,30 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, ate fiind dispozițiile art. 137.proc.civ. mai înainte de analiza fondului cauzei, a analizat excepția lipsei calității procesuale pasive a STATULUI ROMÂN invocată de reprezentantul său. Excepția a fost găsită nefondată astfel încât, a fost respinsă pentru cele ce preced.
Astfel, instanța reține că a fost investită cu o acțiune de drept comun, în constatarea nevalabilității titlului statului asupra unui imobil, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 213/1998, iar nu pe dispozițiile Legii nr. 10/2001. Fiind un litigiu care vizează dreptul de proprietate asupra unui imobil față de care STATUL ROMÂN s-a comportat ca un proprietar, în sensul că a dispus de acest bun, calitatea procesuală pasivă aparține STATULUI ROMÂN față de care se poate realiza interesul reclamantei în verificarea legalității sau nelegalității preluării imobilului de către stat.
În privința fondului cauzei, examinând acțiunea reclamantei prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate de aceasta, a apărărilor pârâtului, raportat la starea de fapt rezultată din probele administrate în cauză și la depozițiile legale aplicabile judecătoria a găsit-o fondată, motiv pentru care a admis-o pentru următoarele rațiuni:
Reclamanta a solicitat ca instanța să se pronunțe asupra nevalabilității titlului satului cu privire la imobilul din litigiu. sintagmei "fără titlu valabil" este dezvoltat prin art. 6 alin. 1 din Legea nr. 213/1998 și cuprinde, între altele, ideea de preluare a unui imobil fără respectarea legilor în vigoare la data preluării.
Reclamanta este proprietara tabulară a imobilului înscris în CF 27230 ind. S M nr. top. 6526/25 cu titlu juridic cumpărare din anul 1988. Și în prezent acest imobil formează proprietatea reclamantei. După plecarea reclamantei din țară, față de imobil a dispus STATUL ROMÂN prin închirierea lui unor persoane fizice în baza contractului de închiriere nr. 136/2005 (filele 8 și 9).
Preluarea doar faptică a imobilului în proprietatea STATULUI ROMÂN fără îndeplinirea formalităților legale în vigoare la data preluării și fără înscrierea dreptului statului în cartea funciară, determină ca preluarea să se fi realizat fără titlu valabil.
Pentru motivele expuse instanța a constatat că imobilul din litigiu a fost preluat de Stat abuziv, fără titlu valabil, din proprietatea reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri, pârâtul STATUL ROMÂN, reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S M, a declarat apel, solicitând admiterea căii de atac promovate, schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul că, prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive, apare ca inadmisibilă acțiunea promovată de STATUL ROMÂN.
Prin decizia civilă deciziei civile nr. 272/Ap din 29 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Marea fost respins apelul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor B, prin a Județului SMî mpotriva Sentinței civile nr. 3668 din 11.06.2008 a Judecătoriei Satu Mare privind pe intimata căsătorită.
Din considerentele deciziei se reține că, calitatea procesuală pasivă a STATULUI ROMÂN nu poate fi înlăturată doar pe considerentul că imobilul din litigiu, fosta proprietate tabulară a intimatei-reclamante, putea face obiectul legii speciale de reparație, respectiv Legea nr. 10/2001, ocazie cu care s-ar fi putut, de asemenea, analiza valabilitatea titlului Statului, procedură însă, de care intimata nu a uzat, împrejurare necontestată de către nici una din părți.
Actul de preluare emis în baza Decretului 223/1974 pentru imobilul din litigiu a avut ca temei punerea în aplicare a unui act normativ emis de puterea legiuitoare a Statului de la vreme respectivă și pus în executare de organele executive ale Statului. Cum în speță, s-a recurs la procedura dreptului comun, pentru a se analiza valabilitatea titlului Statului, cercetarea calității procesuale a părților - în cauză cea pasivă - se verifică în raport cu persoana față de care poate fi realizat interesul reclamantei în verificarea legalității sau nelegalității preluării imobilului.
Intimata reclamantă poate opune dreptul său de proprietate de care a fost abuziv deposedată numai față de cel care a dispus emiterea actului abuziv, soldat cu pierderea dreptului, astfel chiar dacă a rămas înscrisă în cartea funciară, posesia apaține unei alte persoane, în urma actului de dispoziție emis de o altă instituție a Statului care a închiriat imobilul.
Întemeiat pe aceste considerente, reținând că raportul juridic prin emiterea actului administrativ în executarea Decretului nr. 223/1974 are ca părți pe reclamantă și pârât, efectele juridice produse în fapt - constând în dobândirea calității de proprietar - Tribunalul a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a STATULUI ROMÂN reiterată în apel.
Cât privește fondul cauzei, Tribunalul reține în completarea considerentelor primei instanțe că accesul persoanelor în calitate de foști proprietari asupra unor bunuri de care au fost deposedați abuziv, la procedura judiciară de drept comun, a fost soluționată pornindu-se de la practica neunitară a instanțelor de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin hotărârea pronunțată în 09 iunie 2008 în dosar nr. 60/2007, ocazie cu care s-a stabilit că"Concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului "specialia generalibus derogant" chiar dacă aceasta nu este prevăzut expres în legea specială.
În cazul în care sunt sesizate neconcordanțe între legea specială (Legea nr. 10/2001) și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Convenția are prioritate. Această prioritate poate fi dată în cadrul unei acțiuni în revendicare întemeiată pe dreptul comun, în măsura în care, astfel, nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securității raporturilor juridice".
Constatarea nevalabilității titlului Statului confirmă calitatea de proprietar al reclamantului în cadrul unei acțiunii în revendicare, condiție esențială pentru promovarea unei acțiuni reale de acest gen.
În prezenta cauză, apelantul nu contestă pe fond dreptul de proprietate al intimatei-reclamante, și nici nu aduce apărări în privința valabilității titlului Statului, motivele invocate în apel se rezumă doar la a se judeca această chestiune esențială în contradictoriu cu Unitatea Administrativ Teritorială în patrimoniul căreia se află imobilul din litigiu (nefiind vândut), prin aplicarea principiului simetriei din Legea 10/2001 la procedura de drept comun.
Împotrivahotărârilor pronunțate a declarat recurs STATUL ROMÂN reprezentat de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE SMs olicitând modificarea acestora în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român, cu consecința respingerii acțiunii față de recurent, iar în subsidiar respingerea acțiunii ca inadmisibile.
În motivarea cererii sale, recurentul arată că neuzând de calea instituită prin Legea nr. 10/2001 reclamanta a pierdut posibilitatea de a obține ajutorul forței coercitive a statului, astfel încât acțiunea este inadmisibilă și că, pe de altă parte, oricum Statul Român nu are calitate procesuală pasivă, normele speciale stabilind cu exactitate care instituții sunt obligate să răspundă procedurii de retrocedare demarată de reclamantă.
Prin concluziile depuse, intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor pronunțate în cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că nu sunt întemeiate criticile recurentului,astfel încât recursul urmează a fi respins.
Potrivit extrasului CF nr. 27230 S M, reclamanta este proprietara tabulară a apartamentului nr. 66 situat în SM, -, -.
Problema admisibilității acțiunii în revendicare după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 a fost nuanțată de Înalta Curte de Casație și Justiție B pentru situațiile în care reclamantul din acțiune nu este proprietar tabular, astfel încât este obligat să utilizeze procedura administrativă prealabilă.
Înalta Curte de Casație și Justiție B nu a cercetat situația în care reclamantul are înscris dreptul în cartea funciară, iar motivul pentru care această ipoteză nu a fost analizată este acela că situația juridică este clară, proprietarului tabular neputându-i-se respinge acțiunea în revendicare.
Singura problemă care s-ar putea ridica în această cauză ar fi motivul pentru care reclamanta nu a formulat direct o acțiune petitorie iar la întrebarea instanței în acest sens reprezentanta intimatei a precizat că acțiunea în revendicare este suspendată până la soluționarea prezentului dosar.
Cererea este admisibilă deoarece dreptul reclamantei a fost pus în discuție chiar de către recurentul care s-a opus admiterii acțiunii, iar imobilul se află în posesia unei alte persoane care invocă un titlu locativ ce aparține uneia dintre instituțiile acestuia.
Față de toate cele reținute, făcând aplicarea dispozițiilor art. 312 alin 1 cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat.
În baza art 274 cod procedură civilă obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurentul pârât STATUL ROMÂN reprezentat de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, cu sediul în S M, P-ța -, nr.3-5, județul S M în contradictoriu cu intimata reclamantă, (căsătorită ), domiciliată în S M,-/5, județul S M împotriva sentinței civile nr. 272/Ap din 29 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în întregime.
OBLIGĂ partea recurentă să plătească părții intimate suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 25 martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - -
Red dcz
21.04.2009
Jud fond
Jud apel,
Dact IC
2ex/24.04.2009
Președinte:Felicia ToaderJudecători:Felicia Toader, Doina Măduța, Dana Cigan