Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 536/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale,

pentru Minori și Familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 536/R/2009

Ședința publică din 6 martie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Alina Rodina JUDECĂTOR 2: Ioan Daniel Chiș

JUDECĂTOR 3: Anca

JUDECĂTOR: -- -

GREFIER:

S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâtul, împotriva deciziei civile nr.98/A din 8 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr-, privind și pe intimații UNIVERSITATEA - C-N și STATUL ROMÂN-PRIN CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI -, având ca obiect acțiune în constatare.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul pârâtului recurent, avocat, cu împuternicire avocațială la dosar fila-5, reprezentantul reclamantei intimate Universitatea -, avocat, cu împuternicire avocațială la dosar-fila 16, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că recursul se află la primul termen de judecată, a fost declarat și motivat în termen și a fost comunicat intimaților.

Se constată că la data de 2 martie 2009, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului recurent, chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar, aspect față de care, la termenul de azi, recursul este legal timbrat.

La data de 4 martie 2009, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantei intimate, întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, la care a anexat copia deciziei civile nr. 931/R/2008 pronunțată în dosar nr- al Curții de Apel Cluj, un exemplar fiind comunicat cu partea prezentă.

Curtea, din oficiu, invocă excepția nulității hotărârii pronunțate în apel întrucât încheierea de amânare a pronunțării din data de 24 noiembrie 2008, nu a fost semnată de către unul dintre membrii completului de judecată.

Reprezentantul pârâtului recurent solicită admiterea excepției nulității

Reprezentantul reclamantei intimate solicită admiterea excepției.

Curtea reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.

CURTEA

Prin sentința civilă nr.1659/1999 pronunțată de Judecătoria Bistrițaa fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta UNIVERSITATEA " " CNî mpotriva pârâților Statul Român, prin Consiliul Local al comunei - și, citat prin publicitate și s-a constatat că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate, prin efectul Legii nr.84/1995 asupra imobilelor castel, anexe, parc, arător, livadă în suprafață totală de 16 ha și 4700. înscris în nr.230, nr. top.2159, 53/2 și s-a dispus întabularea reclamantei în cartea funciară.

Împotriva acestei sentințe, la 06.08.2008, a declarat apel numitul, moștenitorul pârâtului .

Prin decizia civilă nr.98/a din 8 decembrie 2008, Tribunalul Bistrița Na respins ca tardiv apelul declarat de, reținând următoarele:

Atât la data promovării acțiunii obiect al dosarului nr.14/1999 al Judecătoriei Bistrița, cât și la data pronunțării sentinței civile nr.1659/1999, atacată cu prezentul apel, proprietarul tabular al imobilelor ce au făcut obiectul litigiului, ce a avut calitatea de pârât, numitul, era decedat, aspect ce rezultă cu certitudine din conținutul certificatului de moștenitor nr.13/2003(8), potrivit căruia numitul ( "" în limba română), a decedat la data de 21 decembrie 1946 și moștenitorul acestuia este apelantul.

În consecință, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile art.285 alin.1 pr.civ. potrivit cărora termenul de apel se întrerupe prin moartea părții care are interes să facă apel, astfel că susținerile apelantului privind incidența acestor dispoziții sunt neîntemeiate.

Aceste dispoziții reglementează situația în care partea era în viață la data pronunțării hotărârii și care a decedat până la data comunicării acesteia, caz în care, într-adevăr, se impune efectuarea unei noi comunicări pe numele moștenirii.

Cum, în speță, pârâtul era decedat la data pronunțării sentinței atacate, partea interesată să facă apel era doar moștenitorul acestui "pârât", adică apelantul, astfel că termenul de apel pentru acesta curge de la data comunicării hotărârii, potrivit art.284 pr.civ.

În conformitate cu art.102 alin.1 pr.civ. termenele încep să curgă de la comunicarea actelor de procedură iar, potrivit alin.2 din același articol, termenele încep să curgă și împotriva părții care a cerut comunicarea, de la data când a cerut-

Este real faptul că prima instanță nu a comunicat, din oficiu, moștenitorului pârâtului, sentința atacată, întrucât aceasta nu se impunea în condițiile în care instanța nu a fost sesizată asupra faptului că pârâtul nu era în viață, însă această sentință a fost comunicată, la cererea apelantului, la data de 22 februarie 2007, așa cum rezultă din copia sentinței legalizată depusă, chiar de către apelant, la fila 9, în dosarul nr- al Judecătoriei Bistrița (atașat), dosar în care a investit instanța cu o contestație în anulare împotriva sentinței ce face și obiectul prezentului apel.

Că apelantul a solicitat comunicarea unei copii legalizate a sentinței și că aceasta i-a fost comunicată la 22 februarie 2007, sunt susținute chiar de către acesta, în motivarea contestației în anulare (3 dosar nr- atașat).

Așa fiind, potrivit art.102 alin.2 pr.civ. începând cu data de 22 februarie 2007 început să curgă termenul de apel pentru apelant, termen care s-a împlinit la data de 12 martie 2007 (data de 10 martie 2007 fiind o zi nelucrătoare).

Cum apelul a fost depus de către apelant, la oficiul poștal, doar la data de 06.08.2008 (18), acesta este tardiv declarat, cu mult după împlinirea termenului de apel, prevăzut de art.284 pr.civ.

Faptul că apelantul a solicitat eliberarea unei noi copii a sentinței (5) și care i-a fost expediată poștal, de către Judecătoria Bistrița, la 28.07.2008 (6), nu determină calcularea termenului de apel d e la această dată, în condițiile în care anterior la data de 14.02.2007 sentința atacată i-a fost comunicată, această ultimă trimitere copiei sentinței reprezentând eliberarea unei copii, la cerere, potrivit art. 128 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea nr. 387/2005, fără relevanță asupra curgerii termenului de apel.

Susținerile apelantului în sensul că apelul este în termen formulat, ca urmare a faptului că acesta ar fi fost declarat sub o denumire greșită, de "contestație în anulare", în dosarul nr-, sunt de asemenea, neîntemeiate, în condițiile în care, în acel dosar, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.317 pr.civ.iar aspectul greșitei calificări a căii de atac formulată în acel dosar a fost invocat și în acel cadru procesual, fiind examinat de Curtea de Apel Cluj care, prin Decizia nr.931/R/2008, a soluționat recursul împotriva hotărârilor pronunțate asupra unei "contestații în anulare".

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul, solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Bistrița.

În motivarea recursului arată că soluția primei instanțe prin care a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu autorul pârâtului, decedat în anul 1946, fost pronunțată cu lipsă de procedură de citare, reclamanta solicitând numirea unui curator litis, cunoscând inexistența fizică a persoanei chemate în judecată, dar acesta nu a fost numit.

Consideră că sentința fiind obținută în contradictoriu cu un pârât decedat, devin incidente prevederile art.285 alin.1 proc.civ. potrivit cărora, termenul de apel se întrerupe prin moartea părții care are interes să facă apel. Comunicarea sentinței a fost efectuată de Judecătoria Bistrița la 28 iulie 2008, deci apelul declarat de pârât a fost introdus în termen la data de 07 martie 2007, dar cu denumirea de "contestație în anulare". Conform prevederilor art.84 proc.civ. cererea pentru exercitarea unei căi de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greșită.

Pârâtul, fiind cetățean cu domiciliul în Ungaria, consideră că trebuia să fie respectate prevederile art.107 și 173 din Legea dreptului internațional privat nr.105/1992.

Reclamanta Universitatea C-N, prin întâmpinarea de la 14-15, solicită respingerea recursului ca nefondat.

Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, Curtea de Apel urmează să admită recursul pentru următoarele considerente:

Încheierea ce cuprinde dezbaterea în fond a cauzei nu au fost semnată de către ambii judecători ce au intrat în alcătuirea completului de judecată, fiind semnată doar de către președintele completului de judecată.

Potrivit art. 147 "Dezbaterile urmate în ședința se vor trece în încheierea de ședința, care va fi semnată de judecători și de grefier."

Faptul nesemnării încheierii nu permite a se verifica legala compunere a instanței, realitatea celor consemnate, nu permite verificarea respectării principiul legalității, apărării, contradictorialității.

Încheierile trebuiesc semnate pentru ca, în modul acesta, să se poată asigura exercitarea controlului judiciar cu privire la compunerea instanței, neîntocmirea încheierii constituind o nulitate procedurală.

Lipsa semnăturii echivalează cu lipsa încheierii, iar lipsa încheierii în care trebuie consemnate dezbaterile, duce la nulitatea hotărârii, pentru că este imposibilă exercitarea controlului judiciar, instanța de recurs neputând verifica toate împrejurările privitoare la modul cum au decurs dezbaterile.

Prevederea înscrisă în art. 147 din proc. civ. are caracterul unei dispoziții imperative. Prin urmare, neîntocmirea încheierii de dezbateri este sancționată cu nulitatea, deoarece în lipsa ei nu se pot cunoaște concluziile părților, iar instanțele de control judiciar nu pot exercita acest control. Ca o lipsa a încheierii poate fi considerată și nesemnarea ei deoarece, în ipoteza nesemnării, nu exista certitudinea că cele consemnate în încheiere corespund realității și că părțile au formulat acele concluzii.

Încheierea de dezbateri făcând parte integrantă din hotărârea prin care se pune capăt litigiului, rezultă că neîntocmirea ei face imposibilă exercitarea controlului judiciar, motiv de nulitate ce rezulta din art. 147 Cod procedura civilă, neputându-se verifica legală compunere a instanței, dacă hotărârea s-a dat de aceeași judecători care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii, prezenta părților, concluziile formulate și conținutul opiniilor în fapt și în drept.

Față de cele menționate anterior și în temeiul prevederilor art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă cât și al art. 312 alin. 3, art. 299 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea urmează să admită recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 98/A/ din 08.12.2008 a Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosar nr- și va trimite cauza în rejudecare instanței de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 98/A/ din 08.12.2008 a Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Bistrița -

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 06 martie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

- - --- - -- -

GREFIER

de, dactilografiat de Sz.

În 2 ex. la data de 11.03.2009

Judecător fond - - Judecătoria Bistrița

Judecători apel -, - Tribunalul Bistrița -

Președinte:Alina Rodina
Judecători:Alina Rodina, Ioan Daniel Chiș, Anca

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 536/2009. Curtea de Apel Cluj