Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 596/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 596/2008
Ședința publică din 22 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Maria Mureșan JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Victor Crețoiu
- - - judecător
- - - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul Spitalul Județean de Urgență AIî mpotriva sentinței civile nr.21/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat pentru reclamantul intimat, lipsă fiind pârâtul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care mandatara intimatului depune la dosar împuternicire avocațială, chitanță onorariu avocat și declară că nu mai are cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în apărare.
Mandatara intimatului solicită respingerea recursului, ca nefondat și în consecință, a se menține sentința atacată, fiind temeinică și legală. Învederează că pârâtul Spitalul Județean de Urgență AIa depus în fața instanței de fond o adresă, aflată la fila 37, unde arată modul de calcul al drepturilor salariale în situația în care s-ar aplica dispozițiile nr.OG1/2000. Față de aceste prevederi, raportat la art.40 alin.2 din Codul Muncii angajatorul este obligat să plătească salariaților toate drepturile ce decurg din lege.
Cu cheltuieli de judecată.
Instanța, luând în considerare actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea în conflict de muncă înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr- reclamantul l-a chemat în judecată pe pârâtul SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ A, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța:
- să se constate că activitatea desfășurată de reclamant se încadrează în condiții deosebite de muncă, conform art.18 alin.1 din Legea nr.104/2003 în perioada 27.03.2003 până în prezent;
- în baza art.18 alin.1 din Legea nr.104/2003 să fie obligat pârâtul să majoreze drepturile salariale prin stabilirea salariului de bază în condițiile legii începând cu data de 18.12.2001 și până la 1.01.2006;
- să fie obligat pârâtul să-i plătească diferențele dintre drepturile salariale cuvenite în baza legii nr.104/2003 și drepturile efectiv încasate pentru perioada menționată, actualizate, cu indicele de inflație;
- să fie obligat pârâtul să efectueze cuvenitele mențiunii în carnetul de muncă;
- să fie obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii sale reclamantul arată că este salariatul pârâtei, ocupând postul de asistent principal în cadrul Laboratorului de medicină legală, loc de muncă care se încadrează în condiții deosebite de muncă și care justifică creșterile salariale pretinse.
Prin întâmpinarea depusă în cauză de pârâtul SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ A se solicită respingerea acțiunii.
Acțiunea a fost precizată în ce privește perioada pentru care se solicită drepturile salariale, respectiv 18.10.2004 și până la 01.01.2006.
Prin sentința civilă nr.21/16.01.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâtului SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ A și în consecință:
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 8.856 lei, cu titlu diferențe salariale și sporuri cuvenite pentru activitatea desfășurată în perioada 8.10.2004 - 01.01.2006, sumă care urmează a fi actualizată cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material până la data plății efective.
A fost obligat pârâtul să efectueze cuvenitele mențiunii în carnetul de muncă al reclamantului, conform prezentei.
A fost obligat pârâtul la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut cu referire la probele dosarului că reclamantul nu a beneficiat nici în temeiul vechii reglementări, nici în baza Legii nr.104/2003 de majorarea salarială prevăzută de actele normative. Începând cu data de 01.01.2005 a intrat în vigoare nr.OUG115/24.11.2004 aprobată prin Legea nr.125/2005, conform căreia pentru personalul din anatomie patologică și medicină legală au fost dublate, fiind dispusă totodată abrogarea expresă a prevederilor art.18 alin.2 din Legea nr.104/2003, potrivit art.44 din nr.OUG115/2004. Ca atare, reține prima instanță, reclamantul se găsește în situația valorificării unui drept câștigat și pe care nu îl poate pierde conform dispozițiilor art.38 Codul Muncii, iar pe de altă parte, pârâtul, în calitate de angajator are obligația potrivit art.40 alin.2 lit.c Codul Muncii să plătească salariaților toate drepturile ce decurg din lege.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, pârâtul SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ A, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței primei instanțe și rejudecând cauza, respingerea acțiunii reclamantului ca netemeinică și nelegală.
În dezvoltarea motivelor recurs se arată că instanța de recurs a reținut greșit că reclamantul se încadrează în personalul prevăzut la alin.1 art.18 din Legea nr.104/2003, întrucât locul său de muncă este în cadrul Serviciului de medicină-legală și nu în cadrul Laboratorului de anatomiei patologică a spitalului.
În al doilea rând, recurenta susține că instanța a reținut greșit dublarea salariilor, începând cu data de 01.01.2005, când a intrat în vigoare nr.OUG115/2004 aprobată prin Legea nr.125/2005, întrucât prin Anexa din lege au fost modificate limitele minime și maxime prin majorarea cu 1oo% a acestora, dar această modificare nu a presupus majorarea salariilor de bază individuale stabilite până la intrarea în vigoare a legii.
Intimata nu a formulat întâmpinare în cauză.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 Cod pr.civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod pr.civilă constată următoarele:
Recursul este nefondat.
Potrivit Anexei nr.2 din HG. Nr.281/1993 " de baza ale personalului din anatomie patologica și medicina legală, care lucrează în morgi, prosecturi și histopatologie, vor fi mai mari cu 100% fata de de baza prevăzute la aceleași categorii de personal din prezenta anexa."
Art.18 din Legea nr.104/2003 a preluat aceste prevederi legale, iar începând cu data de 01.01.2005 a intrat în vigoare nr.OUG115/2004 aprobată prin Legea nr.125/2005, conform căreia " Salariul de bază la limita minimă și maximă cuprinde și salariul de bază mai mare cu 100% prevăzut la pct. 2 din Nota la anexa nr. 2 la <LLNK 11993 281 20 301 0 33>Hotărârea guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul din anatomia patologică și medicina legală care lucrează în morgi, prosecturi și histopatologie, precum și de bază mai mari cu 100% prevăzute la <LLNK 12003 104 10 202 18 39>art. 18 alin.(2) din Legea nr. 104/2003privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, cu modificările ulterioare"( alin.2)
Susținerea recurentei în sensul că intimatul reclamant nu se încadrează în categoria de personal prevăzută la alin.1 al textului de lege sus enunțat este nefondată, deoarece din copie carnet de muncă depusă la dosar( 4-21) reiese că aceasta ocupă postul de asistent principal Medicină Legală în cadrul unității spitalicești recurente.
Ca atare în mod corect instanța de fond a reținut că locul de muncă în care își desfășoară activitatea reclamantul se încadrează în categoria locurilor de muncă în condiții deosebite, în sensul textului de lege sus enunțat.
De altfel, chiar unitatea recurentă a înțeles să facă aplicabilitatea nr.OUG123/2003 și nr.115/2004, menționând acest text de lege în carnetul de muncă al intimatului - poz.86 și următoarele, așa încât nu poate fi primită susținerea sa actuală în sensul neaplicării acestui articol atâta vreme cât intimatul a continuat să-și desfășoare activitatea în același loc de muncă și în aceleași condiții.
Referitor la al doilea motiv de recurs este de reținut că alineatul 2 al textului de lege în discuție reglementează dreptul persoanelor care își desfășoară activitatea în locurile de muncă prevăzute la alin.1 de a beneficia de salarii de bază cu 100% mai mari față de de bază prevăzute de lege pentru aceleași categorii de personal, la care se adaugă sporurile legale, însă intimatul reclamant nu a beneficiat de această majorare, nici în temeiul vechi reglementării și nici în baza Legii nr.104/2003.
Deci, în mod legal și temeinic instanța de fond a reținut că intimatul se află în situația unui drept câștigat, pe care nu îl poate pierde conform dispozițiilor art.38 Codul Muncii și întrucât dispozițiile legale referitoare la salarizare nu au fost pe deplin respectate în mod corect pârâta a fost obligată să plătească reclamantului diferența de drepturi bănești cuvenite urmare a aplicării întocmai a legii.
Față de cele ce preced, Curtea constatând că soluția primei instanțe face o aplicare și interpretare corectă a legi aplicabilă speței, în conformitate cu art.312 alin.1 Cod pr.civilă, cu aplicarea art. 81 din Legea nr.168/1999 va respinge ca nefondat recursul cu care a fost investită de pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Spitalul Județean de Urgență AIî mpotriva sentinței civile nr.21/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.05.2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red.
Tehnored./ 2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Monica Maria MureșanJudecători:Monica Maria Mureșan, Nicoleta Vesa, Victor Crețoiu