Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 73/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR.73
Ședința publică din data de 24 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Mioara Iolanda Grecu
JUDECĂTORI: Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de reclamanții și, ambii domiciliați în B,-, -.2,.2,.44, cod poștal - și de pârâții, domiciliată în B,-, cod poștal - și G, domiciliat în, județ D, cod - împotriva deciziei civile nr.337 pronunțată la 27 iunie 2007 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții și, ambii domiciliați în, județ Cod -.
Recursul formulat de reclamanți este timbrat cu 0,15 lei timbru judiciar și cu 5,50 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.-, care au fost anulate la dosar.
Recursul formulat de pârâți este timbrat cu 0,15 lei timbru judiciar și cu 6 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.-, care au fost anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-reclamant, personal, recurenții-pârâți G și asistați de avocat din Baroul Prahova și intimatul-pârât personal, lipsind recurenta-reclamantă și intimatul- pârât.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recurenții-reclamanți au depus întâmpinare la motivele de recurs formulate de pârâții și G, precum și interogatorii pentru a fi luate intimatului-pârât și recurenților-pârâți și
Intimatul-pârât, depune la dosar un memoriu.
Recurentul-reclamant arată ca a solicitat proba cu interogatoriu pentru a dovedi gradul de rudenie al părților. Mai arată că a invocat lipsa semnăturii de pe cererea de recurs formulată de pârâți întrucât apărătorul nu are dreptul să se substituie voinței părților și să semneze cererea de recurs în locul acestora.
Avocat, având cuvântul, solicită respingerea probei cu interogatoriu ca inadmisibilă. Cu privire la excepția lipsei semnăturii pârâților de pe
-2-
cererea de recurs, arată că avocatul care a asistat o parte la judecarea pricinii poate să exercite orice cale de atac împotriva hotărârii date.
Curtea, având în vedere dispozițiile art. 305 pr.civilă, potrivit cărora în fața instanței de recurs nu se poate administra decât proba cu acte, respinge cererea recurentului-reclamant de a se lua interogatoriu părților adverse.
Cu privire la excepția lipsei semnăturii pârâților de pe cererea de recurs, Curtea, o respinge având în vedere mandatul de reprezentare al recurenților-pârâți G și.
Părțile, având pe rând cuvântul, arată că alte cereri nu mai au de formulat.
Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții-pârâți, arată că hotărârea este lovită de nulitatea prevăzută de art. 304 pct. 9 pr.civilă întrucât instanța în mod greșit a admis acțiunea în baza art. 111 pr.civilă.
Potrivit dispozițiilor art. 111 pr.civilă, acțiunea în constatare vizează existența sau inexistența unui drept, iar atunci când reclamantul are la îndemână acțiunea în realizare, acțiunea în constatare este inadmisibilă.
În cauză, deși reclamanții susțin că solicită doar constatarea calității de moștenitori, este evident că intenția reală este de a realiza dobândirea succesiunii.Ca atare, scopul acțiunii vizează realizarea dreptului și nu simpla constatare a calității de moștenitor.
Mai arată că la data decesului, în patrimoniul defunctei nu mai exista nici un bun întrucât aceasta, prin acte succesive de dispoziție, a înstrăinat toate bunurile ce-i aparțineau. Atât timp cât după confecționarea testamentului defuncta a înțeles să lichideze tot patrimoniul prin acte de dispoziție, este evidență intenția acesteia de a revoca testamentul.
Reclamanții doresc să intre în posesia suprafeței de 2500 mp, care a fost vândută după decesul numitei.
Solicită admiterea recursului formulat de pârâți, desființarea celor două hotărâri și pe fond, respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
Cu cheltuieli de judecată.
Recurenta precizează că de pe urma defunctei au rămas ca moștenitori tatăl său, -decedat în prezent- și .
Recurentul-reclamant, având cuvântul arată că este singurul moștenitor al defunctei, pârâții neavând nicio calitate.
Mai arată că este nemulțumit de faptul că nu i s-au acordate cheltuielile de judecată, daune morale și cheltuieli de transport, dar și de faptul că pârâții nu au prezentat originalul actelor depuse la dosar.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Cu cheltuieli de judecată.
Intimatul-pârât, având cuvântul, arată că defuncta nu avea discernământ și nu avea dreptul să încheie niciun act. Acest lucru se putea dovedi cu fișa medicală de la dispensar, însă aceasta a fost sustrasă.
Precizează că de pe urma defunctei au mai rămas ca moștenitori și.OG CURTEA:
-3-
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Răcari sub nr.936/24.03.2006 reclamanții și au chemat în judecată pe, și pentru ca în contradictoriu cu aceștia să se constate că reclamanții sunt singurii moștenitori ai defunctei, decedată în 1988, ca moștenitori testamentari cu titlu universal.
În motivarea acțiunii se arată că nu poate fi dezbătută succesiunea defunctei în condițiile în care moștenitorii legali nu se prezintă la notariat, astfel că, prin acțiunea promovată se urmărește dovedirea calității de unic moștenitor.
Prin sentința civilă nr.2166/29.11.2006 pronunțată de Judecătoria Răcaria fost admisă acțiunea, respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, a fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâta împotriva reclamanților și și s-a constatat că reclamanții sunt unicii moștenitori ai defunctei, ca succesori testamentari cu titlu universal.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel și G susținând că, în cauză, nu au fost citați toți moștenitorii defunctei și că este dobânditoare de drepturi din patrimoniul defunctei, iar nu moștenitoare.
Instanța de fond este criticată pentru faptul că a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților în condițiile în care defuncta a înstrăinat toate bunurile din patrimoniu, astfel că, masa succesorală este vidă.
Se mai susține că testamentul a fost revocat prin actele autentice de vânzare-cumpărare și de donație.
Prin decizia nr.337 pronunțată la 27 iunie 2007, tribunalul Dâmbovițaa respins apelul ca nefondat reținând că reclamanții-intimați au investit instanța cu o acțiune în constatare în calitate de moștenitori, justificând drept și interes în promovarea acestei acțiuni pe baza testamentului olograf din 10.07.1993, prin care au fost instituiți legatari cu titlu universal ai defunctei.
A mai reținut instanța de apel că, în motivarea acțiunii, reclamanții precizează că nu pot proceda la dezbaterea succesiunii întrucât moștenitorii legali nu se prezintă la notariat pentru predarea legatului. Deci, sub aspectul calității procesuale active, din considerentele prezentate, rezultă că reclamanții justifică promovarea acțiunii, fiind irelevant faptul că autoarea a înstrăinat bunurile din patrimoniul său, acest aspect urmând a fi stabilit la notariat.
Cât privește calitatea procesuală pasivă, instanța de apel a reținut că reclamanții au promovat o acțiune în constatare interogatorie, în baza art. 111 Cod procedură civilă, chemând în judecată persoane care ar putea eventual să-i conteste dreptul. Și pârâții, în calitate de donatari și cumpărători de bunuri din patrimoniul defunctei, ar putea să conteste dreptul reclamanților.După cum se poate observa prin motivele de apel, chiar o fac, astfel că se justifică și calitatea procesuală pasivă. În speță nu interesează că reclamanții nu au chemat în judecată pe toți moștenitorii autoarei sale.
Hotărârea pronunțată va avea opozabilitate limitată, anume, numai față de cercul de persoane părți în proces, potrivit principiului relativității lucrului judecat.
-4-
reclamanții pot promova o nouă acțiune în contradictoriu cu ceilalți moștenitori.
Faptul că defuncta și-a înstrăinat averea nu interesează în speță așa cum s-a mai arătat, în condițiile în care reclamanții solicită să li se recunoască numai calitatea de legatari universali și nu cer și predarea legatului.Acest aspect se va elucida probabil în fața notarului.
Față de aceste aspecte, instanța de apel a apreciat că soluția pronunțată la fond este legală și temeinică și pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă a respins apelul ca nefondat.
Impotriva acestei decizii au formulat recurs pârâții și G și reclamanții, pentru următoarele motive:
Recurenții și G critică decizia pentru următoarele motive:
Primul motiv de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 9 pr.civilă, întrucât instanța în mod greșit a admis acțiunea în baza art. 111C.pr.civilă, acțiunea fiind inadmisibilă. Se arata că deși, în aparență, reclamanții solicită doar constatarea calității de moștenitori, intenția reală este de a realiza dobândirea succesiunii, scopul acțiunii fiind realizarea dreptului și nu doar constatarea calității de moștenitor.
A doua critică este că instanțele interpretează și aplică greșit legea în ceea ce privește revocarea testamentului. In dezvoltarea acestui motiv de recurs se arată că din conținutul testamentului rezultă că testatoarea a înțeles să gratifice pe reclamanți cu toate bunurile sale mobile și imobile ce se vor găsi la data decesului în patrimoniul său, or, din actele de la dosar, rezultă că la data decesului nu se mai află niciun bun mobil sau imobil.
Sustin recurenții că trebuia să se verifice intenția testatoarei și să se elucideze efectul actului juridic încheiat, raportat la voința vânzătorului.
Se solicită admiterea recursului, desființarea ambelor hotărâri și pe fond respingerea acțiunii ca inadmisibilă și în subsidiar ca nefondată.
Recurenții și au formulat recurs pentru următoarele motive:
Un prim motiv de recurs vizează cheltuielile de judecată în sumă de 15.855 lei reprezentând daune morale și materiale care nu au fost acordate deși decizia civilă le este favorabilă.
Al doilea motiv de recurs este că pârâții au depus la dosar acte în copie xerox, neprezentând actele originale, solicită ca aceștia să depună actele originale. De asemenea, recurenții au solicitat să se stabilească dacă apelul formulat de pârâți nesemnat de aceștia, ci doar de avocat, poate fi luat în considerație.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente, Curtea va reține următoarele:
Referitor la recursul formulat de recurenții si G,,Curtea va reține că acesta este fondat, așa cum se va arăta în continuare:
In realitate, acțiunea formulată de reclamanți este o petiție de ereditate, respectiv, o actiune prin care se cere recunoașterea titlului lor de moștenitori ai defunctei.
Din sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale reise că moștenitori ai defunctei sunt și și OG G ce nu au fost citați în cauză.
-5-
Potrivit art. 312 alin. 5 pr.civilă, Curtea va admite recursul formulat de pârâți, va casa ambele hotărâri, cu trimitere spre rejudecare la instanta de fond, pentru a se cita toți moștenitorii defunctei.
Cu ocazia rejudecării se va verifica și cererea reconvențională formulată de acești recurenți, respectiv, dacă a avut loc o revocare a testamentului.
Cu privire la recursul formulat de si, Curtea va reține că este nefondat pentru următoarele motive:
Este nefondată prima critică că nu le-au fost acordate cheltuielile de judecata în cuantum de 15.855 lei, întrucât la instanța de fond s-a luat act că nu au solicitat cheltuieli dejudecată, iar pe de altă parte, recurenții nu au solicitat daune morale și materiale.
Este nefondată și a doua critică care vizează faptul că nu au fost depuse actele originale de către pârâți întrucât această critică nu se încadrează în niciunul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 pr.civilă.
Se va respinge și cererea de a se verifica dacă apelul formulat de pârâți, nesemnat de aceștia, poate fi luat în considerație, în condițiile în care a fost semnat doar de avocat, întrucât mandatul dat unui avocat este presupus dat pentru toate actele judecății, chiar dacă nu cuprinde nici o arătare în această privință, conform art.68 alin.3 pr.civilă.
Ca atare, avocatul este îndreptățit să îndeplinească acte procedurale în numele clientului său, astfel cum prevede, de altfel, și Legea nr.51/1995, legea avocatului, mai ales că prin semnarea angajamentului și emiterea delegației avocațiale, apelul a fost însușit de partea în numele căreia a acționat avocatul.
In baza art. 312 alin. 1 pr.civilă, se va respinge recursul formulat de si, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâții, domiciliată în B,-, cod poștal - și G, domiciliat în, județ D, cod - împotriva deciziei civile nr.337 pronunțată la 27 iunie 2007 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții și, ambii domiciliați în, județ Cod - și cu reclamanții și, ambii domiciliați în B,-, -.2,.2,.44, cod poștal -.
Casează ambele hotărâri și trimite cauza, spre rejudecare, Judecătoriei Răcari.
Respinge recursul declarat de reclamanții și, ambii domiciliați în B,-, -.2,.2,.44, cod poștal - împotriva deciziei civile nr.337 pronunțată la 27 iunie 2007 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții, ambii domiciliați în, județ Cod -,
-6-
domiciliată în B,-, cod poștal - și G, domiciliat în, județ D, cod -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 ianuarie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena
- - - - - -
Grefier,
Red. ES
Tehored.PJ
3 ex/29.1.2008
936/2006 Judecătoria Răcari
- Tribunalul Dâmbovița
a,
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Mioara Iolanda GrecuJudecători:Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena
