Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 798/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 798
Ședința publică de la 22 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ionela Vîlculescu
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 3: Stela Popa
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 61 din 30 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 10780 din 27.06.2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, prin procurator, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns procurator, pentru intimata pârâtă, lipsind recurenții reclamanți și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, a acordat cuvântul asupra recursului, procuratorului atrăgându-i atenția asupra prevederilor art. 68 alin. 4 Cod procedură civilă.
Procurator, pentru intimata pârâtă, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
La data de 12.06.2007, s- înregistrat pe rolul Judecătoriei Craiova, sub nr-, acțiunea în constatare formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâta, prin reprezentant, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate dreptul lor de superficie, drept ce constă în dreptul de proprietate asupra construcțiilor edificate de ei, casa de locuit - parter și etaj, carmangerie, garaj și dreptul de folosință asupra terenului în suprafața de 288 mp, situat în C, str. -, nr.1, județul
În motivarea acțiunii, s- arătat că, la data de 12.11.1991, au încheiat cu pârâta contractul autentificat sub nr. nr. 18744/1991, privind imobilul situat în C, str. -, nr. 1, județul D, compus din teren în suprafață de 288 mp și o casă din cărămidă, acoperită cu tablă, cu 3 camere, sală și bucătărie, dată de la care au locuit împreună cu pârâta o perioada de 4-5 ani, timp în care au făcut demersuri pentru obținerea unei autorizații de construire pentru casa de locuit - parter și etaj, spatii comerciale, garaj.
Ulterior, a intervenit, care a internat-o pe pârâtă la azilul de bătrâni din C, intervenind mai multe procese, în urma cărora, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare -cumpărare, cu repunerea părților în situația anterioară, urmând să primească prețul menționat în actul încheiat.
Constatându-se nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu pârâta, aceasta a redevenit proprietara suprafeței de teren de 288 mp, teren pe care reclamanții au edificat construcțiile menționate.
La data de 26.10.2007, pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată, având în vedere sentința civilă nr. 14462 din 01.10.1999, pronunțată de Judecătoria Craiova, definitivă și irevocabilă, prin care s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare -cumpărare, cu repunerea părților în situația anterioară, apoi fiind pronunțată decizia nr.640/28.02.2005 a Curții de APEL CRAIOVA, prin care au fost obligate la plata sumei de 560.402.174 lei, în temeiul accesiunii imobiliare.
În cauză, s-a dispus atașarea dosarului nr. 4629/1998, al Judecătoriei Craiova, în care părțile s-au mai judecat.
Prin sentința civilă nr. 10780/27 06 2008, Judecătoria Craiova a respins acțiunea.
S-a luat act că pârâta nu solicită cheltuieli de judecată.
Pentru se pronunța astfel, instanța reținut că, la data de 12.11.1991, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. -/1991, reclamantul a cumpărat de la pârâtă un imobil situat în C, str. -, nr.1, imobil compus din teren în suprafață de 288 mp și o casă de locuit, în schimbul prețului achitat integral, de comun acord stabilit.
Ulterior, prin sentința civilă nr. 14462 /01.10.1998, pronunțată în dosarul civil nr.4629/1998, al Judecătoriei Craiova, s-a admis acțiunea civilă formulată de reprezentantul legal al vânzătoarei - și s-a anulat contractul de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. 4866/12.11.1991, cu consecința repunerii părților în situația anterioară.
De asemenea, prin aceeași sentința a fost constatat reclamantei - dreptul de proprietate asupra construcțiilor de pe teren și anume: casa - parter plus etaj, carmangerie, depozit, platformă, curte betonată, gard la stradă, situat în C, str. - nr.1, iar prin decizia nr.640 /28.02.2005, a Curții de APEL CRAIOVA, pronunțată în dosarul nr.4460/civ./2004, pârâta a fost obligată să achite reclamanților suma de 560.492.174 lei ROL, sumă ce reprezintă sporul de valoare adus imobilului.
În concluzie, din cele expuse, a rezultat fără echivoc că pârâta este proprietarul construcțiilor edificate de reclamantă pe terenul său.
Față de starea de fapt expusă, instanța a apreciat că acțiunea reclamanților nu este întemeiata, având în vedere următoarele considerente de drept:
Potrivit dispozițiilor art.576 din Codul civil " servitutea este o sarcină impusă asupra unui imobil pentru uzul și utilitatea unui imobil având un alt stăpân ".
Dreptul de superficie este dreptul de proprietate pe care îl are o persoană asupra construcțiilor, plantațiilor sau altor lucrări de pe teren aparținând altei persoane.
Este un drept real imobiliar și constă în dreptul de folosință al terenului pe care se găsesc construcții, plantații ori alte lucrări.
În cazul superficiei, sunt două drepturi de proprietate care se suprapun: dreptul proprietarului terenului și dreptul proprietarului superficiei.
Art. 492 din Codul civil prevede că " orice construcție, plantație sau alte lucrări la sol sunt făcute de proprietarul terenului și deci, sunt ale lui, afară de cazul când se dovedește contrariul ".
În cauză s-a stabilit, definitiv și irevocabil, că proprietatea asupra construcțiilor, casa de locuit -parter și etaj, carmangerie, garaj, este pârâtei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de apel s-a arătat, în esență, că hotărârea instanței de fond este nelegală întrucât reclamanții apelanți au dovedit în cursul desfășurării procesului că această construcție a fost ridicată de ei ca urmare a convenției de vânzare-cumpărare încheiată între reclamanții apelanți și proprietarul terenului, autorizația de construcție fiind eliberată pentru a se construi o casă de locuit compusă din parter și etaj, carmangerie plus garaj.
Prin decizia civilă nr.61 din 30 ianuarie 2009, pronunțată în dosar nr-, de Tribunalul Dolj, a fost respins apelul.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a avut în vedere faptul că în urma încheierii contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 18744/12.11.1991, de notariatul de Stat Județean D, prin care apelanții reclamanți au dobândit proprietatea imobilului situat în C, str. -, nr. 1, aceștia au obținut autorizația nr. 522/27.12.1991, pentru construcția unei locuințe cu spații comerciale la parter în regim de înălțime și că, prin sentința civilă nr. 14462, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 4629/1998, rămasă definitivă și irevocabilă prin neapelare a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 18744/12.11.1991, de Notariatul de Stat Județean D, s-a dispus repunerea părților în situația anterioară, reclamanta reintrând în posesia imobilului - teren în suprafață de 288 mp și fiind obligată să restituie pârâților suma de 100.000 lei, reactualizată cu coeficientul de devalorizare a bunului, începând cu luna decembrie 1991 și până la data achitării obligației.
Împotriva acestei decizii civile au formulat recurs reclamanții și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Se critică că, în mod greșit, instanțele de fond și respectiv de apel au reținut că numita a vândut recurenților imobilul în litigiu, și că, ulterior, aceștia din urmă au obținut autorizație de construcție, în situația în care această autorizație a fost obținută în cursul anului 1991, imediat după ce au demolat casa intimatei și au construit o altă casă cu materiale noi.
Se critică și faptul că nu s-a reținut că recurenții sunt cumpărători de bună credință și, în această situație, s-a ajuns la o situație contradictorie ca, recurenții - cumpărători de bună-credință, să nu dețină niciun titlu de proprietate.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoz.art.576 cod civil "servitutea este o sarcină impusă asupra unui imobil pentru uzul și utilitatea unui imobil având un alt stăpân".
Dreptul de superficie, solicitat în cauză, este dreptul de proprietate pe care îl are o persoană asupra construcțiilor, plantațiilor sau altor lucrări de pe teren aparținând altei persoane. Fiind un drept real imobiliar, constă în dreptul de folosință al terenului pe care se găsesc construcții, plantații ori alte lucrări - punându-se în discuție două drepturi de proprietate care se suprapun: dreptul proprietarului terenului și dreptul proprietarului superficiei.
În speță, vânzătoarea a avut câștig de cauză, prin sentința civilă nr.14462/01.10.1998, pronunțată în dosarul civil nr.4629/1998, al Judecătoriei Craiova, fiind anulat contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.4866/12.11.1991, cu consecința repunerii părților în situația anterioară, fiind obligați pârâții să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 93 mp. ce excede suprafeței de 288 mp, care a reintrat în proprietatea vânzătoarei, aceasta din urmă fiind obligată să restituie cumpărătorilor prețul încasat, reactualizat cu coeficientul de devalorizare.
Astfel, s-a stabilit, definitiv și irevocabil, în cauză, că proprietatea asupra construcțiilor - casă de locuit -parter și etaj, carmangerie, garaj - este a pârâtei vânzătoare, în această situație, pentru intimații recurenți dispărând dreptul de superficie în favoarea lor pentru imobilul - construcții solicitat.
În concluzie, dispozițiile legale menționate în cauză au fost corect interpretate și legal aplicate de către instanțele anterioare, în speță, nefiind tangent nici un motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.1-9 Cod pr. civ.
Urmează ca instanța, având în vedere toate aceste considerente și dispoz.art.3121Cod pr. civ. să respingă, ca nefondat, recursul formulat de către reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 61 din 30 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- și a sentinței civile nr.10780 din 27.06.2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, prin procurator .
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud. -
Tehn.
2 ex./13.07.2009
Președinte:Ionela VîlculescuJudecători:Ionela Vîlculescu, Maria Cumpănașu, Stela Popa
