Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 906/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA - CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 906/
Ședința publică din 09 OCTOMBRIE 2008
PREȘEDINTE: Carmina Orza JUDECĂTOR 2: Purcărița Trandafir
JUDECĂTOR 3: Lucian Lăpădat
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Comunei, Județul T împotriva deciziei civile de apel nr. 315/A/17.04.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș - secția civilă - în dosar nr- în contradictoriu cu reclamanta intimată Comuna prin Primar,și Consiliul Local al comunei, că și cu intimata Comuna - prin Primar- având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamanta intimata Comuna prin Primar, Consiliul Local, avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura îndeplinită.
Recursul declarat a fost legal timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar mobil.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța considerând cauza lămurită, și văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă de către pârâții recurenți, nemaifiind probe de administrat se acordă cuvântul părților asupra recursului.
Reprezentanta reclamanților intimați solicită respingerea recursului formulat de către pârâții recurenți ca netemeinic, menținerea hotărârii pronunțate în apel, potrivit motivelor prezentate în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr. dosar 11781/325/06.08.2008, reclamanta Comuna, reprezentată prin Primar și Consiliul Local, în contradictoriu cu pârâții Comuna, prin Primar și Consiliul Local, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate că terenul înscris în parcelele și /1 este situat administrativ pe teritoriul Comunei; să se dispună obligarea pârâților la restituirea sumei reprezentând impozitul încasat nelegal pentru terenul înscris în parcelele și /1 situate pe teritoriul Comunei si să nu încaseze pe viitor impozitul pe terenul arătat.
Prin sentința civilă nr.12165/04.12.2007 pronunțată în dosarul susmenționat, Judecătoria Timișoaraa respins acțiunea civilă formulată de reclamanții Comuna, prin Primar și Consiliul Local în contradictoriu cu pârâții Comuna, prin Primar și Consiliul Local.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin primul capăt de cerere, având ca obiect constatarea, în temeiul art. 111. a faptului că două parcele de teren se află situate pe raza administrativ-teritorială a comunei, se tinde la constatarea unei situații de fapt, care nu poate fi făcută pe calea acțiunii în constatare reglementată de art. 111.
Pe de altă parte, exercitarea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor trebuie să se facă conform documentațiilor de amenajare a teritoriului, existând în acest sens reguli generale cuprinse în legea de amenajare a teritoriului și urbanism, completate cu regulile speciale din legea fondului funciar, însă, în cazul încălcării dreptului de proprietate, mijlocul care trebuie folosit de titularul dreptului este acțiunea în revendicare și nu cea în constatare, această acțiune devenind inadmisibilă dacă titularul are la îndemână acțiunea în realizare.
S-a concluzionat că acțiunea întemeiată pe art. 111. nu poate fi folosită în speță, o dată, pentru că se cere constatarea unei situații de fapt și nu a unei situații de drept, iar, pe de altă parte, pentru că reclamanții au la îndemână acțiuni în realizarea dreptului, în cazul încălcării dreptului de proprietate privată al comunei, prin nerespectarea limitelor determinate de documentațiile de amenajarea teritoriul și urbanism.
Celelalte două capete de cerere au ca obiect obligarea pârâtelor de a restitui impozitul încasat nelegal și de nu mai încasa pe viitor impozitul pentru acest teren, temeiul de drept indicat fiind art. 256 alin. 2. fiscal și art. 992, 995, 1092.civ. privind plata nedatorată.
Plata nedatorată constă în raportul juridic în temeiul căruia o persoană care a făcut o plată la care nu a fost ținută poate să solicite restituirea de la cel care a primit-
În speță, pentru ca reclamanții să solicite restituirea în temeiul plății nedatorate, ei trebuie să aibă în primul rând, calitatea de solvens, adică să fi făcut din eroare o plată către pârâți, plată care nu există din punct de vedere juridic, dându-le astfel dreptul la restituirea ei.
Or, reclamanții nu au calitate de solvens, în sensul că nu ei au plătit impozitul din eroare, pe care să îl solicite pârâților, cum nici aceștia nu au calitate de accipiens, într-un raport juridic cu reclamanții născut din plata nedatorată.
Nefiind îndeplinite astfel condițiile plății nedatorate, conform art. 992, 993 și 995.civ. și nici cele prevăzute de art. 256 alin 2. fiscal, întrucât acest text de lege vizează obligația de a plăti impozit de către orice persoană care are în proprietate teren și care se datorează către bugetul local al localității în care este amplasat terenul, drept de proprietate care este necontestat, or, în speță, reclamanta deduce judecății tocmai drepturile litigioase privind posesia și implicit proprietatea terenurilor în litigiu, astfel că instanța de fond a respins și celelalte două capete de cerere.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel, în termenul prevăzut de lege, reclamanta Comuna, prin Primar și Consiliul Local, solicitând desființarea în tot a hotărârii primei instanțe și admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată, cerere înregistrată pe rolul Tribunalul Timiș sub nr. dosar - la data de 08.02.2008.
Prin decizia civilă nr.315/A/17.04.2008, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timiș - secția civilă- admite apelul declarat de reclamanta Comuna, prin Primar și Consiliul Local, împotriva sentinței civile nr. 12165/04.12.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata Comuna, prin Primar și Consiliul Local, cu sediul în comuna.
Desființează sentința atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, Judecătoria Timișoara.
Instanța de apel a reținut în esență pentru aducerea acestei soluții, în raport de art. 111 și 137 cod procedură civilă, ca prima instanță a respins capătul de cerere având ca obiect constatarea faptului că parcelele de teren A 319 și A 323/1 se află situate pe raza administrativ-teritorială a comunei, cu motivarea că reclamanta solicită constatarea unei situații de fapt, pe de o parte, iar, pe de altă parte, că reclamanta are la îndemână acțiuni în realizarea dreptului, în cazul încălcării dreptului de proprietate privată al comunei prin nerespectarea limitelor determinate, de documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism, astfel că, în ambele situații, art. 111. nu permite calea unei acțiuni în constatare, ce este inadmisibilă.
Concluzia primei instanțe sub aspectul inadmisibilității primului petit din cererea de chemare în judecată, este eronată, deoarece această solicitare nu urmărește constatarea unei stări de fapt, ci a unei situații juridice. Nu se urmărește constatarea fizică a amplasamentului parcelelor (ce nici nu este contestată de nicio parte), ci a faptului că parcelele se situează în aria de competență teritorială a reclamantei, respectiv, faptul că aceasta are calitatea de unitate administrativ teritorială, în sensul prev. art.256 fiscal, având deci dreptul de a percepe de la titularii dreptului de proprietate asupra acestora ( persoane fizice ) impozitul pe teren. Nu este o stare de fapt ce se cere a fi constatată, ci o situație juridică, acțiunea fiind, deci admisibilă sub acest aspect.
În ceea ce privește concluzia primei instanțe în sensul că reclamanta avea la dispoziție calea unei acțiuni în realizare pentru protejarea dreptului său, respectiv, acțiunea în revendicare, și aceasta este greșită.
Acțiunea în revendicare poate fi folosită de proprietarul neposesor împotriva posesorului neproprietar, ceea ce nu este cazul în speță.
Reclamanta nu invocă un drept de proprietate asupra terenurilor, ce s-ar afla în posesia pârâtei. Ea nu este titulara nici unui drept real asupra parcelelor, ci invocă dreptul său de percepe impozit pe teren de la proprietarii persoane fizice, a căror calitate nu este contestată.
În consecință, reclamanta nu poate uza de acțiunea în revendicare și nici de o altă acțiune în realizare, calea prev. de art. 111.pr. fiindu-i deschisă.
Pentru aceste considerente, tribunalul constată că, în mod eronat, prima instanță a respins acest petit ca inadmisibil, soluționând pricina fără a intra în cercetarea fondului, astfel că se impune, față de prev. art. 297 și 111.civ.Cod Penal admiterea apelului și desființarea sentinței atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, Judecătoria Timișoara.
Față de prioritatea motivului de desființare reținut și de prev. art. 137.civ.Cod Penal, tribunalul nu se va pronunța asupra motivelor de apel ce privesc fondul pricinii, inclusiv în ceea ce privește celelalte capete de cerere, urmând ca acestea să fie avute în vedere de prima instanță cu ocazia rejudecării.
Împotriva acestei decizii de apel a declarat recurs, în termen legal,numai Consiliul Local al comunei Județul T, solicitând a se menține în vigoare sentința civilă a primei instanțe, care a judecat corect pricina, invocând în drept art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă și motivând în esență că just s-a reținut că reclamanții nu au calitate de solvens, în sensul că ei nu au plătit din eroare impozitul, neîncălcându-se vreun drept de proprietate al comunei, iar acțiunea reclamanților trebuia îndreptată către Instituția Prefectului Județului T și nu către Consiliul Local al comunei cum și că nu se poate pune problema inadmisibilității primului petit din acțiunea reclamanților, ca fiind eronata cum opiniază instanța de apel.
Intimații reclamanți Comuna - reprezentată prin Primar și Consiliul Local al comunei, prin întâmpinarea de la dosar solicită respingerea recursului pârâtului.
Verificând decizia civilă, recurată, prin prisma dispozițiilor art.299 și următoarele Cod procedură civilă și în raport de motivele de recurs invocate, față de starea de fapt din dosar și de probele administrate în cauză,Curtea stabilește că recursul de față al acestui pârât este nefondat, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă să fie respins ca atare, deoarece bine și cu temei a fost admis apelul reclamanților menționați și desființată sentința atacată, cu trimiterea cauze spre rejudecare la Judecătoria Timișoara.
Într-adevăr, examinându-se cauza sub toate aspectele invocate, din analiza întregului material probator de la dosar, Curtea constată că decizia civilă recurată este legală și temeinică, întrucât instanța de apel a stabilit o corectă stare de fapt și a făcut și o justă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale în materie, prevăzute de art. 111 și 137 Cod procedură civilă, neconstatându-se din oficiu nici motive de ordine publică, de natură să atragă casarea ori modificarea deciziei civile atacate, conform art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, corect fiind admis apelul reclamanților, în sensul menționat și pentru considerentele expuse judicios de către instanța de apel, însușite și de C, ca instanță de control judiciar, criticile formulate în recurs nefiind întemeiate, ele fiind străine de natura pricinii și nu cuprind fundamentări și argumentări dezvoltate în mod concret și detaliat, ci doar invocate formal, fiind izvorâte dintr- confuzie procesuală în care se află recurentul pârât menționat, care nu aduce critici vizând nelegalitatea deciziei civile recurate și nici nu se dezvoltă motivele de recurs, în înțelesul art. 303 lit.c Cod procedură civilă.
Curtea constată, într-adevăr, așadar, instanța de apel a reținut just că prima instanță a respins greșit ca inadmisibil, primul petit al acțiunii reclamanților, vizând constatarea existenței unei situații juridice ( iar nu de fapt, cum eronat a reținut Judecătoria Timișoara ), întemeiată în drept pe art.111 Cod procedură civilă, acțiune ce apare deci admisibilă și ca atare cum deci prima instanță a soluționat pricina fără a intra în cercetarea fondului, ci doar pe excepția inadmisibilității ei, în mod just se impune aplicarea art. 297 Cod procedură civilă, în raportare la art. 137 din același cod și ca atare este bine admis în cauză apelul, în sensul desființării sentinței civile atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, respectiv Judecătoria Timișoara, care ca analiza și celelalte critici invocate în apel referitoare la fondul cauzei, inclusiv celelalte capete din acțiunea introductivă de instanță.
Așa fiind în raport de toate considerentele ce preced și cum nici una din criticile formulate în recurs nu sunt întemeiate, ele nefiind de natură să facă admisibil acest recurs și să influențeze soluția pronunțată în cauză de către instanța de apel, care este deci corectă sub toate aspectele, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat acest recurs al pârâtului de față, menținând în vigoare decizia civilă atacată, pe care o verifică drept legală și temeinică, fiind pronunțată în concordanță cu toate probele din dosarul cauzei și cu respectarea principiului disponibilității, specific procesului civil, recurentul nedovedind incidența în cauză a motivelor de recurs, prevăzute de art. 304 pct. 8-9 Cod procedură civilă, căci instanța de apel nu a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și nu a schimbat nici natura și înțelesul acestuia, după cum hotărârea recurată nu este lipsită de temei legal și nici nu a fost dată cu încălcarea ori aplicarea greșită a legii, potrivit tuturor argumentelor de mai sus, expuse de C, pe larg.
Deși intimații reclamanți, au solicitat -prin apărător - obligarea recurentului pârât la plata cheltuielilor de judecată, din recurs, acestea nu sunt justificate în nici un mod, în dosar, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, nu li se vor acorda cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Comunei, Județul T împotriva deciziei civile de apel nr. 315/A/17.04.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș - secția civilă - în dosar nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 09 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. TP/27.10.2008
Thnored. NF/28.10.2008
Ex.2
Tribunalul Timiș - Președinte, judecător.
Președinte:Carmina OrzaJudecători:Carmina Orza, Purcărița Trandafir, Lucian Lăpădat
