Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 938/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția civilă mixtă-
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 938/R/2008
Ședința publică din 4 iunie 2008
PREȘEDINTE: Galeș Maria
JUDECĂTOR 2: Cigan Dana
JUDECĂTOR 3: Popa Aurora
Grefier: - -
Pe rol este pentru azi soluționarea recursului civil introdus de reclamantul Sindicatul S M 25 Octombrie nr. 1 în contradictoriu cu intimații pârâți Consiliul Local Aurit, Primarul Comunei Aurit Județul SMî mpotriva sentinței civile nr. 339/D din 18 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect litigiu de muncă, acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.-
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, după care:
Curtea de Apel
deliberând:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 339/D din 18 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr- a fost respinsă ca inadmisibilă acțiunea reclamantului SINDICATUL AL FUNCȚIONARILOR PUBLICI DIN CONSILIUL JUDEȚEAN SMî mpotriva pârâților CONSILIUL LOCAL, PRIMARUL COMUNEI, având ca obiect constatarea valabilității și legalității contractului colectiv de muncă.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, conform disp.art.111 Cod procedură civilă, partea care are interes poată să ceară constatarea existenței unui drept. Cererea nu poate fi însă primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.
În consecință, s-a apreciat inadmisibilă cererea reclamantului de constatare a valabilității și legalității contractului colectiv de muncă, întrucât ei pot să ceară realizarea drepturilor cuprinse în contract conform art.281 Codul muncii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Sindicatul al Funcționarilor Publici din Consiliul Județean S M în reprezentarea membrilor de sindicat, angajați contractuali în cadrul Aparatului de Specialitate aș Primarului Comunei Aurit, solicitând admiterea recursului și casarea sau modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 și art. 312 alin. 5 cod pr. civilă arată cî sentința este nelegală deoarece soluția instanței de fond a fost dată pe excepție, fără a se intra în cercetarea fondului, iar judecata s-a făcut în lipsa părții care a solicitat un termen pentru formularea apărării.
Astfel arată că prin acțiunea introductivă a investit instanța să se pronunțe asupra valabilității și legalității contractului colectiv de muncă, la nivel de instituție ca urmare a faptului că aplicabilitatea lui ca drepturi negociate a fost contestată de Curtea de Conturi a României prin Camera de Conturi S M, în sensul că impută angajatorului sumele de bani ce au fost acordate angajaților în baza contractului, apreciindu-le nelegale.
Mai arată că la data promovării acțiunii contractul colectiv de muncă avea o aplicabilitate de 1 an calendaristic, respectiv de la 18.01.2006 - 18.01.2007, urmând ca în cazul în care nu intervine negocierea, să se prelungească de drept pe o perioadă de cel mult încă 12 luni.
Cum negocierea unui nou contract colectiv de muncă nu a fost solicitată în termenul legal, stipulat, valabilitatea lui s-a prelungit în condițiile art. 2, cu o perioadă de maxim 12 luni. Apreciind greșit la dat introducerii acțiunii existența unei încălcări a contractului din partea angajatorului au indicat ca temei de drept dispozițiile Legii 168/1999 privind conflictele de muncă, însă problema litigioasă în legătură cu drepturile negociate nu a fost generată de refuzul angajatorului partener de negociere, de a acorda drepturile contractate, ci de riscul de a fi obligați la restituirea sumelor obținute, apreciate de Curtea de Conturi ca fiind nelegale.
În atare situație arată că și-au precizat temeiul de drept ca fiind art. 111 cod pr. civilă investind instanța să judece o acțiune în constatarea existenței dreptului angajaților din cadrul Aparatului de specialitate a primarului Comunei Aurit de a negocia drepturi salariale în condițiile art. 12 din Legea 130/1996, altele decât cele al căror cuantum este prevăzut prin lege.
Consideră că în mod greșit a reținut instanța de fond ca fiind inadmisibilă o astfel de acțiune în constatarea valabilității contractului colectiv de muncă atâta timp cât partea are calea acțiunii în realizarea drepturilor negociate, prin contract, deși nu se poate vorbi de o acțiune în realizarea drepturilor negociate atâta timp cât nu a existat o încetare unilaterală a acordării acestora.
Prin urmare,m apreciază că instanța de fond nu a distins voința juridică a reclamanților, aceea de a verifica în cadrul procesual indicat. Valabilitatea și legalitatea raportului juridic născut între angajator și angajat prin contractul colectiv de muncă din perspectiva dreptului de a negocia drepturi bănești, altele decât cele stabilite de lege.
Precizează că, nu au cerut să se constate că între angajator și angajat a intervenit o convenție legală și valabilă, nici că angajatorul refuză să încheie convenția și nici că angajatorul refuză să respecte convenția încheiată, ci doar că există dreptul recunoscut de lege de a negocia drepturile bănești negociate și acordate fapt ce dau valabilitate și legalitate raportului juridic născut.
Pe de altă parte consideră că se impune admiterea recursului și pentru faptul că au fost lipsiți de apărare în condițiile în care au formulat o cerere legală dovedită pentru acordarea unui nou termen de judecată în vederea propunerii de probe și justificări juridice.
Intimatul legal citat nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare.
Examinând sentința recurată, văzând și actele dosarului, prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu conform art. 304 indice 1 cod pr. civilă, instanța reține următoarele:
Criticile aduse sentinței sunt neîntemeiate deoarece soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică raportat la obiectul acțiunii formulate.
În mod corect instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea pentru constatarea valabilității și legalității contractului colectiv de muncă înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială părțile contractante având posibilitatea să solicite realizarea acestui contract, respectiv recalcularea drepturilor prevăzute în acest contract.
Art. 111 cod pr. civilă stabilește că " partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept, cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului".
Ori în situația în care părțile au încheiat un contract colectiv de muncă, înregistrat la - conform dispozițiilor legale, acestea au posibilitatea să solicite respectarea contractului conform clauzelor stabilite de comun acord.
Obiectul dedus judecății a fost corect calificat de instanța ca fiind acțiune în constatare întemeiată pe dispozițiile art. 111 cod pr. civilă, iar potrivit art. 129 alin. 6 cod pr. civilă, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății și față de motivele invocate, corect a apreciat instanța de fond că cererea este inadmisibilă, argumentele recurentului prin care se tinde în recurs la modificarea obiectului cererii de chemare în judecată fiind neîntemeiate și inadmisibile față de prevederile art. 294 și 316 cod pr. civilă, la dosar neexistând nici o precizare la acțiune în sensul invocat în recurs.
Este adevărat că excepția de inadmisibilitate a fost invocată din oficiu însă instanța a acordat un termen de pronunțare pentru a da posibilitate părților să-și exprime punctul de vedere, așa încât susținerea recurentului în sensul că excepția nu a fost pusă în discuția părților este neîntemeiată.
Neîntemeiată este și susținerea recurentului cu privire la încălcarea dreptului la apărare și la un proces echitabil prin neadministrarea probelor deoarece instanța a acordat un termen conform art. 156 alin. 1 cod pr. civilă pentru apărare, iar partea nu a depus nici un fel de probe, nici contractul a cărui valabilitate s-a solicitat să se constate, iar la al doilea termen s-a solicitat din nou amânarea judecății, instanța acordând termen de pronunțare în condițiile prevăzute de art. 156 alin. 2 cod pr. civilă.
Ori sarcina probei revine reclamantului potrivit art. 1169 cod civil care stabilește că, " cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească", iar potrivit art. 156 alin. 1 cod pr. civilă instanța va putea da un singur termen pentru lipsă de apărare temeinic motivată, alin. 2 stabilind că în situația în care instanța refuză amânarea judecății pentru acest motiv, va amâna, la cererea părții, pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.
Față de cele reținute în considerentele ce precede, recursul va fi respins ca nefondat în temeiul art. 312 raportat la art. 304 cod pr. civilă și va fi menținută în totalitate sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de reclamantul Sindicatul S M 25 Octombrie nr. 1 în contradictoriu cu intimații pârâți Consiliul Local Aurit, Primarul Comunei Aurit Județul SMî mpotriva sentinței civile nr. 339/D din 18 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 4 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
Red.dec.GM
20.06.2008.
Jud fond MG.-
Dact IM/2 ex./20.06.2008.
Președinte:Galeș MariaJudecători:Galeș Maria, Cigan Dana, Popa Aurora
