Acțiune în declararea simulatiei. Speță. Decizia 187/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ NR.187/
Ședința publică de la 18 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 2: Mihaela Ganea
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului civil declarat de recurentul pârât, cu domiciliul procesual ales la avocat, în C,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 609/10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant C, domiciliat în C,- B, județul C, având ca obiect acțiune în declararea simulației.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru recurentul pârât, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 36586/19.01.2009, depusă la dosar, și pentru intimata-reclamantă se prezintă avocat - conform împuternicirii avocatiale nr.194/27.02.2009 depusă la dosar.
Procedura legal îndeplinită conform art.87 și urm.Cod pr.civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Apărătorul intimatei-reclamante depune o copie de pe actul de donație.
Instanța luând act că nu mai sunt alte cereri prealabile ori înscrisuri de depus la dosar, fiind lămurită asupra cauzei,în conformitate cu art.150 Cod pr.civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Apărătorul recurentului-pârât,având cuvântul își întemeiază recursul pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă.Consideră hotărârea Tribunalului Constanța ca fiind nelegală.Se arată că este fiul lui, iar este mama acestuia. a decedat în anul 2008, iar moștenitorii acceptanți ai acestuia este recurentul și pârâta în calitate de soție supraviețuitoare.În structura juridică a simulației intră trei acte juridice (sau numai două într-o opinie): actul public, actul secret și acordul simulatoriu - acesta fiind un act juridic o convenție secretă exprimând voința, intenția de a simula, respectiv de a crea aparența unor raporturi juridice ce sunt inexistente, sau diferite, pe care le disimulează.Nici un martor din cei audiați nu au arătat că ar fi existat un acord simulatoriu și nu s-a probat existența acestuia.Critică hotărârea de apel în ceea ce privește că reclamantul a intenționat să fraudeze legea -în vigoare la acel moment - prin simularea donației.
Mai arată că efectul propriu al acțiunii în simulație este acela de a face să înceteze caracterul ocult, secret al contraînscrisurului.Reclamantul a arătat că actul public este unul fictiv, prin urmare nu suntem în fața unei donații.
Pentru toate considerentele expuse solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat,modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului și a respingerii acțiunii ca nefondată.
Apărătorul intimatului-reclamant, având cuvântul arată că între rude nu este necesar să existe două acte - unul secret și unul public, ci doar unul.Față de împrejurările care au condus la încheierea acestui act de donație, ei au fost nevoiți să facă acest act de donație, ei au fost nevoiți să facă acest act, deci suma de 200.000 lei au fost dați de pentru a putea perfecta actul de vânzare-cumpărare.Toți participanții la realizarea acordului simulatoriu sunt implicați în acțiunea în justiție promovată de către reclamant, neavând nici o relevanță faptul că,pârâtul este și succesor în drepturi al lui, aceasta deoarece este voința reală a părților de la momentul perfectării actului în raport de fiecare participant, iar transmiterea succesiunii, nu modifică această voință.
În concluzie,solicită respingerea recursului ca nefondat.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 3622 din 27 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr. 10075/-, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul și s-a constatat că actul de donație autentificat sub nr. 1723/26.02.1981 de fostul notariat de Stat C este un act simulat, în sensul că este un act fictiv.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:
La data de 26.02.1981 s-a încheiat contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1722 între vânzătorii - și și cumpărătorii, -, și, având ca obiect imobilul situat în C,-. Prețul vânzării a fost de 400.000 lei, sumă achitată în întregime de cumpărători înainte de autentificarea actului.
S-a stabilit că, în realitate acest preț a fost plătit în întregime de către reclamant, întrucât fiul său și soția acestuia erau studenți la vremea respectivă și nu obțineau venituri.
Totodată, s-a constatat că, intenția reclamantului a fost de a cumpăra pe numele său acest imobil, dar datorită restricțiilor impuse de legislația comunistă cu privire la proprietate, în sensul că nu putea să cumpere un imobil decât din fondul locativ de stat și nu de la o persoană fizică, întrucât fosta sa soție deținea funcții medicale de conducere, a fost determinat să recurgă la această modalitate de încheiere a contractului de vânzare - cumpărare.
De asemenea, s-a stabilit că, întrucât pârâtul și soția sa erau studenți la vremea respectivă și nu obțineau venituri, reclamantul a stabilit împreună cu acesta să încheie și un act de donație prin care să îi doneze suma de 200.000 lei reprezentând J din prețul imobilului, acest act fiind însă unul fictiv, părțile au dorit să disimuleze realitatea, creând aparența existenței unui contract, care însă în realitate nu există.
S-a reliefat că, ceea ce este caracteristic pentru simulație este faptul că ea presupune existența concomitentă, între aceleași părți, a două contracte: unul public aparent, denumit și contract simulat, prin care se creează o anumită aparență juridică ce nu corespunde realității și un altul secret, denumit contraînscris, care corespunde voinței reale a părților și prin care acestea anihilează aparența juridică creată prin actul public simulat.
În anumite cazuri, este admisibilă dovedirea convenției ( a actului secret) prin proba testimonială, respectiv în cazul imposibilității morale de preconstituire a înscrisului, calitatea părților contractante fiind o premisă a neîntocmirii înscrisului, datorită încrederii reciproce conferite de relația de rudenie sau prietenie.
S-a stabilit că, în speță, s-a dovedit existența unei asemenea legături între părți, acestea fiind tată și fiu, astfel încât s-a reținut imposibilitatea de preconstituire a contraînscrisului.
Împotriva susmenționatei sentințe a formulat apel pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
În mod greșit s-a reținut de către instanța de fond că, din probele administrate în cauză rezultă acordul simulatoriu.
Se relevă că, ceea ce s-a reușit să se probeze a fost doar împrejurarea că imobilul a fost cumpărat cu o sumă de bani ce aparținea reclamantului și soției sale, numita, împrejurare insuficientă pentru a proba acordul simulatoriu.
Se evidențiază că, nu s-a probat nici acordul numitei, mama pârâtului, la simularea actului de donație.
Se arată că, astfel cum rezultă din cuprinsul actului de vânzare cumpărare, au fost doi cumpărători în indiviziune, pentru o cotă de câte, astfel încât, pârâtul nu a contribuit decât la achiziționarea cotei de cu banii primiți din donația ce i s-a făcut, aspect care probează caracterul mincinos al depoziției martorului, care a susținut că întreg imobilul a fost cumpărat cu banii reclamantului și ai soției sale.
Se susține că, ipoteza exprimată de către reclamant în sensul că, legislația vremii nu-i permitea să cumpere imobile decât de la stat, nu face credibilă existența acordului simulatoriu, atâta timp cât reclamantul putea să-și cumpere de la stat un apartament cu 4 camere, având în vedere poziția socială a reclamantului și soției sale.
Mai mult, faptul că, din imobil a fost achiziționat de către părinții soției apelantului pârât, respectiv familia, demonstrează faptul că, pârâtul și soția sa au intenționat să locuiască în același imobil, și în consecință, donația nu are un caracter simulat.
Se evidențiază că, efectul propriu al acțiunii în simulație este acela de a face să înceteze caracterul ocult, secret al contraînscrisului.
Reclamantul a menționat că actul public este unul fictiv, banii donați nu au ieșit din patrimoniul reclamantului și la soției sale.
În raport de această situație, se arată că, atât reclamantul cât și pârâtul sunt moștenitorii codonatoarei, astfel încât și pârâtul trebuie asimilat părții care a simulat, însă pârâtul nu a formulat acțiune alături de reclamant, prin care să se solicite a se constata caracterul simulat al actului de donație, nefiind posibil ca numai unul dintre donatori să ceară a se constata caracterul simulat al actului de donație, întrucât, altfel s-ar ignora poziția celuilalt donator, căruia i s-ar atribui intenția de a simula, în ciuda opoziției succesorului său cu titlu universal.
Se consideră că, dacă s-ar accepta ideea că o astfel de acțiune s-ar putea formula, atunci donația făcută de nu ar putea fi constatată ca fiind simulată decât în situația în care pârâtul ar achiesa la pretenția reclamantului.
În mod greșit s-a luat în considerație la soluționarea cauzei depoziția martorei, întrucât aceasta nu a putut participa la discuțiile dintre notar și familia, cu atât mai mult cu cât, sfaturile notarului aveau un caracter cvasi ilicit.
Instanța de fond s-a raportat exclusiv la contractul de vânzare cumpărare și a ignorat, aproape în totalitate obiectul cererii cu care a fost investită.
În cursul judecății s-a completat probatoriul administrat la fondul cauzei, prin administrarea probei testimoniale cu martorii și și a probei cu interogatoriul reclamantului.
Soluționând pe fond cauza, Tribunalul Constanțaa pronunțat decizia civilă nr.609 din 10 noiembrie 2008, prin care a respins ca nefondat apelul promovat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.3622 din 27 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în contradictoriu cu reclamantul.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că actul de donație nu a avut la bază intenția reclamantului de a-l gratifica pe pârât, intenție esențială la perfectarea unui contract de donație, ci de a eluda anumite interdicții și de a justifica deținerea de către pârât,ales ca persoană de încredere pentru perfectarea contractului de vânzare-cumpărare, a sumei de bani ce trebuia achitată cu titlu de preț de către pârât.
La perfectarea actului de vânzare-cumpărare a fost prezent alături de pârât reclamantul și soția sa care au înmânat personal suma de bani vânzătorilor,deși prin perfectarea contractului de donație suma de bani aparținea pârâtului.
În concluzie, în speță s-a probat nu numai faptul că imobilul a fost cumpărat cu o sumă de bani ce aparținea reclamantului și soției sale, dar și acordul simulatoriu dintre reclamant și soția sa pe de o parte și pârât pe de altă parte.
În termen legal,împotriva deciziei civile nr.609 din 10 noiembrie 2008 declarat recurs pârâtul ca fiind nelegală.
Motivează recursul arătând că obiectul cauzei de față îl constituie constatarea simulației actului de donație autentificat sub nr.1723 din 26 februarie 1981 de către fostul Notariat de Stat C,în baza căruia și au donat 200.000 lei în vederea cumpărării unui imobil.
Reclamantul a decedat la data de 19 noiembrie 2008,în cursul procesului, rămânând ca moștenitori recurentul și soția supraviețuitoare
Mama recurentului,prima soție a reclamantului care a donat suma de bani împreună cu reclamantul a decedat la data de 17 septembrie 1986.
în continuare susținând că în structura juridică a simulației intră trei acte juridice (sau numai două într-o opinie):
-actul public;
-actul secret;
-acordul simulatoriu.
Acordul simulatoriu este un act juridic, o convenție secretă ce exprimă voința, intenția de a simula, respectiv de a crea aparența unor raporturi juridice ce sunt inexistente, disimulate.
În speță, reclamantul a probat că imobilul din- Caf ost cumpărat cu bani proveniți din veniturile proprii ale lui și soției și că nu a fost cumpărat de către recurent.Faptul probat nu este suficient pentru a dovedi existența acordului simulatoriu.
La cumpărarea imobilului au contribuit alături de recurent și soția acestuia și socrii săi,astfel încât acest imobil l-au cumpărat în indiviziune - fiecare având o cotă de .
Ambele instanțe- de fond și apel nu au arătat care a fost motivul pentru care recurentul să fi fost de acord cu simulația donației pe care părinții i-au făcut-
Dat fiind relațiile dintre părinți și copii în care în absența actului secret este justificată,însă absența acordului simulatoriu,în cauza de față, echivalează cu lipsa simulației,probele administrate în cauză, au dovedit acest fapt.
Efectul acțiunii în simulație este acela de a face să înceteze caracterul ocult, secret al contraînscrisului.
Reclamantul a susținut că actul public este fictiv și că nu se află în prezența unei donații,întrucât banii nu au ieșit din patrimoniul său și al codonatoarei sale -. Reclamantul și recurentul fiind moștenitorii lui trebuia ca recurentul să figureze alături de reclamant în acțiunea în baza căruia să fi solicitat să se constate simulația actului de donație.
Prin urmare, donația formulată de către autoarea sa, nu putea fi constatată simulată decât dacă recurentul ar fi achiesat la pretenția reclamantului -lucru pe care nu l-a făcut.
Ori, sub acest aspect, acțiunea de a simula rămâne neprobată.
Mai mult decât atât, prin decesul reclamantului,pe care recurentul îl moștenește, acțiunea de față a devenit lipsită de interes.Pentru cele menționate mai sus, recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurate,în sensul admiterii apelului, schimbării în tot a sentinței apelate și pe fond respingerea acțiunii ca nefondată.
Analizând decizia recurată în baza motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele:
Dispozițiile art.1175 cod civil prevăd că "Actul secret care modifică un act public, nu poate avea putere decât între părțile contractante și succesorii lor universali.Un asemenea act nu poate avea nici un efect în contra altor persoane".
Din textul de lege mai sus menționat rezultă că simulația este operația juridică, care implică încheierea a două contracte.
Primul contract, numit contraînscris, reprezintă voința reală a părților, în care sunt precizate adevăratele raporturi juridice pe care părțile înțeleg să le stabilească, dar pe care nu vor să le dea publicității, din diverse motive, deci îl țin în secret.
Acest prim contract, numit real și secret (sau ascuns), pe care părțile nu vor să-l dea publicității, trebuie să fie anterior sau concomitent cu cel de-al doilea contract.
Acest din urmă contract este încheiat de către părți, în scopul de a ascunde existența acestui prim contract real și secret, menit să dea impresia creării unei situații juridice diferite de cea reală,în scopul camuflării primului contract real și secret.
În cauza dedusă judecății, reclamantul a învestit judecătoria cu o acțiune prin care a solicitat să se constate că actul de donație autentificat sub nr.1723 din 26 februarie 1981de fostul Notariat de Stat C - este simulat, în sensul că este un act fictiv.
Din probele administrate în cauză rezultă că reclamantul împreună cu soția sa, în prezent decedată, au donat pârâtului - fiul lor, suma de 200.000 lei pentru a-și cumpăra o locuință.
Ulterior,pârâtul împreună cu soția sa și părinții acesteia au cumpărat o locuință, fiecare familie contribuind cu suma de 200.000 lei (soții folosind suma provenită din donație).În prezent părinții soției pârâtului au decedat,ea devenind proprietară prin moștenire asupra cotei de, iar cealaltă cotă aparținând soților, urmare a donației făcută de părinții pârâtului.
Pentru ca actul de donație să fie simulat, trebuie să fie încheiat așa cum s-a menționat mai sus - două acte- unul public și altul secret; actul public nu produce nici un efect,întrucât este nimicit de actul secret,părțile rămânând în situația anterioară încheierii actului public.
În cauza de față nu s-a încheiat un act juridic secret adică o convenție care să exprime voința părților de a simula, respectiv de a crea aparența unor raporturi juridice inexistente sau diferite, pe care le disimulează.
În consecință acordul simulatoriu trebuie probat nu numai în ce privește voința uneia din părți, ci în ceea ce privește voința tuturor părților la încheierea lui.
Așadar, trebuia probat pe de o parte, voința codonatoarei autoarea părților dar și voința acestora la crearea aparenței.
Cu probele administrate în cauză,părțile au probat că imobilul situat în- Caf ost cumpărat cu bani proveniți din veniturile proprii ale celor doi părinți ai pârâtului-recurent - în prezent decedați, nefăcându-se dovada acordului simulatoriu.
În concret nu a existat acel acord simulatoriu potrivit căruia părțile să fi convenit asupra inexistentei actului public - actul de donație, astfel cum a pretins reclamantul.
De asemenea nu a existat nici contraînscrisul - actul ascuns care să reflecte voința reală a părților a donatorilor și donatarului.Dat fiind relațiile de rudenie nu trebuia încheiat acel contraînscris (care nu exista) ci doar trebuia dovedit - fapt care nu rezultă din probele administrate în cauză.
Concluzionând, curtea constată că absența acordului simulatoriu echivalează cu lipsa simulației.
Prin urmare, efectul simulației este acela de a face să înceteze caracterul secret al contraînscrisului.
Reclamantul prin cererea de chemare în judecată a menționat că actul public este fictiv și că nu se află în prezența unei donații, deși astfel cum rezultă din probatorii au fost donați atât de reclamant și soția sa în prezent decedată.
Atât reclamantul cât și pârâtul sunt moștenitorii codonatoarei și în această situație, recurentul trebuia să fie asimilat părții care a simulat, respectiv mama sa.
Dar recurentul nu a formulat o astfel de acțiune alături de reclamant în baza căruia să solicite să se constate fictivitatea actului public.
Nu este posibil care numai un donator să solicite să se constate caracterul simulat al actului public ci și celălalt donator.
Dacă s-ar accepta ideea că o astfel de acțiune poate fi formulată de către un singur donator deși au fost doi, donația făcută de celălalt nu poate fi constatată simulată decât dacă recurentul ar fi achiesat la pretențiile reclamantului avându-se în vedere calitatea de succesor legal de pe urma mamei sale.
Ori, instanța de apel în mod greșit a reținut că "toți participanții la realizarea acordului simulatoriu sunt implicați în acțiunea promovată de reclamant în justiție."
În prezent, urmare a decesului reclamantului intervenit în timpul procesului, prezenta acțiune nu este lipsită de interes avându-se în vedere că recurentul este succesorul în drepturi al celor doi donatori.
Pentru considerentele expuse, curtea în baza art.312Cod pr.civilă va admite, recursul, va modifica în tot decizia recurată, va admite apelul, va schimba în tot sentința apelată,în sensul că va respinge acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil declarat de recurentul pârât, cu domiciliul procesual ales la avocat, în C,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 609/10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant C, domiciliat în C,- B, județul
Modifică în tot decizia recurată,în sensul că admite apelul, schimbă în tot sentința apelată și pe fond, respinge acțiunea ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,astăzi 18.05.2009.
Președinte Judecători
- - - -
- -
Grefier
- -
Jud.fond:;
Jud.apel:;
Red.dec.jud./05.07.2009
Tehnored.gref./06.07.2009/4 ex.
4 ex.
Președinte:Vanghelița TaseJudecători:Vanghelița Tase, Mihaela Ganea, Maria Apostol
