Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 1254/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (1370/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III-A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.1254
Ședința publică de la 07.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Vlad
JUDECĂTOR 2: Andreea Doris Tomescu
JUDECĂTOR 3: Ioana
GREFIER:
Pe rol se află soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții - reclamanți - pârâți și și de recurentul - pârât - reclamant, împotriva deciziei civile nr. 37/24.02.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr-.
Obiectul cauzei - grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă recurenta - reclamantă - pârâtă personal și recurentul - pârât - reclamant, personal, lipsind recurentul - reclamant - pârât.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, prin serviciul registratură, la data de 18.06.2009, a fost declarat recurs și de către pârâtul - reclamant.
Curtea procedează la legitimarea părților, astfel:
Recurenta - reclamantă - pârâtă prezintă BI seria - nr.- - CNP -,
Recurentul - pârât - reclamant prezintă BI seria - nr. - - CNP -.
Recurentul - pârât - reclamant depune dovada achitării taxei judiciare, în cuantum de 16 lei, conform chitanței nr.-/02.09.2009, emisă de Consiliul Local al Sectorului 2 B - Direcția Venituri Buget Local și timbru judiciar de 0,60 lei, precum i s-a pus în vedere prin rezoluția administrativă și solicită amânarea cauzei, având în vedere că reclamanții au formulat plângere penală împotriva sa, dosar înregistrat sub nr.1295/P/2009, pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, motiv pentru care apreciază că este necesar a face dovezi față de aceste susțineri, depune cerere în acest sens.
Curtea, având în vedere că prezenta pricină comportă discuții conform principiului contradictorialității părților și față de faptul că, la acest moment, dosarele sunt apelate spre a fi amânate, lasă cauza la ordine.
La a doua strigare a cauzei, se prezintă recurenta - reclamantă - pârâtă personal și recurentul - pârât - reclamant, personal, lipsind recurentul - reclamant - pârât.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul - pârât - reclamant reiterează cererea, de la prima strigare a cauzei, de amânare, în vederea depunerii dovezilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, privind plângerea penală formulată de reclamanți împotriva sa, depune set înscrisuri.
Recurenta - reclamantă - pârâtă se opune amânării cauzei, considerând că nu are nici un fel de legătură cauza penală cu prezentul litigiu.
Curtea, în urma deliberării, respinge cererea de amânare formulată de recurentul - pârât - reclamant, ca neîntemeiată, întrucât cauza penală nu are nici un fel de relevanță în soluționarea prezentului recurs.
Curtea, din oficiu, invocă excepția nulității recursului formulat de recurenții - reclamanți - pârâți și pentru neîncadrarea în dispozițiile art.304 Cod procedură civilă și, constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul asupra acestei excepții cât și în susținerea și combaterea celor două recursuri.
Recurenta - reclamantă - pârâtă lasă la aprecierea instanței modalitatea de soluționare a excepției cât și a recursurilor.
Arată că terenul în litigiu, după măsurătorile efectuate, are alte dimensiuni.
Recurentul - pârât - reclamant lasă la aprecierea instanței modalitatea de soluționare a excepției invocate din oficiu și solicită admiterea recursului său și respingerea recursului formulat de reclamanți.
Gardul, în cauză, a fost refăcut și ridicat pe vechiul amplasament și cu acordul părții adverse, sens în care solicită a se avea în vedere depozițiile martorilor.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 7314 din 21 decembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Giurgiu, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții - pârâți și în contradictoriu cu pârâtul - reclamant, a fost omologat raportul de expertiză efectuat de expertul și a fost stabilită linia de hotar dintre proprietățile părților conform raportului de expertiză, pe aliniamentul A - B, a fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului - reclamant la ridicarea gardului despărțitor dintre cele două proprietăți.
A fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâtul - reclamant, au fost compensate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că reclamanților li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 943 mp. teren intravilan în comuna, că în realitate dețin 894,46 mp. iar pârâtul - reclamant a dobândit prin act autentic imobilul compus din casă și teren în suprafață de 500 mp. care în realitate este de 431 mp.
Între cele două proprietăți a existat gard pe care pârâtul - reclamant l-a reconstituit, reclamanții pretinzând că s-a intrat pe proprietatea acestora cu un metru pe o lungime de 100.
Au fost audiați martori ale căror depoziții au fost contradictorii însă expertiza efectuată a stabilit că pârâtul - reclamant nu ocupă terenul de la reclamanți și nici nu se poate stabili vechea linie de hotar întrucât ambele părți au teren mai puțin decât în actele de proprietate.
Cu privire la cererea reconvențională prin care pârâtul a solicitat obligarea reclamanților - pârâți la plata a Jd in costul gardului, instanța a respins-o pe motivul că nu s-a făcut dovada cheltuielilor și nu s-a indicat temeiul de drept în baza căruia s-a formulat cererea.
Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă, prin decizia civilă nr. 37 din 24 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr- a respins ca nefondate apelurile declarate atât de reclamanți cât și de către pârât împotriva acestei decizii.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că:
- Din probele administrate în cauză atât la instanța de fond cât și în apel rezultă că susținerile apelanților - reclamanți, deși confirmate de martorii propuși de aceștia în apel nu se coroborează cu celelalte probe, respectiv depozițiile martorilor apelantului - pârât, declarația martorului propus de reclamant în primă instanță și nici cu constatările experților, din care rezultă că stâlpii vechi de la capătul răzorului nu au fost scoși, iar gardul nu este susținut la ambele capete de aceștia.
- În mod corect a apreciat instanța de fond că onorariul de expertiză și onorariul de avocat trebuia suportat de ambele părți prin admiterea cererii de grănițuire.
- Nu s-au făcut dovezi privind contravaloarea gradului nici în apel și nici la prima instanță și nici dovada faptului că se impunea refacerea gardului.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs atât reclamanții cât și pârâții.
Reclamanții și prin motivele de recurs arată că hotărârea a fost pronunțată fără a se avea în vedere actele de la dosar, respectiv actul de vânzare - cumpărare, extrasul de carte funciară etc.
Mai arată recurenții că nici experții nu au avut în vedere aceste acte, ci au ținut seama numai de susținerile pârâtului care nu a avut niciodată suprafața de 500 mp. drept curte.
Cererea nu a fost încadrată în drept.
Recurentul - pârât critică decizia pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând prin motivele de recurs că:
- Hotărârea este lipsită de temei legal, fiind dată cu greșita aplicare a legii și a probelor din dosar.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs se susține că în mod greșit a apreciat Tribunalul Giurgiu că cererea de grănițuire este admisibilă, deoarece pentru a fi admisibilă o astfel de cerere trebuie ca între proprietățile părților să nu fie semne de hotar care să delimiteze cele două proprietăți, iar părțile să nu cadă de comun acord la stabilirea liniei de hotar.
Or, în cauză, între cele două proprietăți a existat un gard care le delimita, gard ce a fost refăcut practic pe vechiul amplasament, fiind susținut la capete de vechii pari; refacerea gardului pe actualul amplasament s-a făcut cu învoiala și în prezența reclamanților, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză.
În opinia recurentului în această situație cererea reclamanților de grănițuire dovedindu-se nefondată urma a fi respinsă cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Tot greșit, susține recurentul a fost respinsă și cererea reconvențională privind obligarea reclamanților la a suporta J din costul construcției gardului deși cu probele administrate în cauză (martori) a dovedit că se impunea refacerea gardului.
- Hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină și cuprinde motive contradictorii, deoarece pe de o parte se admite cererea de grănițuire și se dispune împărțirea cheltuielilor de judecată, iar pe de altă parte se respinge cererea reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamanților la a suporta J din costul gardului.
nu presupune numai stabilirea unei linii imaginare de hotar, ci și materializarea acesteia printr-un gard; în condițiile în care se admite cererea de grănițuire și se dispune împărțirea cheltuielilor de judecată, era corect ca și cheltuielile cu construcția să fie suportate tot pe
Pentru aceste motive se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei în sensul admiterii apelului pe care l-a formulat, schimbarea sentinței în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii și admiterea cererii reconvenționale.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă.
La termenul din data de 07.10.2009, instanța a rămas în pronunțare cu privire la excepția nulității recursului declarat de reclamanții - pârâți, motivat de faptul că motivele de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art.304 Cod procedură civilă.
Excepția este întemeiată.
Recursul, în reglementarea procedurală actuală, este o cale de atac extraordinară supusă regulilor cuprinse în Titlul V intitulat "căile extraordinare de atac". Pentru promovarea recursului, art.3021din Codul d e procedură civilă instituie dispoziții obligatorii, sancționate, în caz de nerespectare, cu nulitatea.
Aceste dispoziții prevăd, între altele, obligativitatea pentru recurenți de a indica motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.
Din expunerea motivării recursului rezultă că s-au antamat chestiuni de fond, care nu vizează nelegalitatea, or, în recurs, se examinează soluția anterior pronunțată, din punctul de vedere al cerințelor art.304 pct.1 - 9 Cod procedură civilă. În acest sens, art.304 din Codul d e procedură civilă prevede modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele prevăzute în pct.1-9, dar care nu se regăsesc în motivarea recursului.
Simpla nemulțumire a recurenților față de soluția pronunțată de instanța de apel nu îndeplinește cerințele legale pentru promovarea și susținerea acestei căi extraordinare de atac. Nu în ultimul rând, trebuie reținut că recursul nu are caracter devolutiv, pentru ca instanța astfel învestită să treacă la examinarea fondului litigiului și la reaprecierea probelor.
În consecință, recursul formulat de recurenții - reclamanți - pârâți va fi constatat nul.
În ceea ce privește recursul formulat de recurentul - pârât - reclamant, Curtea constată caracterul nefondat al acestuia pentru următoarele considerente:
Acțiunea în grănițuire are ca obiect restabilirea hotarului real, ceea ce înseamnă o operațiune de reconstituire, declarativă de drepturi.
Dacă ele (hotarele) nu există sau există, dar nu se poate dovedi că au fost așezate în virtutea unei convenții sau a unei hotărâri judecătorești, acțiunea în grănițuire este admisibilă.
În speță, din situația de fapt reținută de instanțele de fond, rezultă că stabilirea hotarului între proprietățile limitrofe ale reclamanților și pârâtului nu a mai făcut obiectul altei judecăți și că hotarul existent nu a fost așezat în virtutea unei convenții.
Prin urmare, dispozițiile art.584 cod civil au fost corect aplicate.
În ceea ce privește obligarea reclamanților la plata contravalorii gardului, Curtea constată că instanța de fond și de apel au reținut că nu s-au făcut dovezi cu privire la cheltuielile efectuate, aspect asupra căruia instanța de recurs nu se poate pronunța întrucât în realitate este o critică de netemeinicie și nu de nelegalitate, ce nu poate fi încadrată în dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Pentru acest motiv de recurs, considerentele privind constatarea nulității recursului reclamanților sunt aplicabile.
În realitate prin acest motiv se cere să se facă o reapreciere a probelor administrate în cauză (declarații de martori), analiză ce nu este permisă instanței de recurs.
Neîntemeiat este și ultimul motiv de recurs.
Hotărârea nu cuprinde motive contradictorii și nici străine de natura pricinii.
Instanța de fond a motivat că cererea reconvențională nu poate fi admisă pentru că nu s-a făcut dovada costului gardului; ceea ce nu contravine admiterii unei cereri de grănițuire.
Nefiind incidente în cauză dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul pârâtului - reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de reclamanți - pârâți și, împotriva deciziei civile nr. 37 din 24 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă, în dosarul nr-.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul - reclamant, împotriva aceleiași decizii civile.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Grefier,
Red.
./ cs
2ex./19.11.2009
G-:
Jud.G-Gh.
Președinte:Elena VladJudecători:Elena Vlad, Andreea Doris Tomescu, Ioana
