Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 1295/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVIL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVIL NR. 1295
Ședința public din 18 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Maria Lăpădat
JUDECTOR: - -
JUDECTOR: - -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta - împotriva deciziei civile nr. 147/24.06.2009 pronunțat de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții și, având ca obiect grnițuire.
dezbaterilor, susținerile și concluziile prților, au fost consemnate în încheierea de ședinț din data de 15 decembrie 2009, încheiere ce face parte integrant din prezenta decizie, când, în vederea deliberrii și pentru a se depune concluzii scrise, s-a dispus amânarea pronunțrii cauzei pentru termenul de astzi,
R E A,
Deliberând, constat urmtoarele:
Prin cererea înregistrat pe rolul Judectoriei Reșița sub nr. 5324/290/06.10.2006, și precizat la termenul de judecat din 05.04.2007, reclamanții și au chemat în judecat pe pârâta, solicitând instanței ca, prin hotrârea ce o va pronunța s se stabileasc linia de hotar ce desparte imobilul, cas și teren, proprietatea reclamanților, situat în,-, de imobilul proprietatea pârâtei situat în,-; s se constate c zidul dintre cele dou proprietți este în interiorul proprietții reclamanților, s fie autorizați reclamanții s desființeze zidul mai sus menționat, întrucât se afl într-o avansat stare de degradare, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecat.
În motivarea acțiunii, reclamanții au artat c sunt proprietari tabulari ai imobilului înscris în CF nr. 4269, Român, nr. cadastral 219/a/1/2/9/b/1/1-Club cu teren în suprafaț de 1739 mp, situat administrativ în,-, care se învecineaz cu imobilul proprietatea pârâtei situat administrativ în,-. În continuare, s-a artat c, între cele dou proprietți, este construit un zid care se afl într-o avansat stare de degradare și care trebuie demolat și construit altul nou.
Pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențional.
Prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii reclamanților, artând c acțiunea în grnițuire nu poate fi admis deoarece nu sunt întrunite condițiile cerute de art. 584 Cod civil, hotarul dintre cele dou proprietți fiind stabilit în urm cu 80 de ani și nu a mai fost modificat. În continuare, arat pârâta c, atunci când linia de hotar a fost stabilit de proprietarii tabulari de la acea dat, iar ulterior acest hotar nu a fost modificat, nu se poate face acțiune într-o nou grnițuire, acțiunea fiind inadmisibil.
A mai artat c reclamanții nu pot revendica vreo suprafaț de teren, chiar dac ar fi fost a fostului proprietar tabular, întrucât a operat uzucapiunea prin joncțiunea posesiei cu proprietarii anteriori.
Prin cererea reconvențional, a solicitat ca reclamanții s fie obligați s repare stricciunile pe care le-au fcut la zidul desprțitor sau s fie autorizat pârâta a efectua aceste reparații pe cheltuiala reclamanților. În motivare, a artat c, dup ce au cumprat imobilul, reclamanții au dorit s drâme zidul desprțitor și s construiasc altul care s fie zid al unei intrri acoperite.
Cum zidul actual nu le-a permis acest lucru, au început s-l degradeze dinspre curtea lor pentru a putea cere demolarea. Mai arat pârâta c fapta reclamanților de a degrada zidul pentru a-l aduce într-o stare grav, nu poate s constituie argument pentru demolarea zidului și construirea unui nou zid.
Prin sentința civil nr. 263/29.01.2008, Judectoria Reșița a admis acțiunea civil formulat de reclamanți; a stabilit linia de hotar ce desparte imobilul proprietatea reclamanților înscris în CF nr. 4269, Român, nr. cadastral 219/a/1/2/9/b/1/1 - Club cu teren în suprafaț de 1739 mp, situat administrativ în,-, de imobilul proprietatea pârâtei înscris în CF 3258, Român, nr. cad. 218/1/a - Casa nr. 1067 cu teren de 923 mp, situat în,-, pe aliniamentul 2-3-4-5-6, așa cum a fost notat în planul topografic scara 1:1500, colorat cu roșu; a constatat c zidul de piatr notat în planul 1:1500 cu cifrele 5-6 este situat pe terenul proprietatea reclamanților; a autorizat reclamanții s desființeze zidul dintre imobilul proprietatea reclamanților înscris în CF nr. 4269, Român, nr. cadastral 219/a/1/2/9/b/1/1 - Club cu teren în suprafaț de 1739 mp și imobilul proprietatea pârâtei înscris în CF 3258, Român, nr. cad. 218/1/a - Casa nr. 1067 cu teren de 923 mp; a respins cererea reconvențional formulat de pârât; a obligat pârâta la plata ctre reclamanți a sumei de 270 lei cheltuieli de judecat; a obligat pârâta la plata sumei de 231 lei reprezentând diferenț onorariu expert construcții, în contul expertului.
Pentru a hotrî astfel, prima instanț a reținut c reclamanții sunt proprietari tabulari ai imobilului înscris în CF nr. 4269 Român, nr. cadastral 219/a/1/2/9/b/1/1 - Club cu teren în suprafaț de 1739 mp, situat în Român,-, care se învecineaz cu imobilul proprietatea pârâtei înscris în CF 3258, Român, nr. cad. 218/1/a - Casa nr. 1067 cu teren de 923 mp, situat în Român,-. Între cele dou imobile susmenționate exist un zid construit din piatr și crmid.
Din raportul de expertiz topografic efectuat în cauz, coroborat cu depozițiile martorilor și înscrisurile aflate la dosar, rezult c imobilul proprietatea reclamanților este notat în planul topografic la scara 1:1500 cu cifrele 1-2-3-4-5-6-7.
La fațad, imobilul proprietatea reclamanților are o deschidere de 21,20, în aceast distanț fiind inclus și zidul dintre proprietți, iar imobilul proprietatea pârâtei are o deschidere 10,91 mp.
Potrivit art. 584 Cod civil, "orice proprietar poate obliga pe vecinul su la grnițuirea proprietții lipite de a sa".
Având în vedere textul menționat, acțiunea în grnițuire este acea acțiune prin care reclamantul pretinde ca, în contradictoriu cu pârâtul, instanța s determine, prin semne exterioare, întinderea celor dou fonduri învecinate.
În speț, prima instanț a constatat c între cele dou fonduri învecinate nu a mai fost stabilit vreo linie de hotar prin hotrâre judectoreasc, nici cu privire la autorii acestora.
Acțiunea în grnițuire, fiind un atribut al dreptului de proprietate imobiliar, are un caracter imprescriptibil și perpetuu. Exercitarea acestui drept constituie o facultate și nu se stinge prin neuz.
Prin raportul de expertiz topografic s-a stabilit c linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamanților și imobilul proprietatea pârâtei este cea notat în planul anex la scara 1:1500,cu cifrele 2-3-4-5-6. În aceast situație, zidul de piatr dintre proprietarii prților, notat în planul anexat, scara cu cifrele 5-6,se afl situat pe terenul proprietatea reclamanților.
Din raportul de expertiz în construcții coroborat cu declarațiile martorilor, rezult dintre cele dou proprietți a fost construit de ctre fosta ( actuala - - - ) în urm cu peste 70 de ani, iar în prezent se afl într-o avansat stare de degradare.
Din procesul verbal de licitație din data de 03.09.2004și extrasul de CF nr. 4269 Român, rezult c imobilul Club se afla în patrimoniu activ al - - - și a fost dobândit de ctre reclamanți în urma unei licitații.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termen legal, pârâta solicitând admiterea apelului, efectuarea unei noi expertize topo care s rspund la obiecțiunile formulate de pârât, modificarea sentinței apelate în sensul respingerii acțiunii reclamanților și admiterii cererii reconvenționale.
În motivarea apelului, a artat c expertul a efectuat o expertiz topo fr a termina cercetrile la fața locului și a msura suprafețele celor dou parcele, precum și fr a ține cont de probele administrate la dosar și nici de descrierea imobilului fcut în procesul verbal întocmit de antecesorul reclamanților.
De asemenea, s-a mai artat c prima instanț a înclcat dispozițiile art. 584 Cod civil, ignorând caracterele acțiunii în grnițuire, faptul c linia desprțitoare dintre cele dou fonduri învecinate este stabilit prin semne exterioare vizibile, iar din probele administrate nu a rezultat c pârâta ar fi modificat aceste semne și nici c hotarul a fost stabilit în urm cu 70 de ani, zidul fiind construit de antecesorii s
Pârâta a mai învederat în cererea de apel c prima instanț, în mod greșit, a constatat c zidul desprțitor este pe proprietatea reclamanților, autorizându-i pe aceștia s-l desființeze, precum și faptul c cererea reconvențional a fost respins în mod netemeinic și nelegal, deoarece zidul desprțitor prezint degradri dinspre curtea reclamanților, ea luând toate msurile pentru pstrarea zidului.
Prin decizia civil nr. 64 din 08 mai 2008 pronunțat de Tribunalul C-S în dosar nr-, a fost respins apelul formulat de ctre pârâta, împotriva sentinței civile nr. 263/29.01.2008 pronunțat de ctre Judectoria Reșița în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanții și.
Pentru a hotrî astfel, Tribunalul C-S a reținut urmtoarele:
Conform raportului de expertiz tehnic judiciar întocmit de expert ( fila 114 dosar de fond), zidul de piatr se afl situat în terenul proprietatea reclamanților.
Aceast concluzie se coroboreaz cu prezumția legal relativ de necoproprietate a zidului comun atunci când are culmea înclinat și de proprietate a vecinului spre terenul cruia culmea este înclinat ( poza de la fila 39 dosar fond, declarațiile de la filele 63, 64).
Aceste probe au o putere probatorie mai mare decât probele invocate, în cererea de apel d e ctre pârât, respectiv declarațiile martorilor și ( care fac referire doar la faptul c gardul cu stâlpii de metal și plas de sârm a fost construit de fosta uzin, iar despre zidul din crmid nu au cunoștinț cine l-a construit, respectiv c acesta a fost construit de Hânda, persoan cu privire la care din probe nu rezult c ar fi fost o antecesoare în drepturi a pârâtei).
Cu privire la motivul prin care se arat c prima instanț a respins nejustificat cererea pârâtei de a se efectua o nou expertiz, instanța de apel a constatat c este neîntemeiat, întrucât prima instanț a respins cererea motivat pe faptul c msurtoarea s-au fcut în prezența prților cu respectarea normelor tehnice. Și instanța de apel, la ultimul termen de judecat, a respins cererea de probațiune pentru același motiv și întrucât expertiza rspunde obiectivelor fr a exista indicii sau probe din care s rezulte c nu ar fi conform cu realitatea.
Al treilea motiv, prin care se invoc înclcarea principiului disponibilitții, în sensul c prima instanț a judecat cererea în grnițuire ca o cerere în revendicare, este neîntemeiat, întrucât din considerentele și dispozitivul hotrârii apelate nu rezult acest fapt.
Împotriva deciziei civile nr. 64/08.05.2008 a Tribunalului C-S, a declarat recurs, în termen legal, pârâta, iar, prin decizia civil nr. 695 din 08.09.2008, Curtea de APEL TIMI ȘOARAa admis recursul declarat de pârâta, a casat hotrârea atacat și a trimis cauza pentru rejudecarea apelului la Tribunalul C-
Pentru a hotrî astfel, Curtea de Apel a reținut urmtoarele:
Atât prima instanț, cât și instanța de apel nu au dat dovad de rol activ, în conformitate cu art. 129 alin. 4 Cod procedur civil, care prevede c, în scopul pronunțrii unei hotrâri temeinice și legale, "judectorii au îndatorirea s struie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeal privind aflarea adevrului în cauz, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corect a legii".
Înc de la judecata în prim instanț, dup efectuarea expertizei topografice de ctre expertul și depunerea raportului la dosar, pârâta, prin reprezentatul su, a formulat obiecțiuni și a solicitat efectuarea unei noi expertize (filele 128 și 132).
Principalele obiecțiuni formulate de pârât se refer la faptul c expertul nu a stabilit suprafața real a celor dou parcele limitrofe pentru aoc ompara cu suprafața tabular și c, fr nici o explicație, stabilește c zidul de piatr se afl pe terenul proprietatea reclamanților, în condițiile în care este vechi de aproximativ 70 de ani.
Analizând conținutul raportului de expertiz întocmit de expertul, Curtea a constatat c este foarte succint și nu cuprinde argumente care au dus la concluzia c zidul este situat pe terenul proprietatea reclamanților, expertul nu a msurat și nu a stabilit, sau cel puțin nu rezult din raport c ar fi fcut-o, suprafața real a parcelelor limitrofe în raport cu suprafața tabular.
Prin urmare, se impune efectuarea unui raport suplimentar de expertiz, prin care s se clarifice acest aspect, urmând a se raporta constatrile și concluziile la care se va ajunge, la situația și amplasamentul zidului de piatr.
Sub acest aspect, instanța va corobora concluziile experților și cu celelalte probe din dosar, respectiv înscrisurile, cu precdere titlurile prților, și declarațiile martorilor.
Fiind necesar completarea probatoriului, Curtea a trimis cauza spre rejudecare, iar, faț de caracterul devolutiv al apelului, cauza a fost trimis la Tribunalul C-S în vederea rejudecrii apelului.
Cauza a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului C-S, iar, la termenul de judecat din 10.12.2008, s-a dispus efectuarea unui supliment de expertiz de ctre expertul, care s stabileasc suprafața real a parcelelor limitrofe în raport cu suprafața tabular și, faț de aceast suprafaț, s stabileasc amplasarea zidului de piatr și dac exist distrugeri la acest zid.
Având în vedere, îns, c dl. inginer s-a retras din rândul experților topografi, instanța a dispus înlocuirea expertului, cu experta.
Prin decizia civil nr.147/24.06.2009 pronunțat în dosar nr-, Tribunalul C-S a respins apelul declarat de pârâta, împotriva sentinței civile nr.263/29.01.2008 pronunțat de Judectoria Reșița în dosar nr-, fr a acorda cheltuieli de judecat.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut c suplimentul de expertiz efectuat a stabilit suprafețele reale ale parcelelor prților, respectiv suprafața msurat a parcelei reclamanților este de 1.743 mp, faț de suprafața tabular (rectificat) care este de 1.739 mp, iar suprafața msurat a parcelei pârâtei este de 924 mp, faț de suprafața tabular de 923 mp.
Conform configurației zidului, a modului de acoperire a acestuia și a modului de aliniere faț deconstrucțiile limitrofe, zidul de piatr și cel de crmid este realizat pe terenul reclamanților.
la zidul de piatr și cel de crmid, constatate la fața locului, corespund cu cele constatate în expertiza întocmit de domnul ing..
între parcela reclamanților, nr. top. 219/a/1, 219/b/1/1 și parcela pârâtei, nr. top. 218/b/1/a este materializat pe teren printr-un zid de piatr, cu grosimea de 0,55 pe o lungime de 22,66, dup care are o retragere de 0,65 în curtea reclamanților, spre curtea pârâtei, dup care se continu cu un zid de crmid cu grosimea de 0,30, pe o lungime de 23,60 și se termin în zidul unei foste anexe (în prezent ruin), amplasat la limita liniei de hotar dintre parcelele în litigiu. Dup zidul ruinei, linia de hotar este materializat de un gard din plas de sârm pe stâlpi metalici, pe o lungime de 32,96
Peste zidul de piatr, pe o porțiune sunt puse . pentru protecție, înclinate astfel încât apa de ploaie s se scurg în curtea reclamanților.
Reclamanții susțin c zidul de piatr, continuat cu zidul de crmid este amplasat pe parcela lor.
Reprezentantul pârâtei susține c zidul desprțitor, în litigiu, face parte din imobilul pârâtei, așa cum rezult din procesul verbal de vecintate întocmit cu ocazia delimitrii terenului aferent parcelei nr. top. 219/a/1, 219/b/1/1. Delimitarea parcelei nr. top. 219/a/1, 219/b/1/1 a fost efectuat printr-o documentație întocmit de Case - în anul 1992, în baza HG834/1991, la solicitarea antecesoarei reclamanților, - -.
În baza acestei documentații și a titlului de proprietate obținut de - -, suprafața imobilului situat în,-, a fost rectificat la 1.729 mp cu ocazia înscrierii în CF a respectivului titlu de proprietate.
Faț de aceste considerente, Tribunalul a constatat c zidul se afl pe terenul reclamanților și c acesta este degradat, apreciind c hotrârea primei instanțe este temeinic și legal, motiv pentru care, în baza art. 296 Cod procedur civil, a respins apelul formulat de pârâta
Împotriva acestei hotrâri, a declarat recurs, în termenul prevzut de lege, pârâta, solicitând modificarea în tot a deciziei recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamanților și admiterii cererii reconvenționale cu privire la obligarea reclamanților la consolidarea zidului și constatarea împlinirii termenului de uzucapiune în ceea ce privește întreg terenul pe care îl folosește, precum și constatarea faptului c zidul în discuție este grnițuirea realizat de antecesorii prților, consacrat și prin procesul-verbal de vecintate aferent parcelei nr.top 219/a/1, 219/b/1/1, cu cheltuieli de judecat.
În motivare, se arat c, de peste 70 ani, zidul în litigiu a fost considerat zid de grnițuire între proprietțile antecesorilor prților, care și-au recunoscut una alteia dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren în litigiu, respectiv asupra loturilor limitrofe zidului. Se arat c recurenta a folosit cu titlu de proprietar, netulburat, terenul de sub zid, astfel c sunt incidente prevederile art.1890 cod civil în ceea ce privește prescripția de 30 ani cu privire la teren și zidul în litigiu.
Se arat c înțelegerea dintre antecesorii prților a creat o convenție, lege a prților, conform art. 969 Cod civil, care nu poate fi schimbat sau modificat, mai ales c este și respectat de 30 ani.
Se mai invoc și procesul-verbal de delimitare a proprietților, care stabilește c zidul se afl pe mejda și reprezint grnițuirea celor dou proprietți, proces-verbal necontestat la acea dat de reclamanți.
Se arat c este inadmisibil obligarea sa la plata refacerii zidului, faț de art. 584 Cod civil, care stabilește c cheltuielile grnițuirii se fac pe
Se invoc lipsa de rol activ a primei instanțe și a celei de apel, inclusiv în rejudecare, și se arat c s-a dispus doar un supliment la expertiza inițial, și nu o nou expertiz, astfel c se solicit o nou trimitere a cauzei spre rejudecare la tribunal deoarece suplimentul nu este lmuritor și pare a fi în contradicție cu decizia însși.
În drept, se invoc dispozițiile art. 304 pct. 1-9 și art. 274 Cod procedur civil, art. 1890 și art. 969 Cod civil.
Intimații și au solicitat, prin întâmpinarea depus, respingerea prezentului recurs, ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecat, invocându-se lipsa calitții de reprezentant a doamnei avocat, care a fost angajat de, ce a avut mandat de reprezentare doar pentru Judectoria Reșița.
Pe fond, se arat c, din expertiza topo și suplimentul la expertiza efectuat în apel rezult, cu claritate c zid desprțitor se afl pe terenul proprietatea lor, lucrrile fiind susținute și de expertiza extrajudiciar efectuat cu privire la aceleași aspecte. Se reitereaz aprrile invocate în fața instanțelor, pân la acest moment, ce nu vor fi expuse ( fila 10-12).
În ceea ce privește calitatea de reprezentant a doamnei avocat, din conținutul procurii judiciare autentificate sub nr.145/11.01.2007 ( fila 50 dosar judectorie) rezult c pârâta l-a împuternicit pe tatl su, s o reprezinte în cauz pân la soluționarea irevocabil a dosarului nr. 5324/2006 al Judectoriei Reșița, deci, și în cile de atac pronunțate în cauz.
Prezent în ședinț public, mandatarul pârâtei a declarat c, în condițiile art. 68 alin. 2 Cod procedur civil, a angajat în cauz, ca și aprtor, pe doamna, astfel c instanța va respinge aceast excepție, ca neîntemeiat, faț de dispozițiile art. 67 și urm. Cod procedur civil.
În ceea ce privește fondul cauzei, procedând la examinarea hotrârii atacate, prin prisma motivelor invocate în termen legal, și în limitele trasate de prevederile art. 304 și 3041Cod procedur civil, faț de conținutul probelor administrate în cauz și de dispozițiile art. 299 și urm. Cod procedur civil, art. 584 Cod civil, art. 1890 Cod civil, Curtea constat c prezentul recurs este neîntemeiat, pentru urmtoarele considerente:
Prin decizia de casare, Curtea de APEL TIMI ȘOARAa dispus efectuarea unui supliment la expertiz, prin care s se stabileasc suprafața real a parcelelor limitrofe în raport cu suprafața tabular, concluziile urmând a fi raportate la situația și amplasamentul zidului, ca urmare a coroborrii concluziilor experților cu titlurile prților, înscrisurile de la dosar și declarațiile martorilor.
Lucrarea de specialitate efectuat cu ocazia rejudecrii apelului nu este concludent sub aspectele puse în discuție, în sensul c este contradictorie, iar, pe baza ei, nu se poate pronunța o hotrâre judectoreasc care s tranșeze irevocabil discuțiile dintre prți.
Astfel, experta numit în cauz, C ( deși în privința ei, s-a admis anterior o cerere de abținere) a concluzionat c, potrivit configurației zidului, a modului de acoperire al acestuia și de aliniere faț de construcțiile limitrofe, zidul de piatr și cel de crmid este realizat pe terenul reclamanților ( fila 35 dosar tribunal II).
Cu toate acestea, în cuprinsul raportului de expertiz, se arat c "suprafața msurat a parcelei proprietatea pârâtei, conform semnelor de hotar descrise, gsite la fața locului, este de 924 mp. și include zidul de piatr și de crmid în litigiu" ( fila 34 rectificat conform adresei de la fila 48).
Se mai arat c, în cuprinsul documentației întocmit de Case -, în anul 1992, în baza HG nr.832/1991, la solicitarea antecesoarei reclamanților, - -, suprafața imobilului situat în,- a fost rectificat la 1739 mp, iar, cu toate c, în procesul verbal de vecintate s-a specificat c zidul desprțitor dintre cele dou imobile în litigiu aparține familiei, terenul pe care a fost edificat acest zid a fost inclus în suprafața imobilului din- ( fila 34-35).
În cuprinsul rspunsului la obiecțiuni, se arat c experta apreciaz c, cu ocazia întocmirii documentației și semnrii procesului-verbal de vecintate, ar fi trebuit lmurit pân la capt limita de proprietate dintre cele dou imobile în litigiu, iar, pentru comparație, zidul a fost cuprins atât în parcela reclamanților, cât și în suprafața parcelei pârâților ( fila 54).
Având în vedere poziția oscilant a expertei, precum și concluziile sale contradictorii, este evident c nu se poate pronunța o hotrâre prin care instanța s tranșeze în mod irevocabil cu privire la linia de hotar dintre proprietțile prților, fiind necesar clarificarea acestor contradicții prin efectuarea unei noi expertize judiciare, eventual de ctre 3 experți, care s stabileasc suprafețele celor dou imobile precum și linia de hotar dintre ele, prin raportare și la planul. Se impune a se stabili modalitatea în care s-a mrit suprafața parcelelor în discuție, proveniența surplusului de teren, poziția prților și situația existent inclusiv anterior documentației întocmit de Case -.
Având în vedere aceste considerente, precum și necesitatea refacerii probatoriului, faț de dispozițiile art. 304 pct. 7 și art. 305 Cod procedur civil, Curtea constat c prezentul recurs este întemeiat, astfel c, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1-3 și 5 Cod procedur civil, îl va admite, va casa decizia atacat și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul C-S, care se va preocupa de clarificarea situației juridice a celor dou imobile prin suplimentarea probatoriului, conform celor artate mai sus.
Faț de dispozițiile art. 274 și de soluția pronunțat, Curtea nu va acorda prților cheltuieli de judecat în recurs, acestea urmând a fi avute în vedere cu ocazia rejudecrii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta - împotriva deciziei civile nr. 147/24.06.2009 pronunțat de Tribunalul C-S în dosarul numr -, în contradictoriu cu intimații și.
Caseaz decizia atacat și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul C-
Fr cheltuieli de judecat.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public, azi, 18.12. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /22.12.2009
Tehnored. 2 ex./04.01.2010
Instanța de apel:;
Prima instanț:
Președinte:Maria LăpădatJudecători:Maria Lăpădat, Daniela Calai, Claudia Rohnean
