Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 1351/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția civilă mixtă -
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 1351/R/2008
Ședința publică din 1 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Popa Aurora JUDECĂTOR 2: Galeș Maria
JUDECĂTOR 3: Cigan Dana
Judecător: - -
Grefier: - -
Pe rol este pentru azi soluționarea recursului civil introdus de reclamantul domiciliat lui - în contradictoriu cu intimatul pârât domiciliat lui - împotriva deciziei civile nr. 93/A din 6 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 447 din 22 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Marghita în dosar nr. 919/2005, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentanta recurentului reclamant, lipsă, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 60 din 01.10.2008 emisă de Baroul Hunedoara - Cabinet individual și reprezentanta intimatului pârât, lipsă, avocat în baza împuternicirii avocațiale din 25 iunie 2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.-
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 9,5 lei achitată prin timbre fiscale anulate pe cerere și timbre judiciare în sumă de 0,15 lei, după care:
Reprezentanta recurentului reclamant depune la dosar copie xerox 522 lui, 1493 lui și note de ședință pe care le-a comunicat și reprezentantei intimatului pârât.
Reprezentantele părților, nu solicită alte probe.
Nefiind alte probe sau excepții de invocat, instanța închide faza probatorie și acordă cuvântul reprezentantelor părților asupra recursului.
Reprezentanta recurentului reclamant susține recursul astfel cum a fost formulat și motivat în scris, solicită admiterea lui, casarea hotărârilor atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond potrivit motivelor arătate în notele de ședință depuse la dosar, urmând a fi avute în vedere cheltuielile de judecată.
Reprezentanta intimatului pârât solicită respingerea recursului ca fiind nefondat, menținerea hotărârilor atacate ca fiind legale și temeinice potrivit motivelor arătate în întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de avocat înscris pe împuternicirea avocațială.
Curtea de Apel
deliberând:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 477/2007 pronunțată de Judecătoria Marghita, s-a admis cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul, pentru grănițuire.
S-a admis cererea reconvențională formulată de pârâtul - reclamant reconvențional, în contradictoriu cu reclamantul - pârât reconvențional, pentru grănițuire.
S-a stabilit linia de hotar între terenurile proprietatea reclamantului - pârât reconvențional, identificate cu nr. topo 933 - 1090 mp. casă și curte și anexe în intravilan, 934 - 3165 mp arător în intravilan, înscrise în 522 - lui, nr. top. 935 - 1501/6942 mp. fânețe, înscris în CF 994 lui și terenurile proprietatea pârâtului - reclamant reconvențional identificate cu nr. topo 932 - 888 mp casă și anexe, curte în intravilan, 931 - 1802 mp arabil în intravilan și 930 - 1237 mp, fânețe în intravilan înscrise în 1493 - lui, pe linia cadastrală notată cu literele A-B-C-D-E-F-G-H-I și trasată cu linie roșie, de - expert tehnic în specialitatea "topografie - cadastru - geodezie", în Raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie, menținută prin Raportul de expertiză tehnică efectuat de experții, și, experți tehnici topografi din cadrul Biroului Local de Expertize
S-a stabilit că linia cadastrală dintre cele două proprietăți notată cu linia A-B-C-D-E-F-G-H-I, trasată cu linie roșie, coincide cu linia de folosință dintre cele două imobile notată cu linia a-b-c-d-e-f-g-h-i, frontul stradal al reclamantului fiind de 20,10, iar al pârâtului de 16,0 și nu există încălcări ale liniei cadastrale între cele două proprietăți.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că reclamantul pârât reconvențional este proprietar tabular al imobilelor înscrise în CF 522 lui, respectiv topograficele933în suprafață de 1090 mp. în natură casă, curte și anexe,934în suprafață de 3165 mp. în natură arător în intravilan și din topograficul935în suprafață de 6942 mp. în natură fânețe, înscris în CF 994 lui, este proprietar asupra cotei de 1501 mp.
Imobilul proprietatea reclamantului pârât reconvențional este poziționat în vecinătatea topograficelor932în suprafață de 888 mp. în natură casă, curte și anexe în intravilan,931în suprafață de 1802 mp. în natură arabil în intravilan și930în suprafață de 1237 mp. în natură fânețe, proprietatea tabulară a pârâtului reclamant reconvențional, conform CF 1493 lui.
Între terenul proprietatea reclamantului si terenul proprietatea pârâtului reclamant reconvențional nu există o linie de hotar prin semne vizibile, motiv care generând neînțelegeri, au determinat părțile să formuleze prezenta acțiune.
Instanța a mai reținut că, potrivit Raportului de expertiză tehnică judiciară - Specialitatea topografie, schiței de dezmembrare și Raportului de contraexpertiză aflate la dosar, linia cadastrală ce desparte proprietatea reclamantului constituită din nr. topo 933, 934 și proprietatea pârâtului constituită din nr. topografice 930,931,932, coincide cu linia de folosință.
Linia cadastrală dintre cele două proprietăți este linia A-B-C-D-E-F-G-H-I trasată cu linie roșie, iar inia de folosință dintre cele două imobile este linia a - b - c - d - e - f - g - h - stradal al reclamantului este de 20,10, iar frontul stradal al pârâtului 16,0.
Potrivit schiței anexate nu există încălcări ale liniei cadastrale între cele două proprietăți. (A-a = 0.30, B-d = 0.10, C-e = 0.00, D-f = 0.00, A-B = 18,41, B-C = 12,76, C-D = 17,65, D-E = 58,41, E-F = 20,30, F-G = 29,83, G-H = 13,07, H-I = 24,51. )
Aliniamentul A-B-C-D-E- marcat de schița anexată reprezintă atât linia cadastrală cât și linia de folosință.
În drept, instanța de fond a reținut aplicabilitatea art. 584 Cod civil.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamantul, solicitând în principal desființarea hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe întrucât aceasta nu a intrat în cercetarea fondului și în subsidiar admiterea apelului și schimbarea în parte a hotărârii instanței de fond în sensul suplimentării probațiunii cu interogatoriul intimatului pârât, probe testimoniale și refacerea Raportului de expertiză în baza probelor care există și care se vor administra la dosar.
Prin decizia civilă nr. 93/A din 6 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr- a fost respins ca nefondat apelul civil introdus de apelantul domiciliat în lui -, județul B în contradictoriu cu intimatul domiciliat în lui -, județul B împotriva sentinței civile nr. 447 din 22 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Marghita, pe care a păstrat-o în totalitate.
A fost obligat apelantul la cheltuieli de judecată în cuantum de 1.000 lei, în favoarea intimatului.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut că, reclamantul apelant a înregistrat la Judecătoria Marghita sub nr. 919/2005 o cerere de chemare în judecată având ca obiect stabilirea liniei de hotar între proprietatea sa și a pârâtului, obiectul litigiului de față constituindu-l așadar o acțiune clasică în grănțuire întemeiată pe prevederile art. 584 Cod civil.
Reclamantul nu a investit instanța și cu soluționarea unui capăt de cerere având ca obiect revendicarea unei părți de teren ce pretinde a fi ocupată de către pârât.
Potrivit art. 129 alin.6 Cod proc. civilă în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății, astfel încât din analiza acestui text rezultă că instanța nu poate să depășească limitele investirii sale. Or, instanța este investită prin cererea de chemare în judecată, cerere ce poate fi
într-adevăr precizată și modificată, însă numai în condițiile prevăzute de art. 132 Cod proc. civilă.
În prezenta cauză însă, reclamantul apelant nu și-a precizat acțiunea în sensul de a solicita și revendicarea unei cote-părți din teren, simplul fapt că în ultima ședință din data de 8 mai 2007 reprezentantul său a solicitat refacerea raportului de expertiză pe motiv că frontul stradal stabilit de experți este de 20,10 metri și nu de 21,80 metri, neconstituind în mod evident o cerere de natură să investească instanța cu o acțiune în revendicare.
Rolul activ al instanței nu presupune ca aceasta să se pronunțe și cu privire la aspecte cu care nu a fost investită, dar care s-ar fi putut deduce că reclamantul ar fi putut să le ceară. De altfel, o interpretare contrară ar conduce la o hotărâre casabilă, pe motiv că instanța ar fi hotărâtultra petita.
În ceea ce privește formularea cererii de revendicare direct în fața instanței de apel, aceasta este inadmisibilă, în raport de prevederile art. 294 alin.1 Cod proc. civilă, care interzice în mod expres formularea de cereri noi.
Împotriva hotărârilor pronunțate reclamantul a formulat recurs, solicitând în principal casarea deciziei și trimiterea dosarului pentru rejudecare iar în subsidiar modificarea acestora în sensul respectării convenției încheiat de reclamant cu antecesoarea pârâtului.
În motivarea cererii sale recurentul apreciază că acțiunea sa în revendicare nu a fost analizată de cele două instanțe, motiv pentru care acestea practic nu s-au pronunțat asupra fondului litigiului.
Prin întâmpinarea depusă pârâtul a solicitat respingerea recursului, apreciind că nu sunt întemeiate criticile formulate de reclamant.
Cercetând actele și lucrările dosarului instanța reține că ambele părți au solicitat instanței să stabilească linia de hotar între parcelele înscrise în 522 lui și, respectiv, 1493 lui.
În cauză au fost efectuate două lucrări de expertiză, patru experți concluzionând, fără nici un comentariu că folosința părților este conformă liniei cadastrale, sens în care s-a și admis acțiunea.
Nu este reală afirmația recurentului potrivit căreia acesta ar fi formulat cereri suplimentare asupra cărora instanța nu s-ar fi pronunțat.
Față de cele reținute instanța apreciază recursul ca neîntemeiat urmând a-l respinge în temeiul art. 312 alin. 1 cod pr. civilă, iar în baza art. 274 cod pr. civilă va obliga pe recurent la 1000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial în favoarea intimatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de reclamantul domiciliat lui - în contradictoriu cu intimatul pârât domiciliat lui - împotriva deciziei civile nr. 93/A din 6 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor O pe care o menține în întregime.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 1 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
Red.dec.CD
09.10.2008.
Jud fond
Jud apelGârbovan -
Dact IM/2 ex./09.10.2008.
Președinte:Popa AuroraJudecători:Popa Aurora, Galeș Maria, Cigan Dana
