Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 1537/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1537/
Ședința publică din 29 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Pincu Ifrim JUDECĂTOR 2: Veronica Șerbănoiu Bădescu
Judecător: - ---
Judecător: - -
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâții: și, în calitate de i ai pârâților și, domiciliate în comuna, nr.55, județul A, împotriva deciziei civile nr.342 din 24 martie 2006, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr.277/2006, intimată fiind reclamanta, domiciliată în Pitești,-,.2,.B,.9, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns, atât la prima strigare a cauzei, cât și la cea de-a doua: recurenta, asistată de avocat -, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar cu nr.9883/2006, eliberată de Baroul Argeș, lipsă fiind recurenta - și intimata-reclamantă.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei, conform chitanței de la dosar cu nr.- din 5.10.2006, eliberată de Primăria Municipiului Pitești și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează faptul că s-au primit relațiile solicitate, în sensul că adresa la care a fost citată minora - din Pitești,-, județul A, nu există.
La prima strigare a cauzei, avocat - depune la dosar un borderou cu acte, arată că s-a instituit curatela pentru minora în favoarea mamei acesteia, care este parte in proces. Arată că, într-adevăr, minora a fost citată la o adresă incorectă, adresa reală fiind în comuna, nr.55, județul
Curtea constată că nu impune citarea minorei la noua adresa, dat fiind faptul că, prin Dispoziția nr.521 din 23.10.2009 s-a numit curator al minorei -, numita, care este parte în proces, în calitate de recurentă-pârâtă și este prezentă în sala de judecată, deci are termen în cunoștință.
Curtea constată necesar a lăsa cauza la a doua strigare pentru a da părții posibilitatea de a preciza valoarea operațiunii de grănițuire, respectiv de montare a semnelor de hotar și a gardului pe lungimea de 320.
La a doua strigare a cauzei, recurenta-pârâtă precizează valoarea operațiunii de grănițuire la suma de 101.000 lei.
Curtea acordă părților cuvântul asupra recursului.
Avocat -, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat. În subsidiar, solicită casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se verifica dacă se mai impune grănițuirea. Solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului civil de față, a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.556 din 27 septembrie 2005, Judecătoria Costești a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții, și și a stabilit linia de hotar pe traseul C, B, E și D, indicat cu pe schița anexă la raportul de expertiză și în continuare pe perimetrul terenului din extravilan (cu o lățime constantă de 20.) ce aparține reclamantei, punctat în schița anexă de la fila 77.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantei i s-a atribuit conform Legii nr.18/1991 suprafața totală de 9500. pe raza comunei, sat, în intravilan, conform titlului de proprietate. Și pârâtei i s-a eliberat titlul de proprietate nr.12707/2004 pentru 5 ha. din care 0,59 ha. în, sat. Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.677/2005 pârâta a transmis celorlalți doi pârâți nuda proprietate a imobilelor casă plus anexă gospodărească și 22381. teren.
Conform concluziilor expertizei, numai 3172. din titlul de proprietate al reclamantei se suprapun peste cel din titlul pârâtei: 361,4. intravilan și 2976,6. în extravilan. În raport de vecinătățile menționate în titlurile de proprietate ale părților și de schița anexă la adresa nr.314/1975, linia de hotar este în linie dreaptă de la drumul comunal.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel părțile, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Reclamanta a susținut că în mod greșit prima instanță a stabilit linia de hotar ținând cont numai de ultimul plan cadastral al localității, câtă vreme acesta nu corespunde celui existent în prezent, pe care ambele părți l-au recunoscut ca fiind edificat în bună înțelegere înainte de anul 1990 și că planul din 1985 nu se coroborează cu nicio altă probă din cele administrate în cauză.
Pârâții au criticat sentința în sensul că prima instanță nu a ținut cont de actele depuse de ei și nici de răspunsurile reclamanților la interogatoriu, față de care această acțiune este inadmisibilă; instanța a delimitat și terenurile părților din extravilan, deși acest lucru nu a fost cerut de nimeni; în mod nelegal au fost obligați pârâții și la plata cotei de din cheltuielile de judecată.
Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.342 din 24 martie 2006, admis apelurile și a schimbat în parte sentința în sensul că s-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților, pe latura de nord a terenului reclamanților, pe aliniamentul A-B-C, trasat cu culoare roșie de către expert în schița anexă nr.3 și cu litere roșii de către instanță în schița anexă nr.1 la raportul de expertiză întocmit de ing. expert (77 și 79 dosar fond), schiță ce face parte integrantă din dispozitivul acestei decizii.
A obligat pe pârâți să plătească reclamantei cheltuieli de judecată la fond în cuantum de 317,4 lei și a compensat cheltuielile de judecată efectuate de părți în apel.
În adoptarea acestei soluții, instanța de apel a reținut în esență că, în speță, s-a putut face delimitarea proprietăților prin învoiala părților, revenind instanței sarcina de a stabili hotarul. Ambele părți au titluri de proprietate pentru terenurile învecinate, titluri care se suprapun pe suprafața de 361,4. teren în intravilan și respectiv 2979,6. în extravilan, linia de hotar dintre proprietăți fiind în linie dreaptă, așa cum a fost precizată de expert în varianta I pentru terenurile situate în intravilan, primul motiv din apelul pârâților fiind nefondat.
Cea de-a doua critică invocată de către pârâți a fost apreciată ca întemeiată. Astfel, din cuprinsul acțiunii a rezultat că reclamanta este nemulțumită numai de amplasamentul hotarului ce desparte terenurile din intravilan, probatoriul cauzei administrându-se numai pentru acest hotar. Prin urmare, stabilind linia ce desparte terenurile părților și în extravilan prima instanță s-a pronunțat pe mai mult decât s-a cerut.
Conform art.584 Cod civil, cheltuielile grănițuirii efective se suportă de proprietarii fondurilor învecinate. Or, în speță, instanța a împărțit cheltuielile de judecată, deși în această situație se aplică exclusiv dispozițiile art.274 Cod procedură civilă față de culpa procesuală a pârâților.
În conformitate cu prevederile art.299 Cod procedură civilă și respectarea termenului legal, împotriva deciziei au formulat recurs pârâții, criticând-o pentru nelegalitate, fiind dată cu nc lcarea și aplicarea gre ită a legii, potrivit dispozițiilor art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă.
- instan a putea solu iona cererea în grănițuire formulată de reclamantă numai în cadrul unei ac iuni în revendicare, întrucât pârâții sunt cei care au posesia terenului în litigiu, lucru recunoscut chiar de reclamantă la fila 9 din dosarul de fond. Prin cererea de chemare în judecată, așa cum a fost precizată la fila 9 din dosarul de fond, reclamanta men ioneaz că pârâții ocupă teren acolo unde nu există garduri. Cu alte cuvinte, reclamanta se consideră proprietara terenului în litigiu, pe care pretinde că recurenții l-au acaparat fără vreun drept. Deci, nici instan a de fond și nici cea de apel nu puteau solu iona cererea fără a verifica întinderea dreptului de proprietate al părților și fără a verifica dacă titlurile de proprietate ale rților se suprapun, caz în care litigiul nu putea fi solu ionat printr-o ac iune în grănițuire.
Faptul că reclamantei i s-a reconstituit în mod eronat dreptul de proprietate, din totalul suprafe ei de 9.500. pentru care i s-a emis titlul de proprietate, acesteia lipsindu-i 2891,4. o ndrept ăț te pe acesta să formuleze o ac iune în revendicare și nu ac iune în grănițuire, reclamanta pun nd în discu ie, prin cererea sa de chemare în judecată însăși ntinderea dreptului său de proprietate, lucru inadmisibil într-o ac iune în grănițuire.
Se susține că la pronun area deciziei atacate instan a de apel, în mod eronat, a apreciat că linia de hotar dintre propriet ăț ile părților trebuie să fie pe latura de nord a terenului reclamantei, pe aliniamentul A-B-C, trasat cu culoare ro ie de tre expert în schi a anexa 3 deoarece, niciodat linia de hotar dintre cele două propriet ăț i nu a fost cea propusă acum de instan ța de apel, dovada în acest sens fiind sec iunea din planul cadastral intravilan sat, scara 1:2000, întocmită de comuna (fila 78 dosar fond) și extras din planul cadastral, tarlaua 3, intravilan sat, comuna, lucrare executata de A în anul 1985, din care rezultă că întreg terenul din tarlaua 3 are categoria de folosin ță curți-construcții și că hotarul rezultat din planul cadastral este situat pe aliniamentul D-E-B-C, și nu pe aliniamentul A-B-C, dispus de instan a de apel.
ntruc t prin cererea reconvențională formulată de recurenți în cauză s-a solicitat constatarea nulit ăț ii absolute par iale a titlului de proprietate emis pe numele reclamantei, în baza dispozițiilor art.244 pct.1 Cod procedură civilă, se solicită suspendarea judec rii recursului, întrucât dezlegarea pricinii at rnă în totul de existența dreptului de proprietate al reclamantei, care face obiectul dosarului nr.1161/2006 al Judecătoriei Costești.
Totodat, în recurs, pârâții invocă nulitatea expertizei tehnice efectuate de expertul tehnic în specialitatea agricultură, av nd în vedere că expertiza efectuată în cauză nu a fost întocmită de tre un expert specialist în specialitatea topometrie, așa cum prevede Legea nr.7/1996, republicată, dar și ca dreptul pârâților de proprietate este deja intabulat, Oficiul de cadastru viz nd cartea funciară a acestora, cu un alt amplasament al liniei de hotar față de cel dispus de instan a de apel, se apreciază că se impune casarea hot rii și trimiterea cauzei spre rejudecare instan ei de apel, pentru a se efectua o nouă expertiză în condi iile impuse de Legea nr.7/1996, republicată.
Recurenții-pârâți susțin că hot rea este nelegală și pentru motivul prevăzut de art.304 pct.7 Cod procedură civilă, întrucât hot rea nu cuprinde motivele pe care se sprijin, cuprinz nd motive contradictorii și str ine de natura pricinii Astfel, hot rea pronun ată este motivată pe baza deciziei civile nr.55/2006 a Tribunalului Argeș, hot re care a fost casată. În plus, instanța și-a motivat decizia recurată în sensul că hotarul dintre părți este o linie dreaptă, așa cum a fost precizată de expert în varianta I pentru terenurile situate în intravilan. Se consideră că la pronun area solu iei instan a nu a inut cont de planul cadastral întocmit de PJ. A în anul 1985, din care rezultă că linia de hotar dintre propriet ăț ile părților este o linie frântă și nu o linie dreaptă.
În subsidiar, se solicită admiterea recursului și modificarea deciziei instanței de apel în sensul respingerii ac iunii, cu cheltuieli de judecată.
Recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse.
Prin prima critică se susține că, instan a putea solu iona cererea în grănițuire formulată de reclamantă numai în cadrul unei ac iuni în revendicare, reclamanta men ionând că pârâții ocupă teren acolo unde nu există garduri. Deci, nici instan a de fond și nici cea de apel nu puteau solu iona cererea fără a verifica întinderea dreptului de proprietate al părților și fără a verifica dacă titlurile de proprietate ale rților se suprapun, caz în care litigiul nu putea fi solu ionat printr-o ac iune în grănițuire.
Această critică este fondată, deoarece, grănițuirea constituie o operațiune de delimitare prin semne exterioare a limitelor dintre două proprietăți și într-o asemenea acțiune judecătorul nu are a se pronunța asupra existenței dreptului de proprietate al părților.
Instanțele de fond au reținut că, mbele părți au titluri de proprietate pentru terenurile învecinate, titluri care se suprapun pe suprafața de 361,4.
Nefiind investite cu o acțiune în revendicare, instanțele nu puteau stabili linia de hotar până când nu se lămurește situația proprietății asupra respectivei suprafețe de teren, astfel că, acțiunea în grănițuire formulată în aceste condiții este inadmisibilă.
Față de aceste considerente, recursul este fondat și va fi admis potrivit dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă, cu consecința casării deciziei pronunțate în apel și a sentinței instanței de fond, urmând ca cererea de grănițuire să fie respinsă ca inadmisibilă. Față de soluția adoptată, nu se mai impune cercetarea celorlalte critici care vizează fondul cauzei și exced analizei de față potrivit dispozițiilor art.137 Cod procedură civilă.
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, va fi obligată intimata-reclamantă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 700 lei către recurenta-pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtele și, în calitate de moștenitoare ale pârâților și, domiciliate în comuna, sat nr.55, județul A, împotriva deciziei civile nr.342 din 24 martie 2006, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr.277/Cv/2006, intimată fiind reclamanta, domiciliată în Pitești,-,.2,.B,.2,.9, județul
Casează decizia civilă nr.342 din 24 martie 2006 Tribunalului Argeș și sentința civilă nr.556 din 27 septembrie 2005, pronunțată de Judecătoria Costești și, pe fond, respinge ca inadmisibilă, cererea de grănițuire.
Obligă pe intimata-reclamantă să plătească recurentei-pârâte suma de 700 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- --- - --- - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
7 ex./17.11.2009
Jud. apel:
Jud. fond:
Președinte:Corina Pincu IfrimJudecători:Corina Pincu Ifrim, Veronica Șerbănoiu Bădescu
