Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1535/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.1535/
Ședința publică din 29 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Pincu Ifrim JUDECĂTOR 2: Veronica Șerbănoiu Bădescu
Judecător: - ---
Judecător: - -
Grefier:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta, prin procurator, domiciliată în Curtea de A,-, județul A, împotriva deciziei civile nr.94 din 10 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat, pentru intimatul-pârât, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar cu nr.104/2009, eliberată de Baroul Argeș, lipsă fiind recurenta-reclamantă și intimata-pârâtă GENERALE-
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei, conform chitanței nr.- din 09.06.2009, eliberată de Primăria Municipiului P și timbru judiciar în valoare de 1,50 lei.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează că s-a depus întâmpinare, cu copie pentru comunicare, de către intimatul.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul-pârât, solicită respingerea recursului, ca inadmisibil, cu cheltuieli de judecată, având în vedere faptul că este un litigiu evaluabil în bani, iar contractul de credit este perfect valabil.
CURTEA:
Deliberând în cond.art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului de față;
Constată că, prin sentința civilă nr.1113/23 octombrie 2008, Judecătoria Curtea d Argeșa respins, ca inadmisibilă, acțiunea prin care reclamanta, prin procurator solicitase, în contradictoriu cu pârâții și Generale-Grup P, să se constate că, urmare a partajării irevocabile a patrimoniului dobândit în comun cu primul dintre pârâți, reclamanta și-a acoperit întreaga parte a creditului acordat de cea de-a doua pârâtă, în timpul căsătoriei și, dec,i să fie obligată la efectuarea operațiunilor de stingere a obligațiilor izvorâte din contractul de credit nr.-/12 iunie 2006.
În motivare, judecătoria arătând în fapt că, într-adevăr, între reclamantă și primul pârât a intervenit hotărâre irevocabilă de partajare a bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, precum și a pasivului constând în creditul contractat de la cea de-a doua pârâtă cu contractul de mai sus.
În acest contract, foștii soți s-au obligat în mod solidar, către bancă, la restituirea împrumutului, a dobânzilor și comisioanelor, fără ca, prin hotărârea judecătorească, inopozabilă băncii, să se modifice în vreun fel clauzele titlului executoriu constând în contractul de credit, referitoare la solidaritate.
Ca atare, instanța apreciind că se află într-o cerere fondată pe dispozițiile art.111 Cod procedură civilă, referitoare la constatarea existenței sau inexistenței unui drept, a apreciat acțiunea ca una inadmisibilă, motivat de faptul că reclamanta are la îndemână o acțiune în realizare, iar prin petitul său solicită constatarea unei stări de fapt, respectiv stingerea părții sale din datorie.
Or, arată instanța de fond, reclamanta are la îndemână acțiunea în regres împotriva fostului său soț, în măsura în care banca execută și datoria acestuia.
Prin decizia civilă nr.94/10 aprilie 2009, Tribunalul Argeș la cererea intimatului-pârât de a califica drept recurs calea de atac, în condițiile în care contractul de împrumut avea o valoare totală de 23.011,62 lei, a apreciat ca această cale este apelul întrucât cererea are drept obiect constatarea stingerii obligației prin plata a Jd in valoarea debitului, ca atare este una neevaluabilă.
Pe fond, apelul a fost respins ca nefondat, apelanta fiind obligată la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată către
În motivare, s-a reținut în fapt că, prin contractul lor, reclamanta și primul pârât s-au obligat în mod solidar să achite un împrumut către cea de-a doua pârâtă, or, potrivit art.1039 Cod civil, solidaritatea pasivă constituie o garanție a executării creanței pentru creditor care poate pretinde plata întregii datorii, de la oricare dintre debitorii ținuți solidar, iar la nevoie poate urmări pe oricare dintre aceștia.
Ceea ce reclamanta solicită, în realitate reprezintă o modificare unilaterală a contractului încheiat în baza principiului libertății de a contracta, o astfel de cerere fiind într-adevăr una inadmisibilă.
Nici susținerea potrivit căreia motivarea făcută de prima instanță în sensul posibilității întoarcerii în regres a reclamantei față de celălalt debitor solidar ar fi nelegală, nu a fost considerată fondată, reclamanta nearătând pentru care motiv o astfel de motivare ar încălca limitele legii.
Împotriva deciziei, în termen, a formulat recurs reclamanta, prin procurator, criticând-o pentru motive încadrabile în cele prevăzute de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în sensul că instanța, prin modul său de a refuza lichidarea solidarității, în realitate a păstrat indiviziunea cu privire la pasivul comunității de bunuri, încălcând dispozițiile art.728 și art.36 Codul familiei.
Se mai critică soluția pentru faptul că s-a dat posibilitatea creditorului de a nu manifesta bună-credință în respectarea egalității în fața legii, nu a procedat la executarea sentinței de partaj, deși i-a fost adusă la cunoștință de către reclamantă, respectiv nu a încercat să execute silit și pe pârâtul.
Se mai invocă lipsirea, prin hotărârea judecătorească criticată, de efectele lucrului judecat a celei pronunțate în partaj, dar și încălcarea dispozițiilor art.16 și art.21 din Constituție.
În ședința publică de astăzi, 29 octombrie 2009, apărătorul pârâtului a solicitat în scris respingerea recursului, ca nefondat, iar prin concluziile orale a invocat inadmisibilitatea acestuia față de faptul că obiectul litigiului este unul patrimonial, evaluabil în bani.
Asupra excepției, rămânând în pronunțare, Curtea constată că într-adevăr recursul este inadmisibil pentru cele ce se vor arăta:
Așa cum rezultă din acțiunea formulată, reclamanta a solicitat a se constata stingerea, față de sine, a părții din creditul acordat de către intimata General, ca urmare a intervenirii partajului între sine și celălalt debitor alături de care a contractat împrumutul.
O asemenea constatare nu reprezintă o acțiune din cele permise de art.111 Cod procedură civilă, ci prin ea se urmărește oprirea executării, în continuare, pe patrimoniul reclamantei, de către creditorul comun.
Din punct de vedere juridic, acțiunea constituie o contestație la executarea în continuare a creditului, invocându-se partajarea acestuia între cei doi debitori.
Indiferent de apărările creditoarei, în sensul că cei doi s-au obligat în solidar, se va observa că în speță se pune problema unei contestații la executarea contractului bancar cu valoare de titlu executoriu.
Ca atare, quinclul judiciar se leagă între părți în cadrul procesual oferit de dispozițiile art.399 și urm. Cod procedură civilă.
Or, cum potrivit art.402 alin.2 Cod procedură civilă, hotărârea pronunțată la contestație se dă fără drept de apel, atunci când ea privește cererea făcută de către o parte a executării, iar nu de către un terț și nici în situația prevăzută de art.4001Cod procedură civilă, se va constata că soluția pronunțată de către tribunal, chiar dacă într-o compunere greșită, este una de recurs, nefiind, deci, supusă la rândul său în condițiile art.299 Cod procedură civilă, recursului.
Ca atare, urmează a se observa calea de atac formulată în fața prezentei instanțe ca fiind inadmisibilă, sens în care va fi respinsă, fără ca aceasta să însemne îngrădirea dreptului de acces la justiție, câtă vreme pricina s-a bucurat de controlul judecătoresc în numărul de căi jurisdicționale prevăzut de lege pentru o asemenea cerere.
Dimpotrivă, în prin legiferarea distinctă a regimului acestui tip de litigii s-a dat eficiență principiului prevăzut de art.6 pct.1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de reclamanta, prin procurator, domiciliată în Curtea de A,-, județul A, împotriva deciziei civile nr.94/10 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții GENERALE - Grup P, cu sediul în P,- bis, județul și, cu domiciliul în Curtea de A, str.- C M, - 10,.A,.7, județul
Obligă reclamanta să plătească intimatului-pârât suma de 900 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător
---, ---, -,
Red.-/3.11.2009
GM/5 ex.
Jud.apel:, Grefier
Jud.fond:
Președinte:Corina Pincu IfrimJudecători:Corina Pincu Ifrim, Veronica Șerbănoiu Bădescu