Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 1786/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1786/R/2008
Ședința publică din 29 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Nicorici
JUDECĂTORI: Silvia Nicorici, Traian Dârjan Carmen Maria
: - -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr. 288/A din 23 mai 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamantul, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare a cauzei, se prezintă pârâtul recurent, lipsă fiind celelalte părți.
Instanța lasă cauza la a doua strigare, pentru a da posibilitatea reclamantului intimat să se prezinte la cauză.
La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta reclamantului intimat, avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, și pârâtul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 0,30 lei timbru judiciar (fila 3 din dosar) și 9 lei taxă judiciară de timbru ( fila 4 din dosar).
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 25 septembrie 2008, prin registratura instanței, reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare, un exemplar înmânându-se pârâtului recurent.
Pârâtul recurent solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a consulta un avocat, întrucât întâmpinarea formulată de reclamantul intimat nu a fost depusă până la data de 26 septembrie 2008.
Instanța lasă cauza la o strigare ulterioară pentru a da posibilitatea pârâtului recurent să studieze întâmpinarea.
La apelul nominal făcut în cauză, la a treia strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta reclamantului intimat, avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, și pârâtul recurent.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Pârâtul recurent susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicită admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate deoarece modificarea deciziei nu este posibilă fiind necesară administrarea de noi probe, conform motivelor arătate în scris prin memoriul de recurs depus la dosar.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate, conform motivelor arătate în scris prin întâmpinarea depusă la dosar, fără cheltuieli de judecată.
Pârâtul recurent solicită amânarea pronunțării hotărârii pentru a depune la dosar concluzii scrise și o notă de cheltuieli.
Curtea, după deliberare, raportat la faptul că recursul a fost motivat încă din data de 08.08.2008, și că după expirarea termenului legal de motivare a recursului nu mai este admisibilă precizarea ori dezvoltarea motivelor de recurs, consideră că nu se justifică amânarea pronunțării hotărârii pentru a se depune la dosar concluzii scrise și notă de cheltuieli, motiv pentru care respinge cererea formulată de către pârâtul recurent și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 9893/28.10.2005, pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr. 7974/2005, s-a admis în parte cererea principală formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul și, în consecință, s-a stabilit mejdia dintre imobilul proprietatea reclamantului înscris în CF nr. - C-N, nr. top. 22096/2/1/2, în suprafață de 1300 mp și terenul proprietatea pârâtului, înscris în CF -, nr. top. 22100/2/2, în suprafață de 4200 mp, pe linia dintre punctele A 128 - B 123 din varianta I din raportul de expertiză judiciară completat întocmit în cauză de expert, expertiză care face parte integrantă din hotărâre; pârâtul a fost obligat să-i lase reclamantului în deplină proprietate și posesie suprafața de 113 mp teren, situată între punctele 125 - B 123 - 124 - 125, din varianta I din aceeași expertiză; pârâtul a fost obligat la plata sumei de 21.514.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată; au fost respinse restul pretențiilor din cererea principală; a fost anulată ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârât, având ca obiect obligație de a face și pretenții.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că, terenurile proprietatea părților sunt învecinate, probațiunea testimonială administrată în cauză relevând faptul că linia de graniță dintre cele două proprietăți a avut un semn de delimitare, respectiv un răzor, cele două terenuri având niveluri diferite. Expertiza efectuată în cauză, coroborată cu constatările personale ale instanței, făcute cu ocazia cercetării la fața locului, conduc la concluzia că linia de hotar cele două proprietăți nu poate fi decât cea indicată în dispozitivul sentinței.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, pârâtul, prin decizia civilă nr. 236/R/22.02.2006, pronunțată în dosar nr. 159/2006, Tribunalul Cluj pronunțând o soluție de constatare a nulității acestui recurs, pe motiv că nu a fost motivat în termenul de 15 zile prevăzut de lege.
Curtea de APEL CLUJ, prin decizia civilă nr. 1952/R/15.09.2006, pronunțată în dosar nr-, a respins excepțiile inadmisibilității, tardivității și nulității recursului, a admis recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 236/22.02.2006 a Tribunalului Cluj, care a fost casată cu trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru rejudecarea apelului pârâtului, constatându-se în considerentele acestei decizii că împotriva sentinței fondului calea de atac ce putea fi exercitată era aceea a apelului, așa cum de altfel și-a și intitulat pârâtul calea de atac declarată, iar nu aceea a recursului.
În rejudecare, în dosar nr-, prin decizia civilă nr. 288/A/23.05.2008, Tribunalul Cluj, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului, cu consecința respingerii apelului promovat de pârâtul, ca fiind continuat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; s-a păstrat în întregime sentința primei instanțe; s-a dispus restituirea către apelantul a sumei de 1.000 lei, reprezentând onorariu expert neutilizat, achitat cu chitanțele CEC nr. -/1/12.02.2007, în sumă de 400 lei și nr. -/1/08.01.2008 în sumă de 600 lei; nu au fost acordate cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această soluție Tribunalul Cluja reținut faptul că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 672/12.11.2007 de către Biroul Notarului Public, intimatul a vândut dreptul de proprietate asupra terenului înscris în CF nr. - C-N, nr. cadastral 22096/2/1/2, în suprafață de 1300 mp, în favoarea cumpărătoarei SC D & M SRL, reclamantul intimat pierzând astfel dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu. Față de această împrejurare, instanța de apel i-a pus în vedere apelantului să precizeze dacă înțelege să se judece în contradictoriu cu actualul proprietar, în ședința publică din 09.05.2008 apelantul arătând că nu înțelege să se judece cu actuala proprietară. Pe cale de consecință, întrucât instanța nu poate pronunța hotărârea față de o persoană care și-a pierdut calitatea procesuală, apelul a fost respins ca fiind continuat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, pârâtul, invocând în motivarea recursului prevederile art. 312 pct. 3.pr.civ. și solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, întrucât în cauză este necesară administrarea de noi probe.
S-a arătat în memoriul de recurs că la termenul de judecată 21.03.2008 în fața Tribunalului Cluj, reclamantul intima a depus la dosarul cauzei, prin intermediul unui avocat, actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 672/12.11.2007, din care rezultă că dreptul său de proprietate a fost transmis în favoarea unui terț, la același termen de judecată comunicându-i-se pârâtului un exemplar din acest înscris, pentru a-și putea formula poziția procesuală.
La următorul termen de judecată, instanța de apel, din oficiu a invocat excepția lipsei calității procesuale a intimatului și a întrebat apelantul dacă nu înțelege să își extindă acțiunea, întrucât pârâtul nu are cunoștințe juridice, fiind de profesie medic, nu a înțeles care sunt implicațiile refuzului său de a-și extinde acțiunea, astfel încât nu a fost de acord să își extindă acțiunea față de noul proprietar. Deși instanța trebuia să aibă un rol activ în derularea procesului și să-i dea apelantului un termen pentru a-și putea extinde acțiunea, aceasta nu s-a întâmplat, practic fiind sancționată prin soluția instanței de apel lipsa de cunoștințe juridice a pârâtului.
Instanța ar fi trebuit să fie la fel de promptă și în a sancționa reaua-credință a intimatului, care deși a încheiat actul autentic de vânzare-cumpărare în data de 12.11.2007, a avut bunăvoința să-l înfățișeze instanței doar în data de 21.03.2008, perioadă de timp în care au fost făcute o serie de demersuri procedurale.
În cauză se impune efectuarea unei noi expertize, pentru stabilirea liniei reale de hotar dintre imobilele în litigiu, expertiză pe care și instanța a considerat-o utilă, pertinentă și concludentă, așa cum rezultă din încheierea de la filele 21-22 dosar apel.
În concluzie, arată recurentul, instanța de apel nu și-a exercitat rolul activ, impunându-se deci admiterea recursului, așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul - persoană fără calitate procesuală în cauză - a solicitat respingerea recursului fără cheltuieli de judecată, cu motivarea că art. 129 alin. 4.pr.civ. nu transformă judecătorul în avocatul părților, rolul judecătorului referindu-se la asigurarea celerității și calității actului de justiție, fără a deveni un mijloc de promovare a conduitei procesuale arbitrare a părților ( 8,9).
Recursul este fondat.
Cadrul procesual inițial, stabilit prin însăși cererea introductivă de instanță ce a format inițial obiectul dosarului nr. 7974/2004 al Judecătoriei Cluj -N, viza următoarele părți: reclamant și pârât.
Este știut faptul că indiferent de fazele sau etapele procesuale pe care le urmează un proces civil, și indiferent de denumirea pe care părțile o au în funcție de faza sau etapa procesuală derulată în cadrul procesului civil, acestea își păstrează calitatea procesuală inițială, calitate stabilită cu ocazia judecării în fond a cauzei, respectiv, aceea de reclamant sau pârât.
În consecință, reclamantul, care a promovat cererea introductivă de instanță, va păstra calitatea procesuală de reclamant în respectivul litigiu, chiar dacă în fazele procesuale ulterioare - apel, recurs, contestație în anulare, revizuire - acesta va dobândi, după caz, denumirea de apelant/intimat, recurent/intimat, contestator/intimat, revizuient/intimat etc. în funcție de demersul procedural urmat de reclamant sau de partea adversă, în timp ce pârâtul din cererea principală va păstra aceeași calitate procesuală de pârât, indiferent de denumirea pe care o va dobândi în fazele procesuale următoare, în funcție de poziția procesuală pe care se va situa, respectiv, după cum el va fi cel care va declanșa căile de atac sau, după caz, el va fi intimatul în căile de atac promovate de partea adversă.
Prin urmare, calitatea procesuală dobândită cu ocazia fixării cadrului procesual în fața primei instanțe se păstrează pe tot parcursul derulării procesului civil, indiferent de denumirea pe care una sau alta dintre părțile litigiului o va dobândi în fazele procesuale ulterioare, după distincțiile anterior expuse.
În consecință, reclamantul își va păstra calitatea procesuală de reclamant pe tot parcursul derulării litigiului dintre părți, independent de fazele procesuale ulterioare judecării în fond a cauzei, respectiv, va avea aceeași calitate procesuală de reclamant și în apel și în recurs, neputându-se spune, așa cum nefondat arată instanța de apel, că prin faptul declarării căii de atac a apelului de către pârâtul, acest pârât ar fi dobândit calitate procesuală activă în cauză, iar reclamantul ar fi dobândit calitate procesuală pasivă în faza de apel.
Ceea ce s-a schimbat în apel, nu este calitatea procesuală a părților, ci doar denumirea pe care părțile o dobândesc în această fază procesuală, respectiv, reclamantul rămâne reclamant, dar în apelul promovat de pârâtul se va numi intimat, iar pârâtul apelant păstrează calitatea procesuală de pârât, însă, datorită faptului că el este cel care a uzat de calea de atac apelului, se va numi apelant.
Apare așadar nefirească soluția instanței de apel, care reține faptul că, urmare a împrejurării că reclamantul și-a transmis dreptul de proprietate, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 672/12.11.2007 de către Biroul Notarului Public, asupra terenului înscris în CF nr. - C-N, nr. cadastral 22096/2/1/2, în suprafață de 1300 mp, în favoarea cumpărătoarei SC D & M SRL, reclamantul și-a pierdut calitatea procesuală pasivă în cauză, calitate pe care acesta n-a avut-o niciodată și, prin urmare, nu putea să o piardă.
Ceea ce "a pierdut" reclamantul este calitatea procesuală activă, astfel încât, el nemaifiind proprietarul terenului cu privire la care urma să se stabilească grănițuirea, el nu mai putea dispune de proces după cum, în contradictoriu cu acest reclamant, nu se mai putea hotărî nici o stabilire a liniei de hotar.
Raportat la obiectul cererii introductive de instanță - stabilirea liniei de hotar dintre imobilul înscris în CF nr. - C-N, nr. top. 22096/2/1/2, în suprafață de 1300 mp, proprietatea actuală a lui SC SRL, societate care nu este parte în prezenta cauză, și terenul proprietatea pârâtului, înscris în CF -, nr. top. 22100/2/2, în suprafață de 4200 mp - s-a ajuns în situația în care o persoană lipsită de calitate procesuală activă, respectiv, solicită instanței grănițuirea celor două proprietăți.
Din această perspectivă, cererea principală apare ca fiind promovată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Este știut faptul că excepția lipsei calității procesuale active este excepție de fond absolută și peremptorie, reprezentând totodată o condiție esențială pentru admisibilitatea acțiunii în justiție.
Întrucât reclamantul a pierdut calitatea de proprietar al terenului obiect al litigiului, nemaiputând deci justifica o calitate procesuală activă în cauză - fiind de notorietate faptul că în esență calitatea procesuală activă presupune o identitate între reclamant și cel care se pretinde a fi titularul dreptului subiectiv dedus judecății -, instanța de apel trebuia să dispună, în condițiile art. 296.pr.civ. ca urmare a admiterii apelului pârâtului și a schimbării sentinței fondului sub acest aspect, respingerea cererii introductive de instanță ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
În nici un caz nu i se putea pretinde pârâtului apelant, așa cum nelegal și nefondat a procedat instanța de apel, să-și extindă acțiunea față de noul proprietar al imobilului, pe de o parte, întrucât apelantul avea calitatea procesuală de pârât în cauză, iar nu de reclamant - fiind știut faptul că reclamantul este cel care dispune de procesul civil, iar nu pârâtul -, iar pe de altă parte, având în vedere prevederile art. 294 alin. 1.pr.civ. care prevăd imperativ că în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi.
Prin urmare, în apel nu pot fi introduse părți noi, care nu au fost părți la judecarea cauzei în primă instanță.
Nu poate fi interpretată poziția instanței de apel în sensul că i s-a pus în vedere pârâtului apelant să recurgă la acest demers procesual, respectiv, "să-și extindă acțiunea" față de noul proprietar al terenului învecinat, în cadrul procesual al cererii reconvenționale formulate de pârât, întrucât, cererea reconvențională avea ca obiect o obligație de a face și pretenții, iar nu grănițuire, iar această cerere reconvențională a fost anulată ca netimbrată de către prima instanță, soluție rămasă irevocabilă prin necontestarea ei prin intermediul căii de atac promovată de pârâtul.
Ceea ce a contestat pârâtul a fost doar modalitatea de stabilire a grănițuirii, deci, soluția dată de prima instanță cererii introductive de instanță care avea ca obiect principal grănițuirea.
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de apel a pronunțat o soluție nelegală, cu nesocotirea dispozițiilor art. 129, art. 294.pr.civ. soluția instanței de apel intrând deci sub incidența art. 304 pct. 9.pr.civ.
Așa fiind, în temeiul art. 304 pct. 9.pr.civ. se va admite recursul, conform dispozitivului prezentei decizii, această soluție a instanței de recurs permițându-i recurentului să poată promova o altă cerere pentru stabilirea grănițuirii, în contradictoriu cu actualul proprietar al imobilului învecinat, fără să se lovească de puterea de lucru judecat, de care s-ar fi bucurat, dacă ar fi fost menținută soluția instanței de apel, sentința civilă nr. 9893/2005.
Recurentul a solicitat cheltuieli de judecată în recurs, însă acestea nu au fost dovedite, astfel încât, în temeiul art. 274.pr.civ. raportat la art. 1169. civ. Curtea urmează să respingă această solicitare a recurentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 288/A din 23 mai 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică și rejudecând, admite apelul declarat de pârâtul în contra sentinței civile nr. 9893/28.10.2005, pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr. 7974/2004, pe care o schimbă în parte, în sensul că, respinge cererea principală ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Menține dispoziția din sentință referitoare la anularea ca netimbrată a cererii reconvenționale formulată de pârâtul.
restul dispozițiilor din decizie.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 29 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red./dact.
3 ex./30.09.2008
jud.apel: /
Președinte:Silvia NicoriciJudecători:Silvia Nicorici, Traian Dârjan Carmen Maria
