Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 196/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 196
Ședința publică de la 16 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stela Popa
JUDECĂTOR 2: Ionela Vîlculescu
JUDECĂTOR 3: Maria Cumpănașu
Grefier - -
Pe rol, judecarea contestației în anulare formulate de contestatorii și împotriva deciziei civile nr. 928 din 11 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns contestatorii și, lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei.
Contestatorii și au depus dovada achitării taxei de timbru.
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra contestației în anulare.
Contestatorii și au susținut oral motivele contestației în anulare formulate în scris, arătând că instanța de recurs nu a examinat toate motivele de recurs și nu a soluționat cauza pe fond. Au pus concluzii de admitere a contestației în anulare și au depus concluzii scrise.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față:
Prin sentința civilă nr.3578 din 14 iunie 2007, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr-, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtului având ca obiect revendicare imobiliară teren, grănițuire, obligația de a face și pretenții, dispunându-se stabilirea hotarului despărțitor dintre proprietățile părților, respingându-se cererea de ridicare a fundației și țevilor metalice precum și cererea reconvențională având ca obiect mutarea gardului și cedarea suprafeței de 567 mp. pentru lărgirea străzii și a suprafeței de 236 mp. - către Primăria S, ca neîntemeiată, precum și cea de pretenții civile.
Fondul cauzei a avut în vedere probatoriul cu acte administrat în cauză și expertiza efectuată de expert, obiecțiunile formulate și schița terenurilor părților aflată la fila 86 fond.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, criticând soluția pentru interpretarea eronată a probatoriilor administrate cu raportare la suprafețele din actele de proprietate și suprafețe de teren stăpânite efectiv de părți - situație cert existentă pe teren, care interpretate eronat a dus la o soluție greșită.
Prin decizia Tribunalului Olt nr. 240/18.09.2007 a fost admis apelul, s-a casat sentința și cauza a fost trimisă pentru rejudecare, constatându-se că obiecțiunile formulate la raportul de expertiză au fost soluționate în instanță omologându-se raportul și reținându-se faptul că expertul prin decizia nr. 110/2007 a fost radiat din tabelul de experți.
Decizia nr. 240/18.09.2007 a fost recurată de și Curtea de Apel Craiova prin decizia nr. 1290/27.11.2007 a dispus casarea deciziei tribunalului și trimiterea cauzei pentru rejudecare la aceeași instanță, deoarece din întreg materialul probator administrat, a rezultat faptul că fondul cauzei s-a pronunțat asupra obiectului acțiunii dedusă judecății, situație în care nu se mai putea dispune desființarea cu trimitere a fondului cu raportare la interpretarea eronată a unor probatorii - acest motiv nefiind motiv de desființare cu trimitere, tribunalul putând completa probatoriul administrat în cauză.
Cauza a fost reînregistrată la nr- și pentru lămurirea exactă a situației, în completarea probatoriului, instanța a dispus efectuarea unui nou raport de expertiză, raport care trebuia să examineze situația dedusă judecății în raport de probatoriul administrat și notele de obiective depuse de părțile în conflict.
În urma administrării probatoriului dispus prin casare, tribunalul analizând actele aflate la dosar, a dispus prin decizia civilă nr. 171/2008 respingerea apelului ca nefondat.
S-a arătat că în temeiul actelor de proprietate depuse de părți, precum și în baza expertizei tehnice efectuate în cauză, s-a stabilit linia de hotar dintre proprietăți prin validarea liniei deja existente.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând casarea lor ca nelegale.
Recurentul a susținut că instanța în mod greșit a transformat acțiunea în grănițuire în acțiune în revendicare și că din acest motiv s-a interpretat greșit actul dedus judecății.
De asemenea au fost interpretate greșit expertizele efectuate în cauză și că probatoriul atestă că se impune trasarea unei noi linii de hotar.
Prin decizia civilă nr.928 din 11 noiembrie 2008, pronunțată în dosar nr-, Curtea de Apel Craiovaa respins ca nefondat recursul declarat de reclamant.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea a reținut că instanțele au soluționat cauza în limitele investirii în baza petitelor formulate de reclamant prin propria acțiune.
Astfel, instanțele au stabilit granița dintre proprietățile părților în temeiul art. 584 cod civil, validându-se în acest mod linia de hotar existentă în raport de măsurătorile efectuate de experți, precum și semnele exterioare de hotar.
S-a reținut că în cauză nu s-a pus problema vreunei revendicări -deși o acțiune în grănițuire prin însăși natura ei, în cadrul admiterii și modificării liniei de graniță, conține implicit și un element de revendicare- dat fiind că instanțele au validat linia de hotar deja existentă, astfel încât părțile învecinate nu au nici o obligație de cedare a vreunei porțiuni de teren ca urmare a trasării noii granițe.
Ca atare, instanța de recurs a constatat că instanțele de fond și de apel au făcut o corectă și legală apreciere a probatoriilor din dosar, care converg la unison în a concluziona că linia de hotar deja existentă este granița corectă dintre proprietățile părților.
Referitor la obiecțiunile și criticile recurentului s-a reținut că sunt nefondate, criticile de netemeinicie neputând fi luate în considerare, iar obiecțiunile legate de conținutul și concluziile lucrărilor tehnice nu au nici o relevanță în raport de concluziile clare și perfect argumentate tehnic ale acestora.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr- contestatorii și au formulat contestație în anulare împotriva deciziei instanței de recurs, invocând incidența art.318 cod procedură civilă.
Se susține de contestatori că decizia contestată este rezultatul unei greșeli materiale esențiale, în sensul că deși s-a reținut că în tot conținutul dosarului nu s-a pus problema vreunei revendicări, în fapt instanțele au soluționat o revendicare, câtă vreme contestatorii au solicitat restabilirea liniei de hotar așa cum a fost până la modificarea ei de intimat.
Se mai susține de contestatori și omisiunea instanței în cercetarea motivelor invocate de aceștia în apărare, constând în mai multe decizii ale ÎCCJ vizând soluționarea unor cauze similare, precum și nerespectarea dispoz. art.129 cod procedură civilă, instanța fiind lipsită de rol activ în aflarea adevărului, deși petenții au contestat raportul de expertiză întocmit de expert.
Contestația în anulare este neîntemeiată.
Astfel, contestația în anulare reprezintă calea extraordinară de atac, prin intermediul căreia aceeași instanță își poate retracta propria sa hotărâre, putând fi promovată doar pentru patru motive prevăzute expres de art. 317 și 318 cod proc. civilă și anume soluționarea recursului fără ca partea să fie legal citată, soluționarea recursului cu încălcarea normelor imperative privitoare la competență, nepronunțarea asupra unui motiv de recurs și săvârșirea unei greșeli materiale la judecarea în recurs.
Așadar, nefiind o cale de cenzură judiciară, contestația în anulare poate fi admisă numai în cazurile strict și limitativ de lege prin dispozițiile legale susmenționate, nefiind posibilă repunerea în discuție a unor probleme de fond ori a unor motive care au fost soluționate de către instanță.
În speța dedusă judecății se constată că textul de lege pe care contestatorii își întemeiază cererea este art.318 cod proc. civilă, text potrivit căruia hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Verificându-se susținerile contestatorilor se constată că acest text nu este incident, deoarece argumentele aduse nu duc la concluzia că dezlegarea recursului este rezultatul unei greșeli materiale.
Instanța care este investită cu o cale extraordinară de atac, de retractare, nu se poate transforma în instanță de control judiciar care să repună în discuție raportul juridic inițial dedus judecății, deoarece aceasta poate afecta principiul securității raporturilor juridice, ca o componentă a dreptului la un proces echitabil reglementat de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.
Potrivit acestui principiu, o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, care se prezumă că exprimă adevărul și se bucură de validitate, nu mai poate fi repusă în discuție decât pentru motive excepționale, limitativ prevăzute de lege.
În sensul art. 318.c Cod Penal, greșelile materiale nu sunt greșeli de judecată a fondului pricinii, ci erori care țin de investirea instanței, de formularea cererilor în termen, de procedură, eroarea materială trebuind să fie evidentă și în legătură cu aspectele formale ale soluționării recursului, în sensul respingerii ca tardiv, ori anulării ca metimbrat.
Așadar, nu se pot reitera motive de recurs privind soluționarea pe fond a cauzei, respectiv interpretarea probelor și calificarea juridică a raporturilor juridice dintre părți, ci, atunci când se invocă neobservarea unui act, acesta trebuie să se refere tot la aspectele formale ale cauzei și în nici un caz la modul în care instanța a înțeles să aprecieze valoarea probelor administrate și să rezolve fondul pricinii.
Ca atare, în calea de atac de față nu poate fi supusă analizei situația de fapt și nici modul în care instanța de recurs a stabilit cadrul procesual, întrucât toate așa zisele motive de contestație în anulare sunt critici asupra fondului cauzei.
Totodată, instanța de recurs nu este obligată să raspundă separat la fiecare dintre argumentele invocate în dezvoltarea unui motiv de recurs, ci este îndreptățită să le grupeze pentru a răspunde la motivele de casare printr-un considerent comun.
În cauză, se constată că în considerentele deciziei contestate instanța de recurs a sistematizat criticile formulate și analizându-le a motivat concluzia la care s-a ajuns în legătură cu obiectul litigiului, situație în care nu se poate susține omisiunea cercetării vreunui motiv de recurs.
Ca atare, instanța constată că niciuna dintre ipotezele prevăzute de art. 318 cod proc. civilă nu este incidentă, contestatorii tinzând la modificarea deciziei din recurs pentru motive de fond, inadmisibile în contestația în anulare și urmărind rejudecarea recursului, printr-un recurs la recurs, ceea ce este inadmisibil.
Așa fiind, se constată că este neîntemeiată contestația în anulare formulată de contestatori, urmând a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorii și împotriva deciziei civile nr. 928 din 11 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
Tehn.MC/2 ex./24.02.2009
rec.
Președinte:Stela PopaJudecători:Stela Popa, Ionela Vîlculescu, Maria Cumpănașu
