Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 246/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 246/R/2008
Ședința publică din 28 ianuarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Nicorici
JUDECĂTORI: Silvia Nicorici, Alexandrina Angela Alb Carmen
: - -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții și G împotriva deciziei civile nr. 279/A din 18 octombrie 2007 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-, privind și pe pârâții, având ca obiect servitute.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamanții și G și numita C, în calitate de mandatară a pârâtei intimate, cu procură judiciară aflată la fila 27 din dosarul nr. 812/2006 al Curții de APEL CLUJ, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 18 ianuarie 2008, prin registratura instanței, pârâta intimată a depus la dosar întâmpinare, un exemplar înmânându-se reclamanților recurenți.
Reclamanții recurenți solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.
Mandatara pârâtei intimate arată că lasă la aprecierea instanței cererea de amânare a cauzei, însă consideră că reclamanții recurenți aveau suficient timp să-și angajeze apărător, având în vedere că ei au fost cei care au formulat recursul.
Curtea, după deliberare, respinge cererea de amânare a cauzei formulată de către reclamanții recurenți, ca nejustificată, având în vedere că recursul a fost redactat prin avocat și înregistrat la data de 27 noiembrie 2007, dată de la care aveau suficient timp să-și angajeze apărător și pentru susținerea recursului.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamanții recurenți și solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului, cu consecința schimbării sentinței și admiterii acțiunii principale, stabilirea servituții de aducțiune, având în vedere că au rămas fără gaz și apă.
Mandatara pârâtei intimate, întrucât nu are studii juridice și nu poate pune concluzii orale în cauză, depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1328/30.05.2005, pronunțată de Judecătoria Vișeu d Sus în dosar nr. 3539/2004, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții și G în contradictoriu cu pârâta și, în consecință, s-a stabilit că linia de hotar dintre proprietatea reclamanților, înscrisă în CF 7716 Vișeu de, nr.top. 902/4 și proprietatea pârâtei, înscrisă în CF 7863 nr.top. 902/3, este situată pe aliniamentul 22-24-23-13 din schița anexă nr. 1 la raportul de expertiză întocmit de expert și care face parte integrantă din sentință, aliniament tangent țevilor metalice montate în punctele respective, înspre terenul pârâtei.
Pârâta a fost obligată să le permită reclamanților îngrădirea proprietății pe această linie de hotar și să le plătească suma de 677.500 lei, reprezentând cota de din valoarea lucrării.
Pârâta a fost obligată să racordeze țeava de aducțiune a apei potabile ce deservește locuința reclamanților la căminul aflat pe terenul proprietatea pârâtei, în caz contrar reclamanții fiind autorizați să facă acest lucru, pe cheltuiala pârâtei.
S-a constituit în favoarea reclamanților o servitute funcțională privind accesul la căminul de racord la aducțiunea de apă, situat pe terenul pârâtei, între pct. 13-22, cu o lățime de un metru față de linia de hotar.
S-a respins, ca inadmisibilă, cererea reconvențională formulată de pârâtă cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei, având ca obiect montarea de către reclamanți pe acoperișul casei lor de opritori de zăpadă și jgheaburi pentru precipitații.
Tribunalul Maramureș, prin decizia civilă nr. 322/A/02.11.2005, pronunțată în dosar nr. 4055/2005, a respins, ca nefondat, apelul pârâtei.
Prin decizia civilă nr. 595/06.03.2006 a Curții de APEL CLUJ, dosar nr-, s-a admis, în parte, recursul declarat de pârâta împotriva deciziei instanței de apel, care a fost casată în parte și, prin rejudecare, s-a admis în parte apelul declarat de pârâtă, iar sentința a fost desființată în partea privitoare la soluția dată petitelor din cererea principală referitoare la: obligarea pârâtei la a racorda linia de aducțiune a apei potabile, ce deservește imobilul reclamanților, la căminul aflat pe terenul proprietatea pârâtei; constituirea unei servituți funcționale în ceea ce privește accesul reclamanților la căminul de racord.
S-a dispus trimiterea cauzei la Judecătoria Vișeu d S u s, pentru rejudecarea cererii principale în privința petitelor mai menționate, precum și pentru rejudecarea pe fond a cererii reconvenționale formulată de pârâta.
A fost menținută decizia în ceea ce privește respingerea apelului pârâtei, având ca obiect stabilirea liniei de hotar și îngrădirea proprietății.
Ca atare, sentința civilă nr. 1328/30.05.2005 a Judecătoriei Vișeu dea rămas irevocabilă sub aspectul soluțiilor date cererilor din acțiunea principală referitoare la stabilirea liniei de graniță și obligarea pârâtei la îngrădirea proprietății și suportarea cotei părți din valoarea acestei lucrări (pct. I și II din dispozitivul sentinței).
În rejudecare, prin sentința civilă nr. 2338/27.10.2006 a Judecătoriei Vișeu d e, dosar nr-, s-a respins acțiunea intentată de reclamanții și G împotriva pârâtei, pentru grănițuirea proprietăților învecinate, obligarea la îngrădirea proprietății și obligarea la a permite racordarea acestora la bazinul de aducțiune a apei potabile și constituirea unei servituți funcționale de acces.
S-a admis cererea reconvențională promovată de pârâtă, iar reclamanții au fost obligați să monteze pe acoperișul casei lor opritori de zăpadă pe suprafața dinspre proprietatea pârâtei, să orienteze burlanul de scurgere a apei pluviale în așa fel încât să nu se deverseze pe terenul pârâtei, să monteze sticlă mată la ferestrele orientate spre proprietatea pârâtei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că imobilele proprietatea reclamanților, casă și teren în suprafață de 456 mp, au fost dobândite prin cumpărare în baza convenției din 3 noiembrie 2002.
Contractul autentic de vânzare-cumpărare nr. 87/14.01.2003 nu face nici o referire la utilitățile imobilului ce face obiectul său, la fel nici convenția din 3 noiembrie 2002.
În autorizația de construire nr. 63/1992 eliberată la cererea lui s-a consemnat că este autorizată construcția unei case familiale, ce urmează să fie amplasată la 2,50 față de str. - și la 4 față de mejda cu.
Așa cum rezultă din adresa nr. 336/2006, au fost racordați la sursa de apă potabilă a localității numiții, G, și, fără să fie trecut numele lui sau al reclamanților.
Din conținutul acestei adrese se reține că reclamanții nu au formulat cereri de racordare la sursa de apă potabilă a localității Vișeu de.
Așa cum a precizat și pârâta, gardul dintre proprietățile părților este construit pe aliniamentul vechiului gard, așa cum s-a stabilit și prin raportul de expertiză efectuat de ing..
În apropierea gardului despărțitor dintre cele două imobile, la colțul casei, distanța de circa 1 de la zid, este construit căminul de aducțiune a apei potabile.
În interiorul casei cumpărate de reclamanți de la există o țeavă cu robinet, neracordată la sursa de apă.
Așa cum s-a constatat cu ocazia descinderii la fața locului, căminul pentru apă potabilă se află în perimetrul descris de părți sub nivelul suprafeței, la circa 1.
Cu aceeași ocazie, s-a constatat că jgheabul colector al apei pluviale aparținând casei reclamanților este orientat înspre proprietatea pârâtei, afectând și structura gardului despărțitor.
Totodată, casa reclamanților are două deschideri, la distanță de circa 35 cm de linia despărțitoare.
Conform art. 612. civ. nimeni nu poate avea ferestre de vedere asupra proprietății învecinate la o distanță mai mică de 19 dm între zidul în care se deschid acele vederi și proprietatea vecină, iar, conform art. 615. civ. apele pluviale trebuie să se scurgă pe terenul proprietarului și nu pe terenul vecinului său.
În consecință, urmează să se respingă acțiunea reclamanților, iar cererea reconvențională va fi admisă, ca întemeiată.
Prin decizia civilă nr. 279/18.10.2007 a Tribunalului Maramureș, dosar nr-, s-a respins, ca nefondat, apelul reclamanților și, iar sentința primei instanțe a fost păstrată.
În considerentele deciziei se arată că, potrivit susținerilor reclamanților, imobilul pe care l-au cumpărat în anul 2002 de la era racordat la căminul de aducțiune a apei potabile ce este situat pe terenul pârâtei, dar, după cumpărare, pârâta a tăiat racordul țevii de aducțiune.
Martorii audiați în apel, foști lucrători la. Vișeu, care au participat efectiv la lucrările de aducțiune a apei în anii 1985-1986, toți locuitorii care au încheiat contract și au achitat prețul lucrării au fost racordați la apă potabilă.
Mai mult, persoanele care s-au racordat la căminul de aducțiune sunt cele din tabelul depus la fila 71 din dosarul de fond, unde nu figurează și reclamanții.
Față de aceste probe, reclamanții nu au dovedit faptul că imobilul pe care l-au cumpărat a fost racordat la apă potabilă sau că vânzătoarea, cea care a construit casa și le-a înstrăinat-o, a achitat contravaloarea lucrării.
Cum această probațiune nu s-a făcut nici în rejudecare și nici în acest apel, acțiunea ce vizează obligarea pârâtei de a permite racordarea la căminul de aducțiune a apei, este neîntemeiată. Cum acest capăt de cerere nu poate fi primit, petitul privind servitutea funcțională de acces rămâne fără obiect.
Din adresa de la fila 15 dosar fond, emisă de Vișeu, rezultă că nu este permisă extinderea rețelei de alimentară cu apă, întrucât rețeaua este subdimensionată și lucrarea contravine regulamentului în vigoare.
Actul dovedește încă o dată împrejurarea că aducțiunile de apă se fac potrivit unui proiect, în condițiile regulamentelor de organizare și funcționare a serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, iar cei care nu au încheiat un contract în acest sens nu pot fi branșați la apă potabilă.
Cât privește capătul de cerere referitor la respingerea cererii reconvenționale, apelanții nu au dovedit respectarea prevederile art. 612 și art. 615. civ.
Împotriva deciziei au declarat recurs, în termen legal, reclamanții, solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii apelului lor și schimbării sentinței, prin admiterea acțiunii pe care au formulat-o și obligarea pârâtei să racordeze țeava de aducțiune a apei potabile ce deservește locuința lor la căminul aflat pe terenul proprietatea sa, precum și prin constituirea unei servituți de acces la acest cămin de aducțiune a apei.
Au cerut să se constate că problema stabilirii liniei de hotar a fost tranșată irevocabil, prin decizia nr. 595/2006 a Curții de APEL CLUJ.
În drept, recurenții invocă prevederile art. 304 pct. 9.pr.civ.
În motivare, reclamanții susțin că decizia este nelegală deoarece s-a ignorat una dintre criticile pe care au adus-o la adresa sentinței dată de judecătorie, care, prin dispozitiv, respinge cererea lor având ca obiect stabilirea liniei de graniță, deși prima instanță nu a mai fost învestită cu un astfel de petit.
Întrucât prin decizia irevocabilă a Curții de APEL CLUJ, în primul ciclu procesual al cauzei, a fost menținută hotărârea judecătoriei în partea referitoare la stabilirea liniei de graniță și îngrădirea proprietății, instanța de rejudecare "a dat mai mult decât s-a cerut".
Acest aspect trebuia să se reflecte în motivarea tribunalului, precum și în decizia pronunțată, fiind puși în situația de a nu mai putea executa nici o sentință civilă, având două hotărâri contradictorii.
Nici motivarea pentru celelalte cereri nu este corectă, pentru că s-au dovedit unele împrejurări, respectiv cine a suportat costul lucrărilor de aducțiune și când anume.
Nu s-a plătit apa până acum pentru că nu s-a folosit, iar după ce conducta a fost trasă intimata a acoperit bazinul. Sunt de acord să plătească după ce se racordează, dar instanța de apel, dorind să soluționeze grabnic cauza, a refuzat să mai administreze probe suplimentare, nici pe cele indicate în decizia de casare.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei, ca fiind legală.
Recursul este fondat în parte.
Una din criticile aduse deciziei, din perspectiva art. 304 pct. 9.pr.civ. este aceea conform căreia instanța de rejudecare nu s-a conformat îndrumărilor date de instanța de recurs, prin decizia civilă nr. 595/2006 a Curții de APEL CLUJ, în sensul administrării tuturor probelor ce se impun în vederea stabilirii corecte a stării de fapt incidente în speță.
Într-adevăr, art. 315 alin. 1.pr.civ. stipulează că, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
Dar în cauză nu poate fi vorba de o nesocotire a acestei obligații de către instanța de rejudecare, care, luând în considerare motivarea ce a stat la baza deciziei civile nr. 595/2006, a dispus exact asupra suplimentării probațiunii, prin audierea unor martori care au avut cunoștință despre modul în care s-au derulat lucrările de aducțiune a apei potabile în anii 1985-1986, cerut informații de la. Vișeu de în legătură cu locuitorii care au solicitat racordarea la sursa de apă potabilă a localității și posibilitatea extinderii rețelei de alimentare cu apă potabilă.
De altfel, recurenții nu indică, în concret, ce fel de mijloace de probă concludente au fost omise spre administrare de către instanță, pentru a pretinde, justificat, nerespectarea prevederilor art. 315 alin. 1.pr.civ.
Se observă, apoi, că alte nemulțumiri ale recurenților vizează exclusiv netemeinicia deciziei dată de tribunal, dar aceste chestiuni nu mai pot fi dezbătute în cadrul recursului, din momentul abrogării pct. 10 și 11 ale art. 304.pr.civ. Este cazul afirmațiilor referitoare la motivarea incorectă a instanței de apel, dovedirea anumitor împrejurări în speță, considerentele pentru care aceștia nu au plătit contravaloarea apei potabile.
Recursul este întemeiat în parte, în ceea ce privește ipoteza reglementată în art. 304 pct. 6.pr.civ. căci tribunalul, respingând apelul reclamanților, a ignorat una dintre criticile formulate împotriva sentinței judecătoriei, aceea potrivit căreia instanța a dat ceea ce nu s-a cerut.
Rezultă cu evidență faptul că două dintre petitele acțiunii exercitate de reclamanți, cele având ca obiect stabilirea liniei de hotar și îngrădirea proprietăților învecinate, au fost soluționate prin sentința civilă nr. 1328/30.05.2005 a Judecătoriei Vișeu d e, iar această parte din hotărâre a devenit irevocabilă, conform celor statuate prin decizia instanței de recurs, în primul ciclu procesual al cauzei, nr. 595/06.03.2006 a Curții de APEL CLUJ.
În cuprinsul acestei decizii s-a statuat expres asupra menținerii acelei părți din hotărârile instanțelor de fond care a rezolvat cererile menționate mai, casarea și trimiterea spre rejudecare, precum și desființarea sentinței primei instanțe făcându-se doar asupra cererii reconvenționale introdusă de pârâta și a petitelor din acțiunea principală privind obligarea pârâtei la racordarea liniei de aducțiune a apei potabile și constituirea unei servituți de acces.
Ca atare, soluțiile pronunțate asupra stabilirii liniei de graniță și îngrădirea proprietăților au rămas irevocabile, în rejudecare prima instanță nemaifiind învestită cu astfel de cereri.
Întrucât prin dispozitivul sentinței civile nr. 2338/27.10.2006 a Judecătoriei Vișeu d e instanța se pronunță asupra acestor petite, pe care le respinge, se constată că au fost depășite limitele obiectului cererii deduse judecății, judecătoria și, prin respingerea apelului, și tribunalul, acordând ceea ce nu s-a cerut.
În concluzie, stabilind că este prezentă situația prevăzută în art. 304 pct. 6.pr.civ. în baza art. 312 alin. 1.pr.civ. se va admite în parte recursul și se va modifica decizia, în sensul admiterii în parte a apelului reclamanților și schimbării în parte a sentinței, prin înlăturarea dispozițiilor referitoare la stabilirea liniei de hotar și îngrădirea proprietăților învecinate.
Consecința firească a admiterii în parte a apelului reclamanților este, în sensul art. 274.pr.civ. înlăturarea obligației de plată a cheltuielilor de judecată fixată în sarcina acestora în cuprinsul deciziei instanței de apel.
Se va respinge cererea recurenților fondată pe dispozițiile art. 274.pr.civ. de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs, întrucât aceștia nu au făcut dovada cuantumului onorariului avocațial pe care l-au achitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 279 din 18 octombrie 2007 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte, în sensul că admite în parte apelul reclamanților împotriva sentinței civile nr. 2338/ 27.10.2006 a Judecătoriei Vișeu d e, dosar nr-, pe care o schimbă în parte, astfel:
Înlătură din sentință dispoziția de respingere a petitelor din acțiunea principală a reclamanților și având ca obiect grănițuirea proprietăților învecinate ale părților și obligarea pârâtei să permită îngrădirea proprietății și să suporte cota de din valoarea lucrărilor.
celelalte dispoziții din sentință.
Înlătură dispoziția din decizie referitoare la obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată către intimată.
Respinge cererea recurenților de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 28 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red./dact.
3 ex./29.01.2008
jud.apel: /
Președinte:Silvia NicoriciJudecători:Silvia Nicorici, Alexandrina Angela Alb Carmen
