Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 2766/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2766/R/2009
edința publică din 27 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioan Daniel Chiș
JUDECĂTORI: Ioan Daniel Chiș, Anca Adriana Pop
-- -
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții -, și împotriva deciziei civile nr. 40/A din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr-, privind și pe reclamanții intimați și -MĂ, precum și pe pârâții intimați, -, LUCRE-, HG,
-, și, având ca obiect grănițuire-revendicare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentantul pârâților recurenți, avocat, din Baroul Bistrița -N, cu împuternicire avocațială la 5 din dosarul de recurs, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost formulat și motivat în termen legal și a fost comunicat intimaților.
S-a făcut referatul cauzei, după care, la prima strigare a cauzei, reprezentantul pârâților recurenți depune la dosar chitanța care atestă plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 42 lei și timbre judiciare în valoare de 1,80 lei, recursul fiind astfel legal timbrat.
Curtea, din oficiu, invocă și pune în discuție un motiv de recurs de ordine publică referitor la nulitatea hotărârii atacate, respectiv acela că hotărârea a fost pronunțată în apel, în complet de doi judecători, iar minuta deciziei civile nr. 40/A din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N conține trei semnături.
Reprezentantul pârâților recurenți solicită constatarea motivului de nulitate invocat de către instanță din oficiu și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bistrița -
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1543/21.12.2007 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr. 1535/2005 s-a admis în parte acțiunea civilă principală formulată și precizată de reclamanții și împotriva pârâților, HG, și, în consecință:
S-a dispus stabilirea liniei de metă dintre imobilul teren înscris în CF 2404 nr. top. 39 si nr. top. 41 - proprietatea reclamanților și față de imobilul teren înscris în CF 2194 nr. top. 45/2, și nr. top. 42/2 și în CF 1055 nr. top.44 - proprietatea și posesia pârâților, și pe aliniamentul A-B-C-D, redat pe schiță de expertul în cadrul raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză.
Au fost obligați pârâții, și să le recunoască reclamanților dreptul de proprietate asupra suprafeței ocupate de 63 mp aferente nr. top. 39 și nr. top. 41 înscrise în CF 2404, să le-o predea în posesie, iar pe viitor să se abțină de la orice acte de tulburare sau deposedare.
Au fost obligați pârâții, și, să-și desființeze (modifice) streașina casei și implicit structura acoperișului în așa modalitate încât să nu le afecteze terenul proprietatea reclamanților.
S-a respins petitul ce vizează desființarea lucrărilor edificate de către pârâți pe terenul ocupat în suprafață de 63 mp proprietatea reclamanților.
S-au compensat cheltuielile de judecată efectuate de părți până la concurența sumei mai mici astfel încât, în final, au fost obligați pârâții, și să le plătească în solidar reclamanților și suma de 300 lei (3.000 000 lei vechi) cu acest titlu.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că imobilele terenuri în litigiu au fost identificate prin raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert, iar această lucrare constituie practic proba esențială care oferă concluzii de specialitate cu privire la determinarea liniei de metă și petitul de revendicare.
Astfel, s-a constatat că reclamanții și dețin un lot de teren in suprafață de 880 mp, care se învecinează la nord cu, la est cu, la sud cu, iar la vest cu strada -. Acest lot de teren cuprinde suprafața de 319 mp din imobilul cu nr. top. 39 și, respectiv, suprafața de 561 mp din imobilul cu nr. top. 41, ambele înscrise în CF 2404.
Pe acest lot de teren sunt edificate construcții constând din casă de locuit P, un grajd și o magazie, care au fost localizate pe planul de situație aferent lucrării de expertiză.
Pe de altă parte, pârâții, și dețin un lot de teren în suprafață totală de 1200 mp, care se învecinează la nord cu, la est cu, la sud cu, iar la vest cu strada -. Acest lot de teren cuprinde o parte din imobilul cu nr. top. 42/2, o parte din imobilul cu nr. top. 45/2, ambele înscrise în CF 2194 și respectiv întreg imobilul cu nr. top. 44 din CF 1055, precum și suprafața de 25 mp din imobilul cu nr. top. 39 și suprafața de 38 mp din imobilul cu nr. top. 41, ambele înscrise în CF 2404.
Pe acest lot de teren sunt amplasate, de asemenea, construcții constând dintr-o casă de locuit veche în regim P, precum și o casă nouă în regim.
În privința liniei de metă actuale care delimitează terenurile limitrofe aparținând unor proprietari diferiți s-a relevat că aceasta se regăsește pe aliniamentul A-K-L-M-N-C-D, iar punctul de pornire A îl constituie stâlpul de la stradă, punctul K constituie colțul vestic al magaziei, L este punctul de intersecție dintre magazie și grajd și M colțul vestic al grajdului, iar punctele M-N-C-D, urmăresc gardul actual.
Conform hărții cadastrale a localității, linia de metă dintre imobilele cu nr. top. 39, 41 (proprietatea reclamanților) și respectiv imobilele cu nr. top. 42 și 45 (proprietatea pârâților) se situează pe aliniamentul A-B-C-D, cu traseul evidențiat pe planul de situație aferent lucrării de expertiză și cu mențiunea că A, C și D constituie puncte comune între linia de metă actuală și linia de metă conform acestei hărți, iar distanța dintre segmentul B-L este de 1,85 mp.
Printr-o însumare corespunzătoare a suprafețelor din nr. top. 39 și 41 utilizate de către pârâți s-a reținut că suprafața de 63 mp este practic ocupată de către aceștia, prin folosința numerelor top aferente ce constituie proprietatea tabulară a reclamanților. În aceste context suprafața de teren revendicată de reclamanți este de 63 mp (evidențiată pe planul de situație, 231, cu culoare albastră) și este cuprinsă între punctele A-B-C-N-M-L-
Mai mult, prin amplasamentul său, casa nouă in regim edificată de pârâți ocupă o porțiune din nr. top. 39, fiind situată față de linia de metă actuală pe următoarele coordonate: la o distanță de 0,63 - de colțul casei de la stradă, distanța de 0,75 față de colțul magaziei și distanța de 0,69 colțul casei din spate față de magazie.
Prin prisma acestor coordonate tehnice s-a reținut că picurul streșinii față de linia de metă actuală cade pe terenul pârâților, foarte aproape de această linie de mejdă, dar prin prisma liniei de metă propuse conform lucrării de expertiză și prin raportare la suprafața de teren revendicată de reclamanți de 63 mp s-a concluzionat că o parte din casa în regim a pârâților este amplasată pe această suprafață de teren - obiect al revendicării.
Casa nouă a pârâților are fundația din beton, elevația din BCA, acoperișul din țiglă, iar streșina casei dinspre reclamanți este prevăzută cu jgheaburi de captare a apelor pluviale, iar acoperișul este și el prevăzut cu trei rânduri de parazăpezi.
Coroborând concluziile tehnice cu informațiile furnizate de martorii audiați în cauză, s-a reținut că disensiunile între părți au survenit doar după ce pârâții au declanșat lucrările de edificare a construcției casă nouă de locuit și au avut ca premisă amplasamentul acestei construcții, în opinia reclamanților foarte aproape de linia de metă.
În sinteză s-a relevat că din probatoriul testimonial se reține că acest amplasament al casei de locuit noi a fost efectuat distinct, separat de amplasamentul vechii case de locuit. Mai mult, posibilitatea edificării noii construcții în această modalitate a fost determinată și de absența unui gard care să delimiteze proprietățile limitrofe pe porțiunea de teren de la stradă înspre grădină, cu mențiunea că pe porțiunea de teren de după amplasamentul construcțiilor cu orientare înspre grădină există un gard de scânduri.
Elocventă sub aspectul elementelor tehnice este si depoziția martorei, care, în iarna anului 2005 și la solicitarea expresă a familiei, a asistat la măsurătorile tehnice efectuate pentru o verificare prealabilă declanșării procesului de către expertul.
Cu acest prilej, martora a perceput explicațiile tehnice concretizate în modul de amplasare a construcției familiei, care a intrat prin acest amplasament în terenul familiei și cu grădina și cu casa, cât și în privința poziționării celor două acoperișuri datorită acestei distanțe extrem de reduse din spatele caselor.
Mai concret s-a reținut faptul că acoperișul casei familiei trece peste acoperișul casei familiei (cca 70 cm) și prin raportare la înălțimea diferită construcțiilor în condițiile în care casa de locuit a familiei este mai joasă.
De altfel, existența unei suprapuneri a celor două acoperișuri în condițiile în care acoperișul familiei este mai înalt și mai mare decât cel al familiei a fost sesizată și de martorul propus spre audiere chiar de către pârâți și s-a concretizat în expresia "acoperișul casei noii a familiei a fost edificat în așa fel încât trece deasupra acoperișului casei familiei pe o suprafață de cca. 1 ".
Într-o altă ordine de idei, deși se confirmă faptul că acoperișul casei familiei este prevăzut cu burlane și parazăpezi, totuși în opinia martorilor audiați, în momentul în care plouă, apele provenite din precipitații cad de pe construcția familiei în curtea familiei și pe grajd, iar în condițiile unor ierni grele și zăpada are aceeași traiectorie.
Raportat la starea de fapt redată, instanța a apreciat ca întemeiate petitele de revendicare și grănițuire, cât și cel care vizează servitutea picăturilor din streașină și le-a admis conform dispozitivului, prin incidența prevederilor art. 480, art. 584, art. 585 Cod civil, coroborat cu art. 615 Cod civil.
În consecință, prin raportare la concluziile tehnice reținute s-a dispus stabilirea liniei de mejdă și grănițuire dintre cele două imobile terenuri vecine limitrofe care aparțin unor proprietari diferiți pe aliniamentul A-B-C-D, trasat de expertul în lucrarea de expertiză tehnică efectuată în cauză, așa cum a fost redat pe planul de situație aferent.
În privința petitului de revendicare imobiliară formulat de reclamanți cu privire la suprafața de 63 mp aferentă nr. top. 39, nr. top. 41, înscrise în CF 2404, coroborat cu amplasamentul din cadastrală (viziune de ansamblu) a localității, instanța a apreciat că se impune admiterea ca întemeiat conform dispozitivului.
Potrivit dispozițiilor art. 615 Cod civil: "tot proprietarul este dator a-și face streașina casei sale astfel încât apele din ploi să se scurgă pe terenul său, sau pe ulițe iar nu pe locul vecinului său".
Deoarece în speță din probele testimoniale administrate s-a confirmat faptul că în timpul iernii în condiții de ninsoare, zăpada cade în curtea locuinței reclamanților și respectiv pe acoperișul casei și anexelor proprietatea lor și mai mult în momentul în care plouă la fel apa pluvială se scurge pe acoperișul casei reclamanților și pe anexele gospodărești, chiar dacă există dotări cu parazăpezi și jgheaburi, se impune prin prisma dispozițiilor legale evidențiate ca proprietarul fondului învecinat, în speță pârâții, și, să adopte măsurile legale în așa modalitate încât să nu le lezeze proprietatea reclamanților, evitând ca precipitațiile, zăpada sau apele pluviale să se scurgă pe terenul acestora.
Deși petitul ultim formulat prin acțiunea introductivă vizează desființarea lucrărilor edificate pe terenul ocupat și revendicat, în suprafață de 63 mp, cât și desființarea streașinei casei care afectează terenul proprietatea reclamanților, instanța a apreciat că se impune admiterea în parte, în modalitatea expusă în dispozitiv.
În concret, nu s-a putut dispune cu privire la desființarea lucrărilor edificate pe suprafața de 63 mp, chiar dacă expertul concluzionează că noua casă în regim ocupă o porțiune de teren din nr. top. 39, deoarece potrivit dispozițiilor Legii nr. 50/1991- republicată, o atare desființare parțială sau totală a construcțiilor se poate efectua numai pe baza autorizației de desființare obținută în prealabil de la autoritățile prevăzute la art. 4 din actul normativ evidențiat (primarii comunelor).
În conformitate cu prevederile art. 8 alin. 2 din Legea nr. 50/1991- republicată: "autorizația de desființare se emite în aceleași condiții ca și autorizația de construire, în conformitate cu prevederile planului urbanistic și ale regulamentelor aferente acestora potrivit legii".
Totuși, în concordanță cu dispozițiile acestui act normativ, există excepții prevăzute la art. 11, în sensul că se pot executa fără autorizație de construcție lucrări care nu modifică structura de rezistență, caracteristicile inițiale ale construcțiilor sau aspectul arhitectural al acestora. În cadrul acestui gen de lucrări sunt enumerate reparații la împrejmuiri, acoperișuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora și materialele din care sunt executate.
Prin prisma acestor dispoziții legale și în raport de situația de fapt descrisă, instanța a concluzionat că se impune ca pârâții să-și desființeze streașina casei care afectează terenul proprietatea reclamanților și implicit să-și modifice structura acoperișului în așa manieră (măsură) încât scurgerea precipitațiilor să nu mai afecteze în perspectivă terenul proprietatea reclamanților și aceste scurgeri să se realizeze pe imobilul teren proprietatea pârâților.
În practica judiciară nu sunt evidențiate soluții certe, dar se poate solicita concursul unei persoane cu pregătire în specialitatea construcții care să propună măsuri pragmatice constând fie din retragerea acoperișului, fie prin prefigurarea unui alt tip de structură a acoperișului
În temeiul art. 274, art. 276 Cod procedură civilă, s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părți până la concurența sumei mai mici, astfel încât, în final, pârâții, și au fost obligați să le plătească în solidar reclamanților și suma de 300 lei (3.000.000 lei vechi), cu titlu de cheltuieli de judecată. În concret, pentru calculul cheltuielilor de judecată acordate și justificate s-a reținut suma totală de 8.626.000 lei vechi pentru reclamanți, constând din onorariu avocat, onorariu expert, taxă timbru, timbru judiciar și contravaloare zi de prezență pentru martora, iar pentru pârâți suma totală de 5.000.000 lei vechi constând din onorariu avocat.
Deoarece petitul de grănițuire profită ambelor părți, prin prisma acestui petit o treime din totalul cheltuielilor judecată se suportă de ambele părți, iar admiterea în parte a acțiunii pentru petitul ultim atrage și o reducere corelativă a cheltuielilor aferente.
Prin decizia civilă nr.40 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj, s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâții, și, apelanții fiind obligați să plătească reclamanților și, suma de 1550 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că imobilele înscrise în 2404 nr. top 39, 41 și cele din 2194 aceleiași localități cu nr. top 45/2, 42/2 constituie proprietatea reclamanților, respectiv, a pârâților, și sunt limitrofe. Linia despărțitoare dintre ele este controversată și reclamanții s-au adresat judecătoriei în vederea stabilirii ei pe cale judecătorească.
Prin expertiza efectuată în prim ciclu procesual s-a concluzionat că, din perspectiva evidențelor cadastrale, limita proprietăților se situează pe alineamentul A-B-C-D, demarcație însușită de prima instanță.
Contrar soluției adoptate și pretenției din cererea de chemare în judecată, pârâții recurenți susțin că mejdia s-a stabilit pe aliniamentul A-K-L-M-N-C-D, pe cale amiabilă, în anul 1992, între antecesorul reclamanților, numitul, și și, așa încât un alt mod de grănițuire nu poate fi acceptat.
În susținerea poziției se invocă procesul soluționat de Judecătoria Năsăud prin sentința civilă nr. 2365/1992 din dosar nr. 773/1992, acvirat. Din examinarea lucrărilor acestui dosar se constată că, vecin cu terenul asupra căruia reclamanții își valorificau dreptul de proprietate privitor la o porțiune din nr. top 45, 42, prin uzucapiune, a avut calitatea de martor. Având numai acest statut, nu se poate conchide că a tranșat, împreună cu reclamanții de atunci, printr-o convenție, dedusă din declarația sa, delimitarea dintre terenurile învecinate, pe care acum recurenții o pot opune cu succes urmașilor lui. Hotărârea judecătorească își produce efectele numai față de părți și succesorii lor.
nu a făcut decât să declare că familia deținea o suprafață de 20-30 de ani în vecinătatea martorului, că au folosit-o în condițiile unei posesii utile, că au construit aici o casă și anexe gospodărești și că este delimitată la drum cu gard, iar în spate cu metă naturală.
Este de observat că nu a făcut vreo referire la delimitarea terenului uzucapat în raport cu suprafața pe care el o deținea.
Calitatea în care s-a aflat în proces nu-i permitea să ridice obiecțiuni asupra restului probelor cauzei, să formuleze pretenții și apărări proprii ori achiesări vis-a-vis de obiectul cererii introductive sau față de împrejurările de fapt ale cauzei. Acest drept aparține doar părților între care se leagă litigiul.
La fel de important este că din compararea liniei trasate în raportul de expertiză întocmit de ing. cu cea din lucrarea de specialitate ce a stat la baza mejduirii hotărâte prin sentința prezentă se deduce că în ambele schițe granița este subliniată cu o linie dreaptă pe întreaga adâncime a terenurilor și nicidecum în forma susținută astăzi de recurenți. Dacă s-ar admite că depoziția lui ar avea relevanța atribuită de aceștia, atunci nu se poate conchide decât că acordul său s-a dat în legătură cu o mejdie dreaptă, și nicidecum cu forma total diferită, creionată prin punctele A-K-L-M-N-C-
O înțelegere între și recurenți cu ocazia amplasării noii case a secunzilor, evocată atât prin întâmpinarea de la fond, cât și prin motivele apelului, de natură a confirma pretinsa convenție anterioară, nu s-a dovedit. Nici unul dintre martorii ascultați nu au fost în măsură să dea relații în acest sens.
Pentru a se da eficiență altei modalități de mejduire decât cea care se conturează din documentele de carte funciară trebuie necesar ca aceasta să se deducă dintr-o convenție certă și clară întrucât în acest fel proprietarii limitrofi își fac concesii, exprimă veritabile acte de dispoziție asupra drepturilor pe care le au, aspect ce nu se regăsește în speță.
Acceptând varianta A-B-C-D este fără dubiu că recurenții ocupă suprafața de 63 mp din proprietatea reclamanților (colorată cu albastru pe schița de la fila 231) și proprietarul neposesor are la îndemână acțiunea în revendicare împotriva posesorului neproprietar. la executarea dispoziției de predare în posesie pentru porțiunea de sub colțul clădirii recurenților aparține reclamaților atâta vreme cât în primă instanță s-a decis că în condițiile de până acum o soluție de demolare nu poate fi luată și reclamanți nu au supus discuției tribunalului printr-un apel propriu felul în care s-a soluționat acest capăt de cerere.
Dotarea acoperișului casei recurenților cu burlane pentru captarea apelor pluviale și parazăpezi s-a demonstrat probator, prin depozițiile martorilor și, ultimul propus chiar de pârâți, că nu este suficientă pentru protejarea proprietății reclamanților. Așa fiind, sunt datori să înlăture orice inconvenient ce contrazice obligația impusă de articolul 615 Cod civil. apelor ori a zăpezilor peste edificatele și pe terenul vecinului se datorează tocmai greșitei amplasări a casei lor. acesteia este mai înalt și se suprapune peste cel al construcțiilor reclamanților. Persoanele audiate au relatat că fenomenul căderii precipitațiilor pe proprietatea alăturată se produce în situații meteorologice defavorabile.
O altă expertiză, cu obiectivul indicat prin apel, nu este utilă în dezlegarea raporturilor dintre părți, pe de o parte în considerarea argumentelor de mai sus, legate de inexistența vreunei înțelegeri de mejduire, iar pe de altă parte se reține că terenul recurenților a fost identificat și localizat tocmai prin prisma datelor topografice indicate în raportul de expertiză din dosar nr. 773/1992 și prevăzute în extrasul de carte funciară.
Împotriva acestei decizii pârâții -, și au declarat recurs în termen legal, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii apelului pârâților, stabilirea liniei de mejdie pe aliniamentul A-K-L-M-C-D, din raportul de expertiză, cu respingerea petitelor privitoare la revendicarea suprafeței de 63 mp. teren, și la desființarea sau modificarea streșinii casei și structurii acoperișului, înlăturând și obligația pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, pârâții au arătat că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică deoarece pentru stabilirea corectă a liniei de mejdie dintre proprietățile părților trebuie să fie avută în vedere sentința civilă nr.2365/1992 a Judecătoriei Năsăud, pronunțată în dosarul nr.773/1992 și raportul de expertiză efectuat în acest dosar.
Din cuprinsul acestui raport de expertiză rezultă că linia dintre proprietățile părților este o linie dreaptă. În acel dosar a fost audiat în calitate de martor antecesorul reclamanților, numitul care a declarat ce suprafață de teren folosesc pârâții, a participat la efectuarea expertizei în acea cauză și nu a formulat nici un fel de obiecțiuni.
Totodată instanțele nu au luat în considerare lățimea suprafeței de teren aflată în proprietatea pârâților dinspre proprietatea numitului.
Din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că pârâții nu ocupă nici o suprafață din terenul reclamanților iar linia de mejdie este situată pe aliniamentul A-K-L-M-N-C-
Întrucât în cauză există două expertize contradictorii iar expertiza întocmită nu a avut în vedere și expertiza din dosarul mai sus arătat, se impune trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea efectuării unei noi lucrări de expertiză sau a unei completări de expertiză.
În drept, se invocă prevederile art.304 pct.9 și art.312 pr.civ.
Reclamanții intimați și prin întâmpinare au solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea poziției procesuale intimații au arătat că hotărârea pronunțată în dosarul nr.773/1992 al Judecătoriei Năsăud nu le este opozabilă deoarece nu au fost părți în acea cauză iar împrejurarea că a fost audiat ca martor în acea cauză și că nu a făcut obiecțiuni la raportul de expertiză nu are nici o relevanță.
Din probațiunea administrată în cauză rezultă în mod cert că mejdia proprietăților părților este pe aliniamentul A-B-C-D, stabilit de expertul în lucrarea de expertiză tehnică judiciară.
De altfel din probele testimoniale administrate rezultă că pârâții și-au edificat casa nouă pe un alt amplasament decât cel al casei vechi astfel încât aceștia nu au respectat aliniamentul mejdiei.
Pârâții intimați, -, LUCRE-, HG, -, și, deși legal citați, nu s-au prezentat personal sau prin reprezentant în fața instanței și nu au depus întâmpinare, prin care să își exprime poziția procesuală.
În ședința publică din 27.11.2009 Curtea, din oficiu, în temeiul art.306 alin.2 pr.civ. a invocat motivul de recurs de ordine publică referitor la nulitatea hotărârii atacate, respectiv la împrejurarea că deși hotărârea a fost pronunțată în apel, in complet format din doi judecători, minuta acesteia conține trei semnături în loc de două.
Analizând decizia criticată prin prisma motivului de ordine publică invocat din oficiu, Curtea reține următoarele:
Conform art.258 alin.1 pr.civ. după ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii care se semnează, sub sancțiunea nulității, de către judecători și în care se va arăta când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați in minoritate.
Din interpretarea acestui text legal rezultă că hotărârea trebuie să aibă același dispozitiv cu cel întocmit în momentul pronunțării. Dispozitivul fiind unic, nu poate fi modificat ulterior, în așa fel încât să difere față de cel întocmit "de îndată ce s-a întocmit majoritatea".
Examinând dispozitivul hotărârii recurate, Curtea constată că acesta a fost semnat de președinte și judecător (63 dosar apel).
În schimb minuta deciziei recurate, contrar dispozițiilor art.258 alin.1 pr.civ. cuprinde trei semnături în loc de două, motiv pentru care constatând neconcordanța între dispozitivul și minuta deciziei atacate, Curtea constată că hotărârea pronunțată de tribunal este nulă pentru că nu se poate ști cu certitudine ce a hotărât tribunalul și care judecători au pronunțat decizia supusă controlului judiciar.
Având în vedere faptul că minuta hotărârii criticate nu a fost întocmită cu respectarea prevederilor art.258 alin.1 pr.civ. în speță este incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.5 pr.civ potrivit căruia, casarea unei hotărâri se poate cere, numai pentru motive de nelegalitate când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 alin.1 și alin.3 raportat la art.304 pct.5 pr.civ. și art.258 alin.1 pr.civ. va dmite recursul declarat de pârâții -, și împotriva deciziei civile nr. 40/A/din 30.04.2009 a Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și trimite cauza pentru rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul Bistrița -
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții -, și împotriva deciziei civile nr. 40/A/din 30.04.2009 a Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și trimite cauza pentru rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul Bistrița -
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 27 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Ioan Daniel Chiș, Anca Adriana Pop
--- - --- - -- -
GREFIER
-
RED./MB
jud.fond:
jud.apel:/
Președinte:Ioan Daniel ChișJudecători:Ioan Daniel Chiș, Anca Adriana Pop
