Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 280/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITE ȘTI
SECȚIA CIVIL, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVIL NR. 280/
Ședința public din 19 Februarie 2009
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Corina Pincu Ifrim judector
Judector: - ---
Judector: - -
Grefier:
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile civile declarate de reclamantul, la avocat, în Rm.V,-, -.A, parter,.1, județul V și de ctre pârâtul, domiciliat în Rm.V,-, județul V, împotriva deciziei civile nr.293/A din 11 decembrie 2008, pronunțat de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, fcut în ședința public, au rspuns: recurentul-reclamant, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar cu nr.568/2009, eliberat de Baroul Vâlcea și recurentul-pârât, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar cu nr.11/2009, eliberat de Baroul Vâlcea.
Procedura, legal îndeplinit.
Recursul declarat de pârâtul este legal timbrat cu tax judiciar de timbru în sum de 10 lei, conform chitanței de la dosar cu nr.- din 17 februarie 2009, eliberat de Trezoreria Pitești și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Recursul declarat de reclamantul este legal timbrat cu tax judiciar de timbru în sum de 10 lei, conform chitanței de la dosar cu nr.- din 12 februarie 2009, eliberat de Trezoreria Pitești și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei.
S-a fcut referatul cauzei, de ctre grefierul de ședinț, care învedereaz c la dosarul cauzei s-au depus, prin serviciul de registratur al instanței întâmpinri, formulate de ctre prți.
Avocat depune la dosar un set cu acte, precizând c acestea nu se regsesc la dosar, și o planș foto.
Avocat depune la dosar un raport de expertiz extrajudiciar, întocmit de un expert care a mai efectuat lucrri în aceast cauz.
Avocat precizeaz c are cunoștinț de conținutul raportului de expertiz depus la dosar.
Aprtorii prților, având pe rând cuvântul, arat c nu mai au cereri de formulat sau excepții de invocat, motiv pentru care solicit acordarea cuvântului asupra recursurilor.
Curtea, în raport de aceast precizare, constat recursurile în stare de judecat și acord cuvântul asupra acestora.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-reclamant, solicit admiterea recursului, cu cheltuieli de judecat, având în vedere c hotrârea pronunțat este dat cu aplicarea greșit a legii. În ceea ce privește fereastra, se arat c a renunțat la acest capt de cerere, dar fiind faptul c reprezint singura posibilitate de aerisire.
Avocat, având cuvântul asupra recursului declarat de reclamant, solicit respingerea acestuia, având în vedere faptul c a criticat un capt de cerere ce a fost soluționat în mod corect, nefiind îndeplinite condițiile pentru admiterea cererii de grnițuire și nu s-a dovedit c ar exista o ocupare abuziv. Motivele invocate în susținerea recursului nu pot fi încadrate în cazurile prevzute de art.304 Cod procedur civil. În ceea ce privește recursul declarat de ctre pârâtul, solicit admiterea acestuia, așa cum a fost formulat, motivele încadrându-se în cazurile prevzute de pct.9 al art.304 Cod procedur civil. Hotarul s-a deplasat pe proprietatea pârâtului, înclcându-i dreptul de proprietate pentru suprafața de 15. Soluția pronunțat de instanța de apel nu respect îndrumrile deciziei de casare privind transpunerea în teren a titlului de proprietate al pârâtului, punând în aplicare, de fapt, un cadastru întocmit în mod ilegal. În prezent, pârâtul este proprietar asupra terenului pentru care s-a cerut grnițuirea. Instanța de apel trebuia s transpun în teren titlurile de proprietate și s stabileasc hotarul care a existat la data dobândirii acestora.
Avocat, având cuvântul asupra recursului declarat de reclamantul solicit respingerea acestuia, având în vedere faptul c instanța de apel a soluționat în mod corect cauza, în raport de vechile semne de hotar. nu creeaz titlu de proprietate, iar grnițuirea nu se poate dispune decât între proprietari. Instanța de apel a respectat îndrumrile deciziei de casare, astfel c nu se impune casarea deciziei recurate și trimiterea spre rejudecare.
CURTEA:
Deliberând, constat c:
Prin cererea înregistrat la data de 25.02.2003, reclamantul a chemat în judecat pe pârâtul pentru ca prin hotrârea ce se va pronunța s se dispun grnițuirea proprietților prților; obligarea pârâtului s refac gardul desprțitor dintre casa sa și anexele gospodrești pe o lungime de 10. pe fostul aliniament sau, în caz de refuz, s fie autorizat reclamantul s efectueze lucrarea pe cheltuiala pârâtului; obligarea pârâtului s retrag toate construcțiile din porțiunea respectiv, la o distanț legal; s desființeze fereastra de vedere de la cas, care este amplasat spre proprietatea reclamantului, la o distanț mai mic decât cea legal; precum și obligarea acestuia s-i lase reclamantului în deplin proprietate și posesie o de teren lung de 10. și lat de circa 0,60. ocupat de pârât în partea de vest a proprietții reclamantului, cu obligarea pârâtului la plata de cheltuieli de judecat.
În motivarea cererii, reclamantul a artat c este proprietarul terenului în suprafaț de 920. situat în Rm. V,-, potrivit titlului de proprietare nr.2528/50918/29.10.2002, eliberat de Comisia județean pentru aplicarea Legii fondului funciar V, pe care a edificat o cas de locuit și anexe gospodrești, învecinându-se cu gospodria pârâtului în partea de vest. Între gospodriile prților se afla un gard din plas de sârm și scândur, pe care pârâtul l-a demolat, parțial, în toamna acestui an, amplasându-l pe alt aliniament, spre proprietatea reclamantului, ocupând astfel o de teren cu o lungime de circa 10. și o lțime de circa 0,60. acesta amplasând o fereastr de vedere la cas, spre curtea reclamantului și un, la o distanț mai mic decât cea legal.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.480 și urm. Cod civil, art.610, 612 cod civil și art.1075 și 1077 Cod civil.
În cauz s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice care s aplice pe teren actele de proprietate ale prților, s stabileasc linia de hotar dintre cele dou gospodrii și dac construcțiile pârâtului se afl pe terenul reclamantului și, în funcție de aceasta, dac pârâtul ocup din terenul reclamantului, expertiza fiind efectuat de expertul tehnic, care a ajuns la concluzia c pârâtul nu ocup din terenul reclamantului.
Pârâtul a depus la dosar concluzii scrise prin care solicit respingerea acțiunii reclamantului invocând și excepțiile inadmisibilitții acțiunii, precum și a tardivitții cererii privind obligația de a face, având în vedere c terenul pe care pârâtul are amplasat gospodria nu constituie proprietatea reclamantului, iar construcțiile au fost edificate cu peste 3 ani în urm.
S-a efectuat cercetare local, constatrile acesteia fiind menționate în procesul - verbal din 29 octombrie 2003.
Prin sentința civil nr.5407/30.10.2003, pronunțat de Judec toria Râmnicu Vâlcea în dosarul nr.2033/2003, au fost respinse excepțiile inadmisibilitții acțiunii și tardivitții cu privire la obligația de a face invocate de pârâtul și a fost admis în parte acțiunea formulat de reclamantul, în sensul s s-a dispus grnițuirea proprietților prților și s-a stabilit linia de hotar pe aliniamentul potrivit schiței - anex la raportul de expertiz de la fila 25 dosar, fiind respinse celelalte capete de cerere din acțiune.
Pentru a se pronunța astfel, judectoria a reținut, în esenț, urmtoarele:
Din analiza probelor administrate, s-a constatat c reclamantul este proprietarul unui terenului de 920. situat în Rm. V,-, potrivit titlului de proprietate nr.2528/50918/29.10.2002, teren pe care și-a edificat o cas de locuit și anexe gospodrești, care învecineaz în partea de vest cu gospodria pârâtului - cas de locuit și anexe gospodrești, aceasta din urm fiind amplasat pe un teren ce provine de la tatl prților, fiind inclus în titlul de proprietate emis pe numele acestuia.
Gospodria pârâtului este edificat cu mult anterior faț de cea a reclamantului, pentru terenul aferent gospodriei pârâtului constituindu-se în favoarea acestuia un drept de superficie potrivit deciziei civile nr.1024/13.10.2003, pronunțat de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr.2568/2003.
Gospodria pârâtului a fost delimitat în partea de vest de un gard, care dup ce reclamantul a construit casa și anexele gospodrești a schimbat amplasamentul acestuia spre interiorul terenului deținut de ctre pârât, potrivit depozițiilor martorilor și.
Cele dou gospodarii sunt delimitate de un gard din plas de sârm și scândur ce pornește din partea de sud de la o țeav metalic, fiind unit cu gardul din plci de beton, așa cum a fost reamplasat în partea de nord, lâng gard existând un de porci, o aplectoare și, în continuare, spre nord, o magazie veche construit în urm cu peste 30 de ani, potrivit depoziției martorului. construcții ce constituie proprietatea pârâtului, amplasate pe terenul acestuia. Magazia este prevzut cu o fereastr de 60/40 cm. cu geamul vopsit, ce se deschide în caz de aerisire spre proprietatea reclamantului, când pârâtul poate vedea doar acoperișul unei copertine, proprietatea reclamantului, fiind la o distanț mai mic decât cea legal faț de hotar.
Faț de aceste considerente, având în vedere c în favoarea pârâtului s-a constituit un drept de superficie pentru terenul aferent construcțiilor, iar dintre acestea numai magazia este construit de peste 90 de ani, restul fiind construite în interiorul celor 3 ani prevzut de lege, judectoria a apreciat c se impune respingerea excepțiilor inadmisibilitții acțiunii și a prescripției cu privire la obligația de a face invocate de pârât, ca fiind neîntemeiate, statuând admiterea în parte a acțiunii formulat de reclamant numai cu privire la cererea în grnițuire, potrivit art.584 civ. în sensul stabilirii liniei de hotar dintre terenul reclamantului și cel deținut de pârât pe aliniamentul, potrivit schiței anex a raportului de expertiz (la fila 25), ce va face parte integrant din sentinț.
De asemenea, a apreciat c se impune respingerea, ca neîntemeiate, a cererilor cu privire la revendicare, întrucât, potrivit raportului de expertiz, pârâtul nu ocup din terenul reclamantului, respectiv cu privire la obligarea pârâtului s refac gardul desprțitor dintre cele dou gospodrii pe o lungime de 10. neexistând nicio dovad c pârâtul ar fi demolat gardul inițial, schimbându-i amplasamentul, așa cum se afl în prezent, ci, din contr, din probele administrate în cauz rezult c reclamantul este cel care a schimbat amplasamentul gardului spre gospodria pârâtului. A fost respins și cererea cu privire la obligarea pârâtului s retrag construcțiile și s desființeze fereastra, acestea aflându-se pe terenul pârâtului, fereastra fiind necesar la magazie pentru aerisire și având geamul vopsit. În caz de aerisire pârâtul poate vedea doar acoperișul unei copertine a reclamantului.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în motivarea cii de atac învederând urmtoarele:
Judectoria a fost învestit cu soluționarea acțiunii cuprinzând mai multe capete de cerere, a cror rezolvare era în strâns legtur: grnițuire, refacerea gardului pe hotarul dintre proprietțile prților, retragerea și reamplasarea construcțiilor pârâtului la distanța legal faț de hotar, servitute de vedere și revendicare, îns, dup administrarea probei cu înscrisuri, martori, expertiz și cercetare local, hotrârea prin care s-a admis doar captul de cerere privind grnițuirea proprietților nu se fundamenteaz pe aceste probe, instanța de fond fcând astfel o greșit aplicare a dispozițiilor legale aplicabile în speț.
Astfel, soluția dat este în contradicție cu însși constatrile instanței ce au fost consemnate în procesul-verbal din data de 29.10.2003, de la fila 56 dosar, cu mențiunea c acest act a fost încheiat dup închiderea dezbaterilor, nelegal, iar înștiințarea prților cu privire la data efecturii cercetrii nu este procedural.
În ceea ce privește grnițuirea proprietților, reclamantul a criticat sentința pe motiv c aliniamentul liniei de hotar, menționat potrivit schiței - anex la raportul de expertiz (fila 25 dosar), a fost stabilit absolut aleatoriu de expertul care a efectuat lucrarea, înainte ca la dosar, s se depun actele de proprietate ale prților.
De asemenea, dup admiterea obiecțiunilor formulate, așa cum s-a observat din rspunsul la obiecțiuni de la fila 45 dosar fond, expertul cauzei nu revine asupra lucrrii tehnice efectuate, refuzând s întocmeasc o lucrare corect.
De altfel, cu ocazia cercetrii locale, instanța a constatat c pe zona care desparte proprietțile prților exist semne naturale de hotar, ceea ce demonstreaz c expertul, care a precizat c nu exist astfel de semne, și-a nesocotit obligațiile profesionale.
Totodat, la filele 57-59 dosar, s-a depus decizia nr.1024/13.10.2003, prin care s-a constituit în favoarea pârâtului un drept de superficie numai pe suprafața de 430,88. cu vecinii și configurația stabilit prin schița - anex la raportul de expertiz întocmit de expertul, iar aceast expertiz reprezentând titlul de proprietate al pârâtului și nu sentința de fond desființat, este evident c expertul ing. a întocmit o lucrare în care a avut în vedere suprafața de 814,88. stabilit printr-un titlu desființat. Apelantul-reclamant a susținut c în funcție de modul și corectitudinea în care se identific proprietatea prților se va rezolva corect și grnițuirea, iar soluționarea acestui capt de cerere este esențial pentru rezolvarea tuturor celorlalte capete de cerere din acțiune, pentru c servituțile se stabilesc în funcție de linia de hotar, la fel ca și revendicarea.
În finalul cererii de apel, reclamantul a considerat c instanța de fond nu a aplicat corect dispozițiile art.616 civ. respingând cererea pe motiv c fereastra a fost vopsit de pârât, deși a constatat c se deschide spre proprietatea sa și este menținut permanent în poziția deschis, de pârât, sub pretextul c reprezint o surs de aerisire.
Toate aspectele mai sus evocate necesit completarea probele administrate cu o nou expertiz, care s țin cont de motivele invocate în apel, și s se stabileasc în mod corect limitele de hotar și distanțele la care sunt amplasate faț de acesta construcțiile și fereastra pârâtului.
Prin decizia civil nr.523/R/19.04.2005, pronunțat de Curtea de APEL PITE ȘTI - Secția civil în dosarul nr.87/Civ/2005, a fost admis recursul declarat de același reclamant, a fost casat decizia nr.284/2004 susmenționat, iar cauza a fost trimis spre rejudecare la Tribunalul Vâlcea, cu statuarea c în mod greșit instanța de apel nu s-a pronunțat asupra probei cu expertiza întocmit în apel d e expertul și nu a încuviințat obiecțiunile formulate de apelant.
Totodat, prin aceast decizie, Curtea de APEL PITE ȘTIa impus ca instanța de apel s analizeze: "care este titlul de proprietate al pârâtului pentru terenul în raport de care se cere grnițuirea proprietților de ctre reclamant, întrucât atât în expertiza întocmit la fond, cât și în cea întocmit în apel, se vorbește de titlul de proprietate al tatlui pârâtului, care îns nu a fost depus la dosar și dac a fost aplicat pe teren acest titlu" și: "dac este legal susținerea reclamantului de a se stabili linia de hotar în raport de decizia civil nr.1024/ 13.10.2003, pronunțat de Tribunalul Vâlcea, dat fiind faptul c din aceasta rezult c pârâtului și soției sale li s-a constituit un drept de superficie pe suprafața de 430,88. aferent construcțiilor edificate cu acordul tatlui pârâtului pe terenul acestuia (filele 58-59)", avându-se "în vedere dispozițiile art.584 Cod civil - și a se solicita depunerea la dosar a titlului de proprietate invocat de pârât", deoarece în cadrul acțiunii în grnițuire, exercitat cu scopul stabilirii traseului real pe care trebuie s-l urmeze hotarul, "atât reclamantul, cât și pârâtul trebuie s fac dovada proprietții asupra terenurilor ce se învecineaz."
În rejudecarea apelului, dup casarea cu trimitere de ctre instanța superioar de control judiciar (cauza fiind înregistrat sub nr.2049/Cv/15.06.2005 - actual nr-), în considerarea dezlegrilor de drept expuse mai sus, s-a încuviințat completarea probatoriului, în sensul c prțile au prezentat înscrisurile aflate la filele 7 - 10, 24 - 28, 30 - 36, 42 - 47, 52 - 54, 58 - 61, 111 - 117, 122 și urm. dosar apel și, totodat, în ședința public din 03.04.2008 (fila 48 apel), s-a dispus completarea raportului de expertiz tehnic judiciar din primul apel, cu mențiunea ca expertul s aib în vedere titlurile prților, respectiv titlul de proprietate emis reclamantului în baza Legii nr.18/1991, iar în ceea ce-l privește pe pârât, hotrârea judectoreasc de partaj, la care se adaug schițele topo - cadastrale, acte depuse de prți în apel, și s se stabileasc, în funcție de acestea, linia real de hotar dintre cele dou suprafețe de teren vecine ale prților litigante. Cu aceeași ocazie expertul va rspunde și la obiecțiunile la raportul de expertiz tehnic judiciar, întocmit în faza primei judecți a cii de atac (filele 117-120 dosar), formulate și depuse de apelantul - reclamant la filele 124-125 din același dosar nr.1092/2004.
În perioada 23.11.2006-20.12.2007, cauza a fost suspendat pe temeiul art.244 pct.1 pr.civ. motivat de existența pe rolul Judec toriei Râmnicu Vâlceaa dosarului având ca obiect ieșirea din indiviziunea succesoral cu privire la averea autorului prților, decedat la data de 21.10.2004 (dosar înregistrat inițial sub nr.12.216/2004, iar ulterior sub nr- - nr. în format vechi 426/Cv/2006), soluționat irevocabil prin decizia civil nr.464/R/06.12.2007, pronunțat de Curtea de APEL PITE ȘTI - Secția civil, și a crui atașare s-a dispus prin încheierea din data de 29.01.2008 (fila 37 dosar apel).
Prin decizia nr.293/A/11.12.2008, Tribunalul Vâlceaa admis apelul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.5407/30.10.2003 pronunțat de Judec toria Râmnicu Vâlcea în dosarul nr.2033/2003, intimat - pârât fiind, a schimbat în parte sentința sus menționat, în sensul c a dispus grnițuirea proprietților prților și a stabilit linia de hotar pe aliniamentul fixat de expert ing. în varianta a II-a din raportul de expertiz tehnic întocmit în faza rejudecrii apelului (pag. 4 din completare - raport), respectiv la fila 130 dosar apel: = 16-21 gard - 28 bulumac - 32 bulumac (la 0,39 m de colțul fânarului pârâtului) - 42 bulumac - 76 bulumac - 65 bar metalic (la 0,70 de anexa pârâtului) - 66 anex - 67 anex - 68 gard, reprezentat grafic (cu linie roșie) în Anexa nr. 1A la raport (fila 132).
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței civile apelate.
Intimatul - pârât a fost obligat la plata sumei în cuantum de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecat în cile de atac, faț de apelant.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut urmtoarele:
Fiind învestit cu soluționarea unei acțiuni având un obiect complex, cuprinzând mai multe capete de cerere și a cror rezolvare se poate afirma c este în strâns legtur - grnițuire, refacerea gardului pe hotarul dintre proprietțile prților, retragerea și reamplasarea construcțiilor pârâtului la distanța legal faț de hotar, servitute de vedere și revendicare - cereri care implicau mai întâi verificarea dreptului de proprietate asupra terenurilor deținute de prți în punctul în litigiu, precum și situația real de fapt în privința liniei de hotar contestate, a servituții de vedere și cu referire la pretinsa înclcare de pârât a distanței de amplasare a construcțiilor edificate pe porțiunea unde prțile se învecineaz, prima instanț a admis, într-adevr, numai captul de cerere privind grnițuirea, și anume în sensul menționat prin dispozitivul sentinței, dar prin aceasta nu înseamn c s-a fcut o greșit aplicare a dispozițiilor legale aplicabile în cadrul procesual creat de reclamant, evident, ținând cont și de probele produse în dosar.
În concret, respingând excepțiile invocate de ctre pârât prin concluziile de la fila 54 dosar, prima referitoare la inadmisibilitatea captului de cerere privind grnițuirea proprietților și, cea de a doua, având ca obiect tardivitatea capetelor de cerere nr.2, 3 și 4 (obligația de a face) din acțiune, respectiv, statuând asupra incidenței prevederilor art.584 civ. ca urmare a faptului c s-a fcut dovada existenței gospodriilor ambelor prți, dar și c fiecare deține cas de locuit și anexe pe terenul su (cu precizarea c pârâtul a probat și dreptul de superficie pentru terenul de 430,88. aferent construcțiilor, instituit prin decizia civil nr.1024/13.10.2003, pronunțat de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr.2558/C/2003 - filele 57-59 dosar) și, totodat, respingând celelalte capete de cerere, judectoria nu a fcut altceva decât s dea o just și corect interpretare probelor atunci administrate (martori, înscrisuri, expertiza și cercetarea local), care au servit la fundamentarea hotrârii finale, în lumina dispozițiilor legale aplicabile în speț.
Așadar, sub toate aspectele menționate, contrar celor afirmate de apelant, soluția la care prima instanț s-a oprit este conform cu datele rezultate din ansamblul probelor înfțișate de prțile litigante, în privința chestiunilor de fond.
Totuși, astfel cum a reținut și Curtea de APEL PITE ȘTI prin decizia nr.523/R/19.04.2005, este cert stabilit c acest probatoriu nu poate fi considerat decât unul deficitar, iar aceasta deoarece, în raport de reglementarea cuprins la art.480, art.584 și urm. civ. judectoria nu a verificat, alturi de titlul reclamantului (reprezentat de titlul de proprietate nr.2528/50918/29.09.2002, eliberat de Comisia județean V de fond funciar, aflat la fila 2), care este și titlul invocat de pârât cu privire la terenul pentru care s-a cerut grnițuirea și revendicarea, judectorul fondului indicând numai decizia nr.1024/13.10.2003, pronunțat de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr.2568/C/2003, depus abia la finalul cercetrii judectorești (filele 57-59), potrivit cu care, pârâtului și soției sale li s-a constituit un drept de superficie, numai pe suprafața de 430,88. aferent construcțiilor edificate de ctre ei, cu acordul tatlui pârâtului, pe terenul acestuia.
Ori, în conformitate cu art.480 civ.: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, îns în limitele determinate de lege", iar potrivit dispozițiilor art.584 și 585.civ.: "Orice proprietar poate îndatora pe vecinul su la grnițuirea proprietții lipite cu a sa - și: "Tot proprietarul își poate îngrdi proprietatea, afar de excepția ce se face la art.616", ceea ce reclam cerința ca fiecare s-și fac dovada proprietții.
acțiunea în grnițuire, care are ca și fundament juridic textele art.584 și 585.civ. reclamantul a motivat existența unui drept subiectiv real al su și a unei obligații corelative de a face a pârâtului, ambele cu caracter de reciprocitate, nscute din raportul de vecintate al proprietților prților, în baza crora, proprietarul de drept sau persoana care are un drept real asupra unui fond limitrof, poate pretinde proprietarului fondului învecinat, fixarea liniei comune de hotar, ce separ cele dou fonduri și marcarea sa prin semne materiale distinctive.
De altfel, fcând abstracție de art.480 și urm. civ. atât cererea cu caracter petitoriu, în revendicare, cât și celelalte capete de cerere, având ca obiect obligația de a face, mai puțin cererea privind servitutea de vedere, unde se aplic art.611 și urm. civ. sunt justificate implicit de reclamant, tot pe înclcarea hotarului și ocuparea unei fâșii din terenul su, astfel c acțiunea de stabilire a graniței între proprietți este întemeiat și ea trebuia examinat pe baza titlurilor de proprietate.
Caracterul limitrof al terenurilor în discuție fiind și el de esența grnițuirii, se cuvenea ca în instanț s se verifice riguros, atât pretinsa înclcare a liniei de hotar de ctre pârât, cât și neînțelegerile intervenite sub acest aspect, întrucât este de principiu c numai proprietțile separate prin limite naturale invariabile (M, pdure) sau prin desprțituri create de om, care pot constitui hotare firești (drumul public, de pild) - nu pot fi grnițuite, cum nici proprietțile deținute de coindivizari (proprietatea fondurilor limitrofe trebuind s fie întotdeauna diviz).
În plus, dat fiind c ulterior sentinței a decedat și, tatl reclamantului și al pârâtului, chestiunile legate de situația succesiunii acestuia, relativ la terenul pe care se afl construcțiile edificate de pârât, dar și noul titlu de proprietate invocat, impuneau completarea probelor în sensul artat.
Conform titlului de proprietate nr.2528/50918/29.09.2002 (fila 2 dosar fond), reclamantul deține 920. teren în zona în litigiu, suprafața sa real fiind de 936. atât cât s-a și intabulat în cartea funciar pe baza planului de amplasament și delimitare a imobilului (filele 30-33 dosar rejudecare apel), iar conform deciziei civile nr.237/21.09.2007, pronunțat de Tribunalul Vâlcea în dosarul de partaj succesoral nr- (nr. vechi 426/Cv/2006), depus la filele 26-28 dosar rejudecare apel, pârâtul, cruia i-a fost atribuit Lotul nr.2, deține în proprietate în pct."-", un teren în suprafaț de 1.015. din care: 432. curți-construcții, 384. arabil, 124 mp. arabil și 50. drum acces și 25. drum acces în indiviziune cu loturile nr.5, 6, 7 și 1.
Terenul pârâtului în suprafaț de 1.015. indicat în decizia nr.237/2007, rezult și din planul de amplasament și delimitare a imobilului, depus la fila 112.
De precizat c terenul indicat în titlul de proprietate nr.2528/50918/2002, emis în temeiul Legii nr.18/1991 în favoarea reclamantului de Comisia județean V, a fost scos de la masa partajabil a autorului comun al prților, astfel cum rezult din Încheierea de admitere în principiu din 26.05.2006, pronunțat de Tribunalul Vâlcea în același dosar nr.426/Cv/2006 și prezentat de reclamant, în rejudecarea acestui apel, la filele 34-36 din dosar.
Aplicând pe teren ambele titluri, cât și celelalte înscrisuri aflate în dosar, expertul desemnat în aceast faz procesual a concluzionat c între proprietatea reclamantului și cea a pârâtului "exist garduri cu elemente vechi implantate", iar "suprafața reclamantului se încadreaz în toleranța cerut de cadastru".
În acest mod, prin expertiza tehnic întocmit de expert ing., s-a rspuns implicit și la obiecțiunile formulate de reclamant la raportul de expertiz efectuat de ctre expert ing. la judecata primului apel.
Nu în ultimul rând, constatrile din aceast expertiz valorific și datele furnizate cu ocazia cercetrii locale, consemnate ca atare de judectorul fondului în procesul - verbal de la fila 56 (prob legal administrat, la data de 29.10.2003, dat fiind c aceasta s-a realizat în prezența ambelor prți), în care se face mențiune c pe zona care desparte proprietțile exista deja gard pe linia de hotar.
În completarea raportului de expertiz de la filele 127-134 dosar, care propune dou variante, prima transpunând în teren titlurile prților, însoțite de schițele aferente, fcând abstracție de schițele întocmite de persoane autorizate din cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliar V, iar cea de-a doua, care transpune în teren inclusiv schițele specialiștilor I V, expert ing. a stabilit, în prima variant, c, reclamantul deține terenul de 935. între garduri și elemente de hotar bine determinate, respectiv, bulumaci de lemn, bar metalic etc. fiind încadrat cu roșu în Anexa 1 și notat: 18-43-44-27-99-50-51-68-67 anex - 66 anex - 65 țeav metalic - 75 bulumac - 42 bul. - 32 bulumac - 28 bul.-21 gard-16-18, cu un plus de 15. faț de titlul de proprietate, dar care se încadreaz în toleranța impus de cadastru, iar terenul pârâtului, în suprafaț de 1.015. este configurat cu albastru: 80-14-15-16-21-28-32 - bulumac - 42 bulumac - 76-65 bar metalic - 66 anex - 67 anex - 68 gard - 69-70-71-72-73-13-80-81-80, hotarul actual dintre proprietți prezentând elemente vechi, cu mențiunea c între terenul reclamantului și pârâtului exist gard, mai puțin între punctele: 32 bulumac - 76.
În aceast variant, expertul învedereaz c litigiul a aprut ca urmare a faptului c la efectuarea expertizei din dosarul de partaj s-a msurat cu ruleta și nu s-a putut înregistra configurația real a gardului dintre proprietțile prților în proces, iar la executarea fcut la 25.03.2008, executorul a observat c linia de hotar stabilit de acel expert trecea prin polata reclamantului.
În acest context, linia de hotar propus este: 16-21 gard - 28 pe gard - 32 bulumac vechi - la 0,39. de colțul fânarului pârâtului - 42 bulumac - 76 - 65 - țeav fier la 0,70. de colțul cotețului pârâtului - 66 anex - 68 gard.
În cea de a doua variant, care, în opinia tribunalului, constituie și soluția care corespunde intereselor reale ale fraților, dat fiind c ea ține cont de situația de fapt din teren, între proprietțile prților existând garduri vechi, cu elemente bine determinate, respectiv metalic, bulumaci de lemn, anexe vechi, iar, pe de alt parte, suprafața de teren din planul vizat de oficiul de cadastru se încadreaz în toleranța legal faț de titlu, dând și posibilitatea de a se respecta acoperișurile construcțiilor vechi ca, de altfel, și construcțiile vechi, expertul a stabilit c traseul corect al liniei de hotar este cel pe aliniamentul gardului vechi existent, respectiv: 16-21 gard - 28 bul. - 32 bulumac (la 0,39. de colțul fânarului pârâtului) - 42 bulumac - 76 bulumac - 65 bar metalic (la 0,70. de anexa pârâtului) - 66 anex - 67 anex - 68 gard, traseu reprezentat grafic (cu linie roșie) în Anexa nr. 1 la raport (fila 132 dosar apel).
De altfel, chiar și expertul ing., care în opinie separat a artat c hotarul corect este cel stabilit prin hotrârea de partaj de ctre expertul și în cele dou expertize pentru grnițuire ale expertei și de expertul, respectiv de executorul judectoresc, considerând c nu amplasamentul actual al gardului reprezint linia de hotar, recunoaște c reclamantul deține în plus numai 15. încadrabil în limita de toleranț la msurtorile ce au stat la baza emiterii titlului su de proprietate și c hotarul se impune a fi stabilit conform planului cadastral prezentat de ctre intimatul - pârât.
Prin urmare, omologând varianta a doua din raportul de expertiz - completare (filele 129-130 dosar), care, prin prisma întregului material probator administrat la fond și în cile de atac, asigur un echilibru just între situația real din teren și actele prezentate de prți, tribunalul apreciaz c, în cauza de faț, se asigur nu numai o corect aplicare a prevederilor legale în materia grnițuirii, respectiv a reglementrilor cuprinse la art.584 și art.585 civ. texte legale mai sus menționate, dar, în raport de aceasta se confirm și corectitudinea soluției la care prima instanț s-a oprit în ceea ce privește respingerea celelalte capete de cerere din acțiunea introductiv, fiind demonstrat c, așa cum sunt identificate cele dou proprietți vecine de acest expert, implicit prin modul de stabilire a liniei de hotar, pârâtul nu ocup fâșia de teren indicat și nu este cazul retragerii sau refacerii construcțiilor - anexe gospodrești edificate de el dintr-o perioad îndelungat (cu acordul autorului prților), înainte de a obține titlul de proprietate.
Cât privește cererea referitoare la desființarea ferestrei de vedere, pretins amplasat spre proprietatea reclamantului, la o distanț mai mic decât cea legal, așa cum rezult din datele dosarului, se reține c nici aceasta nu este întemeiat, în speț nefiind întrunite cerințele art.611 civ. (text eronat indicat ca fiind art.616).
Este adevrat, c potrivit dispozițiilor art.611 și urm. civ.: "Unul din vecini nu poate face, fr consimțmântul celuilalt, nici într-un chip, fereastr sau deschidere într-un zid comun", îns, cum a reținut instanța de fond cu ocazia cercetrii la fața locului și apoi în sentința atacat, geamul în discuție a fost vopsit, încât chiar și dac ar fi cazul s fie deschis pentru aerisire, nu se vede nimic spre proprietatea reclamantului, fapt care face inaplicabil prevederea legal citat.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâtul și reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate.
Prin primul motiv de recurs formulat de reclamantul și întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedur civil, se arat c hotrârea pronunțat este lipsit de temei legal și dat cu înclcarea și aplicarea greșit a legii.
Astfel, Tribunalul Vâlcea, dup casare a dispus completarea și suplimentarea probelor, soluționând corect captul de cerere privind grnițuirea pe aliniamentul fixat de exp., în varianta a II-a din raportul de expertiz (pag.4 din completare), reprezentat grafic prin linia roșie în anexa nr.1A (fila 132).
De asemenea, referitor la servitutea de vedere și obligația de a face, instanța de apel pronunțat o soluție temeinic și legal, nelegal fiind îns soluția dat captului de cerere privind revendicarea.
Se precizeaz c toate probele administrate și atitudinea manifestat de pârât demonstreaz c prțile își contest dreptul de proprietate cu privire la zona cuprinse între construcțiile lor anexe, mai precis suprafața litigioas, care este de 23 mp și situat între coordonatele 21 - 65, potrivit verificrilor și constatrilor expertei. Aceste coordonate reprezint semne de hotar naturale, iar suprafața respectiv face parte din proprietatea recurentului, instanța de apel fcând o greșit aplicare a dispozițiilor art.480 și urmtoarele Cod civil.
Recurentul susține c "ocuparea" terenului, în sensul stabilit de legiuitor și reținut constant în practica judiciar, nu se limiteaz doar la deținerea efectiv, într-un anumit moment a unui imobil.
În speța de faț, de peste 15 ani, prțile nu se înțeleg cu privire la aliniamentul hotarului, deoarece fiecare pretinde c suprafața litigioas face parte din proprietatea sa, încât, neadmițându-se și captul de cerere privind revendicarea se ajunge la needificarea gardului desprțitor, pe aliniamentul pe care s-a dispus grnițuirea proprietților.
În al doilea motiv de recurs se susține c tribunalul a fcut o greșit aplicare a dispozițiilor art.274 Cod procedur civil raportat la art.584 teza a -II-a Cod civil, în sensul c, deși a reținut c recurentul a fcut cheltuieli foarte mari, majoritatea pentru stabilirea liniei de hotar, l-a obligat pe intimat s suporte doar 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecat în cile de atac, nejustificându-se reducerea acestora și știind faptul c, potrivit art.584 Cod civil, grnițuirea profit ambelor prți, acestea fiind obligate s suporte în mod egal cheltuielile legate de aceasta.
Prin recursul declarat de pârâtul, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedur civil, se arat c în mod greșit instanța de apel a stabilit linia de hotar potrivit variantei a -II -a din raportul de expertiz tehnic întocmit de, cu ocazia rejudecrii apelului, dându-se o hotrâre cu aplicarea greșit a legii.
Se susține c planul de amplasament și delimitare a imobilului (filele 30-33 dosar rejudecare apel), pe baza cruia s-a emis încheierea de admitere a cererii de intabulare a dreptului de proprietate a lui, pentru suprafața de 936 mp, nu poate fi reținut drept temei al fixrii liniei de hotar, astfel cum a procedat instanța de apel, planul amintit neconstituind titlu de proprietate și fiind în contradicție cu toate celelalte probe administrate.
Recurentul susține c Tribunalul Vâlcea trebuia s țin cont de îndrumarea dat de Curtea de APEL PITE ȘTI, pentru stabilirea corect a liniei de hotar, avându-se în vedere titlul de proprietate al reclamantului și decizia de partaj din dosarul nr- al Tribunalului Vâlcea, precum și schița întocmit la punerea în posesie pentru terenul de 920 mp, de schița întocmit de expert, în dosarul de partaj și schița efectuat cu ocazia constituirii dreptului de superficie al recurentului pentru terenul de 430,88 mp.
Se susține c dimensiunea laturii de 12 m precum și linia dreapt dintre proprietți sunt respectate și de executorul judectoresc care a transpus pe teren hotrârea de partaj, recurentul apreciind c nu amplasamentul actual al gardului reprezint hotarul actual, ci cel anterior acestuia, așa cum rezult din declarația martorului.
Recurentul precizeaz c în cazul acțiunii în grnițuire, instanța de judecat trebuie s urmreasc reconstituirea vechiului hotar, ci nu crearea unui alt hotar, cum s-a procedat în speț, hotrârea pronunțat într-o atare situație fiind declarativ de drepturi, ci nu constitutiv de drepturi.
Se menționeaz c recurentul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiz efectuat în cauz, respinse neîntemeiat de ctre instanț, cu toate c în niciuna dintre schițele aferente raportului de expertiz nu se propune o linie dreapt de hotar, încât recurentul nu a putut s opteze pentru niciuna din variantele de grnițuire propuse de expert, deoarece niciuna nu cuprindea aliniamentul corect al liniei de hotar.
Instanța de apel, stabilind hotarul în linie curb a limitat întinderea dreptului de proprietate al recurentului, iar reclamantul a intabulat dreptul su de proprietate, în timpul litigiului dintre prți, obținând o înscriere ilegal în cartea funciar a dreptului su de proprietate. Drept urmare, recurentul a formulat acțiune în rectificarea crții funciare, existând pe rolul Judectoriei Rm.V, dosarul nr-.
Recurentul susține c a formulat la rândul su cerere de intabulare a dreptului su de proprietate pentru suprafața de 1015 mp, obținut în urma partajului succesoral, îns aceasta a fost respins datorit suprapunerii între terenul acestuia și cel al pârâtului.
În concluzie, recurentul solicit admiterea recursului și stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul 21 gard în linie dreapt pân la țeava de fier 65 - 66 anex-67- anex -68- gard, așa cum rezult din anexa 2A a raportului de expertiz.
În subsidiar, recurentul solicit admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru efectuarea unei noi expertize.
În recurs au fost depuse de ctre recurentul actele de la filele 169 - 181 dosar, iar recurentul a depus cu borderou actele de la filele 198 - 218 dosar.
Prin întâmpinarea de la filele 189-190, recurentul solicit respingerea recursului formulat de pârâtul, ca nefondat, cu acordarea cheltuielilor de judecat, iar prin întâmpinarea de la filele 191 -192 dosar, formulat de pârâtul se solicit respingerea recursului declarat de reclamantul, cu acordarea cheltuielilor de judecat.
Curtea analizând cele dou recursuri prin prisma criticilor formulate și a probelor administrate, constat c acestea sunt întemeiate, urmând a le admite ca atare, în baza art.312 Cod procedur civil și pentru urmtoarele considerente:
Referitor la primul motiv din recursul declarat de reclamantul, și la recursul declarat de pârâtul, întemeiate pe dispozițiile art.304, pct.9 Cod procedur civil se constat c acestea sunt fondate, urmând a le admite ca atare, pentru urmtoarele considerente:
Prin decizia civil nr.523/R/19.04.2005, pronunțat de curtea de APEL PITE ȘTI, în dosarul nr.87/civ/2005, prin care a fost admis recursul reclamantului, cu casarea deciziei nr.284/2004 și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Vâlceas -a reținut c instanța de apel nu s-a pronunțat asupra probei cu expertiza efectuat în apel d e expertul, și nu a încuviințat obiecțiunile formulate de apelant.
Prin aceeași decizie s-a dispus ca instanța s analizeze care este titlul de proprietate al pârâtului pentru terenul în litigiu, deoarece, în expertiza de la fond și în cea din apel se vorbește de titlul de proprietate al tatlui reclamantului, nedepus la dosar, urmând a se verifica dac acest act a fost aplicat pe teren.
De asemenea, s-a dispus analizarea și statuarea asupra legalitții stabilirii liniei de hotar, în raport de decizia civil nr.1024/13.10.2003 a Tribunalului Vâlcea, referitoare la dreptul de superficie pentru suprafața de 430,88 mp, aferent construcțiilor edificate cu acordul tatlui pârâtului, pe terenul acestuia.
Pân la momentul judecrii prezentului recurs, nu a fost transpus în teren titlul de proprietate al autorului pârâtului, în funcție de care s poat fi identificat partea transmis, urmare a deschiderii succesiunii acestuia, ctre, deși instanța a atașat dosarul cauzei de partaj succesoral în care s-au depus, ca probe, atât titlul de proprietate, cât și actele de identificare a fiecrei parcele, așa cum au fost ele emise în procedura instituit de Legea nr.18/1991, atât pentru reclamant cât și pentru autorul pârâtului.
Prin urmare, instanța nu a respectat îndrumarea deciziei de casare, nestabilind, cu certitudine, care este proprietatea fiecreia dintre prți, în zona litigioas, deși din actele executate în vederea întocmirii crților funciare rezult c exist suprapunere între lucrrile cadastrale.
Ca atare, instanța nu a cercetat întinderea dreptului de proprietate, la momentul aplicrii Legii nr.18/1991, așa cum s-au emis titlurile prților, deși face o larg expunere a teoriei grnițuirii care, îns, nu poate privi decât proprietți învecinate, iar nu dezmembrminte ce dau numai un drept de folosinț pe durata existenței temeiului raportului de aservire (în speț a construcției sau a distincției între proprietarul acesteia și cel al terenului). În cauza de faț, îns, distincția a disprut, pârâtul, inițial doar beneficiar al unei servituți, devenind chiar proprietar al terenului asupra cruia poart litigiul.
De aceea, se impunea ca instanța s administreze probe în vederea stabilirii cu exactitate a limitelor proprietții prților, așa cum au fost ele stabilite ulterior anului 1989, atât prin transpunerea titlurilor artate, dar și prin orice alte probe, inclusiv cea testimonial în dovedirea eventualei modificri, de ctre pârât, așa cum se pretinde prin acțiunea reclamantului, a conturului proprietții autorului su, în dauna celei ce aparține reclamantului.
Date fiind susținerile potrivit crora msurtorile în cadrul dosarului de partaj, în care reclamantul a fost parte, nu s-ar fi bucurat de exactitate, datorit mijloacelor tehnice folosite așa încât s-ar ajunge ca, la punerea în executare a lotului revenit pârâtului, s fie secționat una din construcțiile reclamantului, se impune ca expertiza s fie întocmit, în condițiile art.201 Cod procedur civil de ctre trei experți, dintre care unul s fie cel ce a fcut identificarea proprietților și propunerile de lotizare, în dosarul de partaj.
Pe cale de consecinț, în condițiile art.312 Cod procedur civil, urmeaz ca, admițându-se ambele recursuri, decizia s fie casat și cauza trimis spre rejudecare, aceluiași tribunal, prilej cu care vor fi avute în vedere și celelalte critici formulate de ctre cei doi recurenți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile civile declarate de reclamantul, la avocat, în Rm.V,-, -.A, parter,.1, județul V și de ctre pârâtul, domiciliat în Rm.V,-, județul V, împotriva deciziei civile nr.293/A din 11 decembrie 2008, pronunțat de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Caseaz decizia și trimite cauza spre rejudecare aceluiași tribunal.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public, astzi 19 februarie 2009, la Curtea de APEL PITE ȘTI - Secția Civil, pentru cauze privind Conflicte de Munc și Asigurri Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Grefier,
Red.
/4 ex./16.03.2009
Jud. apel;;
Președinte:Corina Pincu IfrimJudecători:Corina Pincu Ifrim, Veronica Șerbănoiu Bădescu