Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 358/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 358/2008
Ședința publică de la 17 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară vicePREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară
Grefier: - -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 147/A/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă recurenții reclamanți și, personal și asistați de avocat, (împuternicire avocațială la fila 46) și avocat cu împuternicire în reprezentarea intimaților pârâți și, lipsind aceștia și celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că s-au depus prin serviciul registratură la data de 06.10.2008 întâmpinări formulate de către intimații și.
Avocat învederează instanței că s-a solicitat judecarea în lipsă de către intimații. Declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Avocat, arată, de asemenea, că nu mai are alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului și având în vedere cererea formulată de intimații conform art. 242 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul, solicită instanței admiterea recursului așa cum a fost formulat împotriva hotărârii pronunțată de Tribunalul Hunedoara, modificarea acesteia și menținerea sentinței primei instanței cu privire la stabilirea liniei de graniță și respectiv a capătului de cerere cu privire la retragerea edificatelor pe suprafața de 60 de cm și admiterea și a capătului de cerere privind revendicarea imobiliară, învederând instanței că s-a propus dovezi în acest sens și reclamanții și-au justificat interesul, dovadă fiind și acțiunea în grănițuire. Mai arată că aceste construcții, respectiv cotețe, WC, garaj și beci s-a făcut pe linia de graniță, lângă un zid în prăbușire, aspecte dovedite de probațiunea deja existentă la dosar, respectiv martori și planșe foto depuse la dosarul de fond, construcții pentru care este necesară autorizației care prevede o distanță de 50- 60 cm, iar prin edificarea lor se pune în pericol întregul plasament al casei reclamanților, care doresc o viață liniștită, fără a fi conturbați de zgomote. În concluzie, având în vedere faptul că din analiza deciziei tribunalului se consideră că s-ar crea un abuz de drept prin mutarea acestor cotețe de porci și găini, care în fapt creează miros și disconfort, fiind situate între zidul casei reclamanților și proprietatea intimaților, solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii tribunalului, menținerea hotărârii instanței de fond în condițiile în care nu s-au avut în vedere de către instanța de apel dispozițiile legale privind proprietatea. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul, solicită instanței respingerea recursului reclamanților. Cu cheltuieli de judecată. Arată, pe scurt, că motivele invocate nu se încadrează prevederilor art. 304 Cod procedură civilă, iar amplasamentul acestor construcții s-a făcut conform autorizațiilor de construcție, respectiv cea cu nr. 17/16.03.1976 și de la acea dată și până în prezent reclamanții nu au fost tulburați în posesie în nici un fel. Concluzionând, consideră că decizia tribunalului este temeinică și legală și a da curs cererii reclamanților este într-adevăr un abuz de drept, iar retragerea construcțiilor se putea cere și anterior prezentului proces dacă aceștia ar fi avut nemulțumiri, astfel, pentru cele expuse și așa cum s-a precizat și în întâmpinare, solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a deciziei tribunalului. Cu cheltuieli de judecată.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului și cele expuse de mandatarii părților, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 2012/2007 pronunțată de Judecătoria Hunedoaras -a admis în parte acțiunea civilă înaintată și precizată de reclamanții și împotriva pârâților, și și s-a stabilit linia de hotar între imobilul reclamanților, înscris în CF 4888 H, cu nr. top 2602/22/3/4/1 și cel al pârâților și înscris în CF 4919 H, cu nr. top 2602/22/3/3/a, prin punctele 6-5-5-4, iar linia de hotar între același imobil al reclamanților și cel al pârâților și, înscris în CF 4729 H, cu nr. top 2602/22/3/5 s-a stabilit prin punctele 13-12-11-10-9-8 conform raportului de expertiză tehnică a lui.
Au fost obligați pârâții să-și retragă edificatele garaj și de păsări până la distanța de 60 cm față de linia de graniță, cu proprietatea reclamanților, stabilită prin sentință, iar pârâții și au fost obligați să-i retragă un garaj și un beci până la 60 cm distanță față de linia de graniță cu proprietatea reclamanților.
S-a respins cererea reclamanților pentru revendicarea imobiliară.
În motivarea hotărârii, prima instanță a reținut că imobilul proprietatea reclamanților se învecinează la est cu imobilul proprietatea pârâților, iar la vest cu imobilul proprietatea pârâților. S-a reținut apoi că, potrivit raportului de expertiză, liniile de graniță între imobilul reclamanților și cele ale pârâților sunt drepte, aspect ce presupune că se găsesc pe vechiul hotar și nici unul din pârâți nu a ocupat teren de la reclamanți.
S-a mai arătat că, atât pârâții, cât și pârâții au construit garaje pe limita de hotar cu proprietatea reclamanților, fără a respecta distanța de 60 cm între construcții și gardul comun, fiind astfel încălcate prevederile art. 599 alin 1 Cod civil.
Construcțiile pârâților datează din 1998, iar cele ale pârâților din anul 1976, fiind lipite de gardul despărțitor al proprietăților.
Împotriva sentinței au declarat apel atât pârâții, cât și pârâții și.
În motivarea apelurilor, pârâții au arătat că solicită a se respinge capătul de acțiune vizând retragerea garajelor și cotețelor, deoarece reclamanții nu justifică în cerere nici un interes legitim, ei ridicând aceste construcții cu mulți ani înainte, respectiv cu 9 ani și cu 31 de ani, pe baza unor autorizații și fără a întâmpina opoziție din partea reclamanților sau a altor persoane.
Prin decizia civilă nr. 147/A/2008 Tribunalul Hunedoaraa admis ca fondate apelurile introduse de pârâții, și împotriva sentinței civile nr. 2012/10.09.2007 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, care a fost modificată parțial în sensul înlăturării dispozițiilor instanțe de fond de obligare a pârâților de a-și retrage edificatele garaje, cotețul de păsări și beciul până la distanța de 60 cm față de linia de graniță.
Au fost menținute în rest dispozițiile instanței de fond.
În baza art. 274 Cod procedură civilă au fost obligați reclamanții intimați și la plata sumei de 560 lei către pârâții apelanți și și la plata sumei de 811,7 lei către pârâții apelanți și, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut și motivat următoarele:
Pârâții au edificat garajul pe terenul proprietatea lor în baza autorizației de construcție nr. 17/16.03.1976, iar pârâții și-au ridicat garajul și boxa în baza autorizației de construcție nr. 75/2847/7.04.1998.
Este adevărat că aceste edificate s-au făcut cu nerespectarea distanței minime de 60 cm (prevăzută de legislația în domeniul contrucțiilor), față de limita de graniță cu imobilul reclamanților, însă aceștia au dovedit că la momentul ridicării construcțiilor nu s-ar fi opus în vreun fel amplasării acestora.
Prin urmare, reclamanții au acceptat această situație vreme de 9 și respectiv 30 de ani, ca în 2007 să solicite pârâților a intra în legalitate, practic prin demolarea edificatelor, deoarece acestea nu pot fi retrase, nefiind bunuri mobile sau construcții metalice.
A da curs cererii reclamanților ar presupune a se legaliza un abuz de drept săvârșit de către aceștia și care ar avea urmări păgubitoare pentru pârâți.
Așa fiind și reținându-se că modul de amplasare al garajelor, cotețului și beciului pârâților nu produce în fapt nici o vătămare sau lezare a dreptului de proprietate al reclamanților, iar cererea lor de "retragere" a acestor edificate pe alt amplasament nu este justificată de un interes real și legitim, se constată fondat apelul pârâților și s-a admis, modificându-se parțial sentința atacată.
Astfel, s-a respins capătul de acțiune vizând mutarea pe alt amplasament a anexelor gospodărești ale pârâților, înlăturându-se din hotărâre dispozițiile de retragere a acestor anexe până la distanța de 60 cm față de liniile de graniță cu imobilul reclamanților.
S-a menținut în rest sentința.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, reclamanții și au fost obligați să plătească suma de 560 lei pârâților și, iar pârâților și suma de 811,7 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs reclamantul, fără a fi motivat în drept.
În expunerea criticilor se arată că sentința primei instanțe este temeinică și legală, iar decizia atacată este nelegală. Prin amplasarea cotețelor pe linia de graniță, intimații au creat un disconfort, iar deșeurile se varsă pe terenul proprietatea reclamanților.
Prin întâmpinare, intimații au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În recurs nu s-au depus înscrisuri noi.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 302 ind. 1 alin 1 lit. c Cod procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul, motive prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
Potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții duce la casarea sau modificarea hotărârii, întrucât motivarea recursului înseamnă, pe de o parte, indicarea motivelor de recurs ca fiind unul din cele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul de formulare de critici privind modul de judecată al instanței raportat la motivul de recurs invocat.
Indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora realizează exigențele art. 306 alin 3 Cod procedură civilă în sensul că face posibilă încadrarea într-unul din motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
Ori, în speță, recurentul nu s-a conformat cerințelor exprese ale art. 302 și 304 Cod procedură civilă, deoarece prin cererea de recurs nu a invocat vreunul din motivele prevăzute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea în vreunul din acestea.
Susținerile din cererea de recurs referitoare la edificatele construite pe linia de graniță vizează netemeinicia hotărârii și se încadrează motivelor prevăzute de art. 304 pct. 11 Cod procedură civilă, motiv ce nu poate fi examinat în condițiile în care acest punct a fost abrogat și nici nu se constituie caz de recurs.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, se constată că acest motiv nu este incident.
Pentru cele ce preced, Curtea, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat prezentul recurs.
Față de dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimați și justificate cu înscrisuri la dosar.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva Deciziei Civile nr. 147/A/29 mai 2008 Tribunalului Hunedoara pronunțată în dosar nr-.
Obligă pe recurent să plătească intimatului suma de 250 lei și intimaților și suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 Octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Augustin Mândroc
- - - - - -
- -
GREFIER,
- -
Red.
Tehnored. /2 ex/31.10.2008
Jud. fond:
Președinte:Daniela MărgineanJudecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nagy Nicoară, Augustin Mândroc
