Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 370/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 370R
Ședința publică din data de: 01.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Viviane Tiu
JUDECĂTOR 2: Andreea Vasile
JUDECĂTOR 3: Ileana
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de către recurentul - reclamant împotriva deciziei civile nr. 377/06.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți, și.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurentul - reclamant, personal și intimații - pârâți, și, reprezentați de avocat, care depune, în ședință publică, împuternicire avocațială nr. 6/01.10.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recurentul - reclamant a depus timbru judiciar în valoare de 0,50 lei și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 9 lei, respectiv chitanța nr. -/1, eliberată la data de 10.08.2009 de către Unitatea Bank. Menționează că intimații - pârâți, și au fost citați cu copia motivelor de recurs.
Recurentul - reclamant, personal, învederează că după data de 02 decembrie 2008, dosarul nu s-a mai aflat la compartimentul arhivă până la 02 februarie 2009, timp în care au fost introduse acte de care nu are cunoștință.
Precizează că nu știe dacă actele despre care a făcut vorbire se referă la grănițuirea terenului.
Solicită restabilirea hotarului.
Curtea apreciază că motivele de recurs nu redau cu claritate aspectele de nelegalitate a hotărârii atacate, astfel încât pune în discuție încadrarea motivelor de recurs în criteriile de legalitate.
Recurentul - reclamant, personal, învederează că în cauză au fost efectuate două expertize, pe care le apreciază a fi greșite și ilegale.
Subliniază că instanța de judecată nu i-a permis să prezinte obiecțiunile la raportul de expertiză.
Totodată, arată că terenul se află pe str. - - la numărul 81 și la numărul 77.
Menționează că a solicitat acordarea de asistență juridică, dar cererea sa nu a fost admisă.
De asemenea, învederează că au fost ignorate adresele de la Primăria Municipiului B și de la Direcția Taxe și Impozite Locale.
Apărătorul intimaților - pârâți, și invocă excepția nulității recursului promovat de către partea adversă pentru neîncadrarea motivelor de recurs în dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă.
Continuând, arată că acțiunea introductivă de instanță are două capete de cerere, respectiv: acțiune în revendicare - nedovedită - și acțiune în grănițuire - soluționată de Tribunalul București.
De asemenea, solicită reconsiderarea chestiunii legate de cheltuielile de judecată din fazele procesuale anterioare.
Concluzionând, solicită respingerea recursului declarat de către recurentul - reclamant și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată efectuate în faza procesuală a recursului.
Curtea reține cauza în vederea pronunțării asupra excepției nulității recursului și a cererii de recurs formulată de către recurentul - reclamant împotriva deciziei civile nr. 377/06.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți, și.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, Curtea constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 sub nr. 16522/19.12.2003, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună grănițuirea proprietăților.
Prin sentința civilă nr. 7225/ 01.10.2004 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1în dosar nr. 16522/19.12.2003, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin acțiunea formulată, reclamantul a solicitat de fapt reconstituirea unui pretins hotar, convenit printr-o înțelegere verbală în temeiul căreia pârâtul ar fi dobândit un drept de folosință asupra unei porțiuni din terenul aflat în proprietatea reclamantului. S-a reținut și faptul că proprietățile părților sunt delimitate, nefăcându-se dovada modificării hotarului dintre proprietăți și a ocupării unei porțiuni din teren.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelantul-reclamant a susținut că hotărârea pronunțată nu cuprinde motivele pe care se sprijină și că instanța a omis a se pronunța asupra capătului de cerere având ca obiect revendicare. Motivarea hotărârii se sprijină exclusiv pe concluziile raportului de expertiză fără a se analiza și titlurile de proprietate ale celor două părți; că expertul a făcut o greșită măsurare a loturilor terenurilor învecinate, fiind necesară refacerea raportului de expertiză în apel. A arătat că titlul de proprietate al pârâtului, contractul de vânzare-cumpărare cuprinde date nereale cu privire la vecinătățile terenului, ceea ce conduce la concluzia că actul se referă la imobilul de la numărul 81 din Str. - -.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București -secția a IV a Civilă sub nr. 280/ 19.11.2005.
Prin încheierea de ședință din 08.06.2005, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de apelantul-reclamant la 30.05.2005, cerere prin care se solicita introducerea în cauză în calitate de pârâte a și a Primăriei Sectorului 1 pe motiv că imobilul de la numărul 11 din Str. - - este proprietate de stat.
La data de 25.07.2005, pe cale administrativa, Curtea de Apel București -secția a IV a Civilă a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea la Tribunalul București.
Prin decizia civilă nr. 263A/ 27.02.2007 pronunțată de Tribunalul București -secția a III a Civilă, a fost respins apelul ca nefondat.
În motivarea deciziei, s-a reținut că pe parcursul soluționării cauzei, în faza de apel, apelantul-reclamant a învederat instanței o altă situație de fapt, pretinzând că terenul învecinat aparține statului, precum și faptul că pârâtul deține acte pentru un alt imobil situat la numărul 81, motiv pentru care a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia.
Tribunalul a respins excepția lipsei calității procesuale pasive având în vedere că din contractul de vânzare-cumpărare nr. 7679/24.11.1958, cât și din adresa nr. 43090/ 13.05.2005 a Sector 1, rezultă că imobilul de la numărul 77 din Str. - - este proprietatea pârâtului
În ceea ce privește primul motiv de apel, tribunalul a constatat că hotărârea este motivată, reținându-se pe de o parte că nu a fost dovedită nici pretinsa înțelegere verbală în temeiul căreia pârâtul ar fi dobândit un drept de folosință asupra unei porțiuni din terenul reclamantului. A rezultat că implicit din considerentele ce au dus la respingerea cererii de grănițuire că nu a fost contopită vreo suprafață de teren, căci modificarea hotarului existent nu se putea face fără ocuparea terenului.
În ceea ce privește raportul de expertiză, tribunalul a constatat că expertul a făcut măsurătorile necesare și în concluzie a apreciat că nu au adus modificări liniei de hotar, în raport de titlurile părților. Afirmația potrivit căreia titlul de proprietate al intimatului cuprinde date referitoare la un alt imobil, situat la numărul 81, nu poate fi avută în vedere deoarece reprezintă practic o cerere nouă în apel, inadmisibilă potrivit art. 294 alin. 1 din Codul d e procedură civilă.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 6,7,9 și 10 din Codul d e procedură civilă, arătând că: instanțele de judecată nu s-au pronunțat pe cererea sa de retrocedare, motivând că nu a existat o modificare a hotarului în condițiile în care totuși expertizele au constatat că are mai puțin în teren decât în acte, situația fiind inversă la pârât, iar hotarul dintre proprietăți nu mai este rectiliniu; instanțele nu s-au pronunțat asupra cererii sale de înscriere în fals, cu privire la înscrisul autentic nr-.
Prin decizia civilă nr. 2150/ 17.12.2007 pronunțată de Curtea de Apel București -secția a III a, a fost admis recursul, a fost casată decizia recurată și a fost trimisă cauza pentru rejudecarea apelului la Tribunalul București.
În considerentele deciziei de casare, s-a reținut în esență că rejudecarea apelului este necesară pentru a se lămuri pe deplin calitatea procesuală pasivă în cauză și pentru pronunțarea asupra fondului cauzei stabilind grănițuirea celor două imobile, potrivit variantelor de expertiză efectuate în apel sau potrivit altora pe care le poate considera oportune, sens în care se poate proceda la suplimentarea probatoriului cu orice probă apreciată utilă cauzei.
Cauza a fost reînregistrată pentru rejudecarea apelului pe rolul Tribunalului București -secția a Va Civilă sub nr-.
Prin decizia civilă nr. 377/ 06.03.2009 pronunțată de Tribunalul București -secția a Va Civilă în dosar nr-, după rejudecarea apelului, a fost constatată nulitatea motivelor suplimentare de recurs din data de 30.08.2007, admis apelul declarat de apelantul-reclamant, a fost schimbată în tot sentința apelată, în sensul că a fost admisă în parte acțiunea și s-a stabilit linia de hotar dintre terenul proprietatea reclamantului și terenul proprietatea pârâtului pe aliniamentul B-11-13-14-A, conform raportului de expertiză tehnică efectuat de expert (filele 19-29 din dosarul - al Tribunalului București -secția a III a Civilă ), pe care l-a omologat.
În motivarea deciziei, s-a reținut că prin decizia de casare s-a stabilit în mod irevocabil obligația instanței de apel dea individualiza una din variantele de grănițuire propuse de experți.
Criticile formulate de apelant cu privire la modul de efectuare a expertizei în cursul primei judecăți a apelului nu pot fi avute în vedere, întrucât prin decizia de casare s-a constatat nulitatea motivelor suplimentare de recurs, referitoare tocmai la acest aspect. Oricum, în cursul rejudecării apelului, apelantul nu a fost de acord cu achitarea onorariului de expert pentru efectuarea unei noi expertize topo, astfel că tribunalul nu a avut posibilitatea evaluării altor propuneri de grănițuire.
Ca urmare, tribunalul a optat pentru grănițuirea proprietăților celor două părți, în varianta propusă de expertul, în condițiile în acre expertiza efectuată de acesta are în vedere toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei iar criticile formulate de apelant împotriva acestei expertize nu au fost însușite de către instanța de recurs, care a constatat nulitatea motivelor suplimentare de recurs.
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, tribunalul a reținut că, deși în evidențele, terenul situat în- figurează ca proprietate de stat, la dosar nu există dovezi că statul ar avea vreun titlu de proprietate asupra acestui teren. De asemenea, la dosar nu există nici dovezi care să susțină modificarea numărului poștal al imobilului, din 77 în 81, așa cum susține apelantul.
Tribunalul a apreciat că titlul de proprietate al pârâtului nu poate fi ignorat, în condițiile în care acesta nu a fost desființat până în prezent, ceea ce înseamnă că excepția lipsei calității procesuale pasive nu este întemeiată.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs la data de 02.06.2009 reclamantul .
În motivarea cererii de recurs, în esență, se face istoricul dosarului, începând cu data introducerii cererii inițiale și până în prezent.
Se arată că pârâtul a prezentat un contract de vânzare-cumpărare ca și act de proprietate, act ce prezintă multe date nereale. Instanța și-a motivat hotărârea pe baza unei expertize topografice, care a fost refăcută în apel. Se arată că reclamantul a formulat apel, și a cerut constatarea lipsei calității procesuale pasive a pârâtului. Ca urmare a trimiterii cauzei spre rejudecare, reclamantul a reînnoit declarația de înscriere în fals. Se reiterează cererea de înscriere în fals, cu privire la înscrisul autentic -, arătându-se că actul este fals deoarece terenul nu poate identificat în baza vecinătăților notate în cuprinsul lui. Recurentul a mai arătat că până în anul 2004, pârâtul nu a avut rol pentru plata impozitului cuvenit pentru terenul din - - nr. 77, dar la nouă luni de la începerea procesului, pârâtul a cerut și a obținut înscrierea pe rol folosind acest act fals. O probă importantă o constituie expertiza topografică efectuată de expert, care însă este incorectă, expertul fiind înlocuit cu expertul. Instanța nu a motivat de ce expertul, constatând că terenul din - - nr. 77 are o suprafață mai mare, decât în acte, iar terenul de la nr. 75 o suprafață mai mică decât cea din acte, nu a propus mutarea hotarului în interiorul imobilului de la nr. 75. Se arată că la data de 29 aprilie 2008, reclamantul a solicitat instanței discutarea obiecțiunilor prezentate, dar instanța a încuviințat o nouă expertiză. Desfășurarea procesului a durat cca 7 ani, și a fost influențată de pârât, motiv pentru care se solicită instanței să dea o decizie care să pună capăt acestei situații de fapt.
În drept, au fost invocate prev. art. 304 pct. 6, 7, 9, 10 și 11 din Codul d e procedură civilă.
Cererea de recurs a fost timbrată cu 9 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
La termenul din 01.10.2009, Curtea a pus în discuție din oficiu încadrarea motivelor de recurs în criteriile de legalitate, iar intimații au invocat excepția nulității recursului.
Asupra excepției nulității recursului, Curtea constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 306 din Codul d e procedură civilă, "ecursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. 2.
Motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbatere părților.
Indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304."
Din analiza celor opt pagini atașate de recurent la dosar reprezentând motivele sale de recurs, Curtea constată că acesta în esență face un istoric la ciclurilor procesuale prin care s-a aflat cauza sa, și reiterează critici legate de raportul de expertiză întocmit în cauză.
Criticile referitoare la modul de întocmire a raportului de expertiză, la formularea și respingerea obiecțiunilor, reprezintă în esență critici legate de greșita reținere a unei situații de fapt de către instanțele de fond.
Or, o asemenea critică nu mai poate fi făcută pe calea recursului, față de motivele reglementate limitativ la art. 304 din Codul d e procedură civilă, care se referă strict la aspecte de legalitate a hotărârii recurate.
Deși recurentul a invocat prevederile art. 304 pct. 6, 7, 9, 10 și 11 din Codul d e procedură civilă, nici una din susținerile din cuprinsul cererii nu poate fi încadrată în vreunul din cazurile invocate în mod expres de recurent.
De asemenea, procedând conform alineatului ultim al articolului 306 din Codul d e procedură civilă, Curtea nu găsește printre susținerile recurentului niciuna care să poată fi încadrată în vreunul dintre motivele de recurs.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin identificarea unuia dintre motivele de recurs prevăzute de art. 304 din Codul d e procedură civilă, iar pe de altă parte, și dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la motivul de recurs invocat.
Ca urmare, Curtea constată că este nul recursul ce se constituie într-o înșiruire de afirmații și susțineri nestructurate din punct de vedere juridic și care nu se pot încadra în niciunul din motivele de casare prevăzute de art. 304 din Codul d e procedură civilă.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 306 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, Curtea va constata nul recursul.
În temeiul art. 274 din Codul d e procedură civilă, având în vedere culpa procesuală a recurentului, îl va obliga pe acesta la plata sumei de 800 lei cheltuieli de judecată în recurs în favoarea intimaților, reprezentând onorariu de avocat conform chitanței nr. 50 din 1 octombrie 2009 emisă de Cabinet de Avocat.
Totodată, Curtea va respinge cererea intimaților privitoare la cheltuielile de judecată în fond și apel, cu privire la care au solicitat reconsiderarea soluției date de instanțele din fazele procesuale anterioare.
Cu privire la acest aspect, Curtea constată că soluția a intrat în puterea de lucru judecat, intimații neformulând calea de atac a recursului pe problema cheltuielilor de judecată, motiv pentru care cererea formulată direct în faza procesuală a recursului de către intimații care nu au exercitat recurs este nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul formulat de recurentul-reclamant în contradictoriu cu intimații-pârâți, și împotrivadeciziei civile nr. 377/ 06.03.2009 pronunțată de Tribunalul București -secția a Va Civilă în dosar nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 800 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimaților.
Respinge cererea intimaților privitoare la cheltuielile de judecată în fond și apel.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
-
GREFIER
Red.AV
2 ex.
Jud Apel Secția a V-a Civilă
decizia civilă nr. 377/ 06.03.2009 pronunțată de Tribunalul București -secția a Va Civilă în dosar nr-
judecători apel:,
Președinte:Elena Viviane TiuJudecători:Elena Viviane Tiu, Andreea Vasile, Ileana
