Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 426/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 426
Ședința publică de la 29 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 2: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 3: Viorica Olariu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de împotriva deciziei civile nr. 102 /A/ din 18 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat ce substituie pe avocat pentru recurenta și avocat pentru intimații și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la al doilea termen de judecată,nu se solicită judecata și în lipsă.
La dosar s-a depus prin Serviciul de Registratură întâmpinare formulată de intimații și,duplicatul fiind comunicat din oficiu de către instanță și recurentei spre luare la cunoștință.
Avocat pentru recurenta depune la dosar delegație de substituire a avocatului.
Depune la dosar un număr de patru fotografii ce atestă linia de hotar,susținând că aceste fotografii sunt pertinente în susținerea recursului.
Se înmânează copiile fotografiilor și apărătorului intimaților și spre luare la cunoștință și i se prezintă acestuia și originalele fotografiilor spre confruntare.
Nemaifiind alte cereri de formulat,instanța consideră recursul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru recurentă având cuvântul,solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat,arătând că motivele de recurs sunt amplu detaliate prin cererea scrisă de recurs și prin precizările la motivele de recurs depuse ulterior.
În ceea ce privește primul motiv de recurs invocat,avocat susține că la instanța de fond pârâții au fost asistați și reprezentați de către avocat,a cărui delegație se află la dosarul cauzei. În condițiile în care apelul ar fi fost declarat de către apărătorul de la instanța de fond,conform art. 69 alin. 2 Cod procedură civilă nu ar mai fi fost necesară existența unui mandat de reprezentare,respectiv a unei delegații avocațiale,care să fie atașată declarației de apel.
Solicită a se avea în vedere că cererea de apel și motivele de apel sunt semnate de avocat,fără a exista un mandat de reprezentare în acest sens,fiind atașat doar plicul datat cu data de 01.06.2007.
Împuternicirea avocațială a avocatului este depusă la dosar la fila 28 pentru asistență juridică și reprezentare,împuternicire ce a fost emisă în baza contractului de asistență juridică din data de 24.10.2007.
Apărătorul apreciază că în condițiile în care la dosar nu s-a depus și delegație pentru promovarea căii de atac,apelul este nul conform art. 287 alin. 1 și 2 coroborat cu art. 67 alin. 1 și art. 68 alin. 1 Cod procedură civilă.
În condițiile în care apelul nu este semnat de către părți, la dosar nu există o încheiere în care să se consemneze faptul că părțile și-au însușit apelul promovat de avocat și nu există o delegație a avocatului pentru exercitarea căii de atac,avocat consideră că apelul este nul conform art. 278 alin. 1 și 2 coroborat cu art. 67 alin. 1 și art. 68 alin. 1 Cod procedură civilă.
Apreciază că prin hotărârea dată,instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă,în condițiile în care nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei mandatului de reprezentare pentru exercitarea căii de atac a apelului.
Solicită casarea deciziei instanței de apel conform art. 312 alineat 3 Cod procedură civilă raportat la art. 304 punctul 5 Cod procedură civilă și reținând cauza spre rejudecare,să se constate că apelul este nul și să se mențină hotărârea primei instanțe.
În situația în care se va trece peste acest motiv de recurs,avocat solicită a se analiza celelalte două motive de recurs invocate,respectiv cel referitor la faptul că instanța de apel a interpretat greșit actul juridic dedus judecății,cât și cel referitor la faptul că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal.
Apărătorul arată că în cauză s-au efectuat trei expertize ce conțin date contradictorii,respectiv expertiza,expertiza și expertiza.
Astfel,în expertiza s-a constatat că recurenta deține suprafața de 8652 mp,iar intimații suprafața de 9568,25 mp;în expertiza s-a constatat că recurenta deține o suprafață de 12930 mp,iar intimații 9227 mp; în expertiza s-a constat că recurenta are în posesie la data efectuării expertizei suprafața de 11951 mp,iar intimații 6221 mp.
Apărătorul susține că expertiza este efectuată pro causa,nu are puncte de reper clare și conține diferențe mari față de celelalte două lucrări de expertiză.
Consideră că simpla suprapunere a planurilor realizate de expertul nu echivalează cu efectuarea corectă a unei expertize,cu atât mai mult cu cât și expertiza este deficitară,existând aspecte pe care expertul nu a reușit să le lămurească.
În ceea ce privește expertiza,avocat susține că expertul menționează de unde provin diferențele existente și este mult mai aproape de adevăr decât celelalte două expertize.
În condițiile în care documentațiile cadastrale nr. 3386 și 3387 pentru imobilul recurentei au fost întocmite la data de 06.01.2005,după emiterea sentinței civile nr. 2315 din 05 octombrie 2004,iar aceste documentații au constituit material probator în efectuarea expertizei,apărătorul apreciază că nu este justificată susținerea instanței de apel precum că expertiza nu a luat în calcul dispozițiile sentinței civile nr. 2315 din 05.10.2004.
Consideră că instanța a înlăturat eronat expertiza cu motivarea că acest expert nu a luat în considerare dispozițiile sentinței civile nr. 2315 din 05 octombrie 2004,deși în realitate expertul a procedat corect la delimitarea și grănițuirea celor două suprafețe de teren,măsurând tarlaua în ordinea punerii în posesie,având în vedere caietele de măsurători și planurile parcelare,titlurile de proprietate ale celor două părți,documentațiile cadastrale și sentința civilă nr. 2315 din 05.10.2004.
Avocat arată că întreg fundamentul deciziei instanței de apel îl constituie expertiza,deși în acea expertiză sunt prezentate contradicții existente în documentele care au stat la baza emiterii titlurilor,fără a se încerca o lămurire a situației.
Apărătorul susține că ambii experți,respectiv expertul și expertul au fost de acord că documentațiile cadastrale întocmite de părți sunt întocmite cu mari erori și se suprapun în proporție de 2/3.
Avocat apreciază că nu există temei legal care să justifice motivele pentru care instanța de apel a luat în considerare expertiza,expertiză ce conduce la concluzia că recurenta,care deține mai puțin teren decât cel din actul său de proprietate,să fie obligată să le cedeze intimaților aproape J din terenul deținut.
Solicită a se avea în vedere că din conținutul schițelor expertului și a expertului rezultă că proprietatea recurentei și a intimaților este deviată spre partea de sud,iar diferența de teren pretinsă de intimați se regăsește în sud,la vecinul,care figurează în planul parcelar,dar nu are titlu de proprietate.
Apărătorul arată că expertul nu analizează actele în ordinea lor cronologică și nu explică de unde provin diferențele de teren,astfel încât această expertiză nu poate fi avută în vedere la pronunțarea unei hotărâri.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat,casarea deciziei instanței de apel,reținerea cauzei spre rejudecare,a se constata că apelul este nul și menținerea sentinței instanței de fond.
În cazul în care se rețin celelalte motive de recurs,solicită admiterea recursului,modificarea deciziei instanței de apel,în sensul admiterii acțiunii,cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimații și având cuvântul,arată că se invocă nulitatea apelului pe motiv că avocatul nu avea mandat pentru declararea și motivarea apelului,în condițiile în care ulterior declarării și motivării apelului a depus împuternicire avocațială și pentru susținerea apelului și reprezentarea părților.
Apărătorul depune la dosar extrasele filelor 177,178 din de practică judiciară pe anii 1999-2002 solicitând a se avea în vedere punctul de vedere și practica Curții de Apel în ceea ce privește asistența juridică,în sensul că din conținutul extrasului rezultă că se reține de către instanță că în condițiile în care s-a încheiat contract de asistență juridică și s-a depus împuternicire avocațială,mandatul este presupus dat pentru toate actele judecății,pentru toate operațiile presupuse prin respectiva asistare sau reprezentare a părții.
Se invocă în susținerea motivului de recurs referitor la nulitatea apelului, dispozițiile art. 68 Cod procedură civilă,însă se invocă doar alineatul 1 al articolului 68 Cod procedură civilă,ignorându-se alineatul 3 al art. 68 potrivit căruia mandatul este presupus dat pentru toate actele judecății,chiar dacă nu cuprinde nici o arătare în această privință,astfel încât mandatul este presupus dat atât pentru declararea și motivarea apelului,cât și pentru susținerea procesului.
Atâta timp cât părțile nu au invocat în fața instanței de apel faptul că nu există împuternicire avocațială legală pentru declararea apelului,iar intimații au fost apărați în apel d e avocat și nu au spus că nu sunt de acord cu promovarea căii de atac,acel mandat este legal și nu există nici un motiv de recurs legal cu privire la acest aspect.
Avocat arată că se mai invocă de către recurentă faptul că s-ar fi interpretat greșit actul juridic dedus judecății și că instanța de apel nu a aplicat corect dispozițiile legale,însă din prezentarea detaliată a acestui motiv de recurs nu rezultă care act juridic dedus judecății ar fi fost interpretat greșit și care dispoziție legală nu a fost aplicată corect.
Apreciază că motivele invocate de recurenta sunt motive de netemeinicie a deciziei instanței de apel și nu motive de nelegalitate,solicitându-se a se avea în vedere expertiza întocmită de expertul și a se înlătura expertiza efectuată de expertul.
În cazul în care instanța de recurs apreciază că motivele de recurs invocate sunt motive de nelegalitate în sensul dispozițiilor art. 304 Cod procedură civilă,avocat solicită a se avea în vedere că instanța de apel a procedat corect atunci când a observat ceea ce nu sesizase instanța de fond,respectiv faptul că părțile s-au mai judecat într-o acțiune în revendicare,în care s-a pronunțat hotărâre definitivă și irevocabilă prin care recurenta a fost obligată să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 5502 mp teren individualizat în raportul de expertiză. Sentința a fost pusă în executare,executarea s-a realizat defectuos motiv pentru care s-a promovat acțiune având ca obiect contestație la executare.
În cauza ce a avut ca obiect contestație la executare,instanța a dispus că se va proceda la punea în executare a hotărârii pronunțată în acțiunea având ca obiect revendicare împreună cu expertul,însă hotărârea nu a fost pusă în executare în această manieră,iar a formulat acțiune în grănițuire ce formează obiectul cauzei de față.
Prin hotărârea judecătorească pronunțată în acțiunea având ca obiect revendicare,definitivă și irevocabilă, s-au stabilit întinderile suprafețelor de teren și hotarele,însă prin promovarea acțiunii în grănițuire recurenta a încercat să obțină o suprafață de teren mai mare,pretinzând că vrea să se stabilească dacă s-au schimbat liniile de hotar.
Instanța de apel a avut în vedere toate actele din dosar,s-au stabilit obiective pentru expertiză,a fost ales expertul care să efectueze expertiza,iar recurenta a solicitat și numirea unui expert consultant,cererea fiindu-i admisă,însă expertul consultant a fost de acord cu concluziile expertului desemnat de instanță.
Avocat apreciază că nu există alte argumente în susținerea acțiunii,decât acela că se dorește de către recurentă obținerea unei suprafețe de teren mai mare,raportat la documentația cadastrală întocmită de către recurentă ulterior datei la care au întocmit intimații documentația cadastrală,documentațiE în care aceasta a trecut o suprafață de teren mai mare decât cea la care avea dreptul.
Apărătorul apreciază că instanța de apel a procedat corect și a reținut în mod corect expertiza efectuată de expertul.
Arată că recurenta a invocat faptul că în cauză s-au efectuat 3 expertize și instanța ar trebui să aibă în vedere doar expertiza întrucât expertul a măsurat tarlaua,însă nu acesta era scopul expertizei,având în vedere că obiectul acțiunii de față este grănițuire în limitele prevăzute de cadrul procesual.
Apreciază că acele fotografii depuse la dosar nu au relevanță în cauză,cu atât mai mult cu cât s-a trasat și o linie de hotar pe acestea,iar din conținutul acestora rezultă că există tufișuri între proprietăți și nu.
Solicită respingerea recursului,cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru recurentă având cuvântul în replică,susține că în fotografiile depuse la dosar se disting pomii vechi de 15 ani.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 1161/ 13 aprilie 2007, Judecătoria Vasluia admis acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții și.
A dispus grănițuirea proprietăților părților din punctul, 93, parcela 1418/64, respectiv parcela 1418/65 pe linia de hotar individualizată prin pct. 9-8-7-6-5, anexa 3 la raportul de expertiză topometrică întocmit de.
Pârâții au fost obligați să achite reclamantei suma de 1584,9 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că potrivit actului de partaj voluntar coroborat cu titlul de proprietate nr. 7524/47669, reclamanta este proprietara suprafeței de 14.000 mp teren situată în suburbia, județul V, 93, parcela 1418/64 în pct..
Prin sentința civilă nr. 2315/2004 a Judecătoriei Vasluis -a reținut că pârâții și au dobândit prin cumpărare în baza contractului autentificat sub nr. 824/2000 suprafața de 16.800.p teren arabil în suburbia, pct., 93, parcela 1418/65.
Din expertiza tehnică efectuată în cauză, instanța de fond a reținut că reclamanta are conform titlului de proprietate suprafața de 14000 mp, real măsurat suprafața de 9907,65 mp, din care o parte este deținută de vecina de la nord și anume ia, reclamanta având în folosință suprafața de 8652,87 mp teren.
Instanța de fond a dispus grănițuirea proprietăților părților prin aliniamentul stabilit prin expertiza efectuată în cauză.
Împotriva acestei sentințe și a încheierii din 10 aprilie 2007 au declarat apel pârâții și ca fiind netemeinică și nelegală.
Au susținut recurenții că instanța de fond trebuia să dispună atașarea dosarului privind revendicarea judecată între părți, și că pentru lămurirea situației trebuia efectuată o cercetare locală.
Instanța de apel însușindu-și criticile apelanților, a dispus atașarea dosarelor 6167/2003, 916/2005 și 584/2005 prin care a fost soluționată acțiunea în revendicare ce s-a purtat între părți, dispunând și efectuarea unei noi expertize topometrice pentru a stabili linia de hotar, în raport și de hotărârea judecătorească ce are autoritate de lucru judecat cu privire la dreptul de proprietate al apelanților asupra unei suprafețe de teren deținută de intimată.
A reținut astfel tribunalul că instanța de fond în mod greșit și-a însușit concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză prin care s-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților, ignorând efectele hotărârii de revendicare, prin care apelanților și li s-a recunoscut dreptul de proprietate și pentru suprafața de 5502 mp care fusese ocupată de intimata.
Prin urmare, instanța de fond trebuia să constate că între părți a avut loc un litigiu care a avut ca obiect revendicarea unei suprafețe de teren, că pârâții au opus o hotărâre judecătorească prin care s-a stabilit dreptul lor de proprietate în funcție de care urma să se stabilească linia de hotar dintre proprietatea părților, făcându-se astfel o aplicare greșită a art.584 cod civil care prevede că orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa.
În consecință, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă a fost admis apelul și schimbată în parte hotărârea primei instanțe, urmând să se dispună grănițuirea proprietăților părților pe aliniamentul stabilit prin anexa nr. 5 la raportul de expertiză efectuat de expertul și expertul asistent, prin punctele de contur 11, 2, 14, 5.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței și au fost înlăturate dispozițiile contrare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta -intimată, criticând-o ca fiind nelegală.
A invocat recurenta că instanța de apel nu a analizat excepția lipsei mandatului de reprezentant pentru exercitarea căii de atac de către numiții și la dosar neexistând mandatul de reprezentant pentru exercitarea căii de atac.
Pe fondul cauzei recurenta a invocat că instanța de apel a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, hotărârea pronunțată fiind lipsită de temei legal.
A motivat recurenta că instanța de apel a ajuns la soluția greșită datorită lipsei de profesionalism cu care a fost efectuată expertiza din apel, ignorându-se tot materialul probator administrat în fața instanței de fond.
Recurenta critică în continuare concluziile expertizei efectuate în apel susținând că aceasta este plină de erori și contradicții, ceea ce a condus la pronunțarea unei hotărâri greșite.
Prin întâmpinarea formulată de pârâții și aceștia au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile 102 din 18.06.2008 a Tribunalului Vaslui.
În recurs au fost depuse la dosar planșe fotografice ale terenului în litigiu.
Recursul nu este fondat.
Astfel, excepția lipsei mandatului de reprezentare care în opinia recurentei ar atrage nulitatea apelului, nu poate fi primită, atâta timp cât la dosar la fila 28, există împuternicirea avocațială a avocatului care a și promovat apelul pârâților.
Potrivit art. 68 al. 1 și 3 Cod procedură civilă prevăd că în cazul în care procura este dată unui avocat, mandatul este presupus a fi dat pentru toate actele judecății, chiar dacă nu cuprinde nici o arătare în această privință.
Dispozițiile de mai sus se complinesc și cu cele înserate în art. 161 al. 1 teza a doua și care prevăd că "atunci reprezentantul părții nu face dovada calității sale, se poate da un termen pentru complinirea acestor lipsuri".
Și cum în cauză a fost depusă delegația de reprezentare a apelanților, Curtea constată că excepția astfel invocată nu este întemeiată, drept pentru care va respinge această critică ca nefondată.
Cât privește susținerile recurentei vizând greșita interpretare de către instanța de apel a actului juridic dedus judecății și a lipsei de temei a hotărârii pronunțate de instanța de control judiciar, Curtea constată că și aceste susțineri sunt nefondate.
Reține astfel Curtea, că în mod temeinic și legal instanța de apel a soluționat acțiunea în grănițuire promovată de reclamantă, pornind de la situația de fapt stabilită cu autoritate de lucru judecat prin sentința civilă 2315/5.2004, rămasă irevocabilă ce a fost pronunțată în acțiunea în revendicare ce s-a purtat între aceleași părți.
Nu poate fi primită nici susținerea referitoare la lipsa de temei legal a soluției pronunțate, în contextul în care instanța a dispus grănițuirea a două proprietăți - făcând corect aplicarea disp. art. 584 Cod civil care prevăd că "oricine poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa".
Așa fiind, Curtea, constatând că motivele de recurs invocate de reclamanta recurentă nu sunt întemeiate, în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul acesteia, menținând pe cale de consecință, ca legală și temeinică decizia civilă 105 din 18.06.2008 a Tribunalului Vaslui.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de împotriva deciziei civile nr. 102/A/18.06.2008 a Tribunalului Vaslui,decizie pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimaților și suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Terhnored.
2 ex.
19.11.2008
Tribunalul Vaslui:
-
-
Președinte:Cristiana AngelescuJudecători:Cristiana Angelescu, Georgeta Pavelescu, Viorica Olariu
