Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 426/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 426/2009
Ședința publică de la 29 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carla Maria Cojocaru
JUDECĂTOR 2: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 3: Daniela
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții G -. și împotriva deciziei civile nr.254/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil cu nr.unic - având ca obiect grănițuire, în contradictoriu cu pârâții intimați G, jr., și .
Având în vedere că unul din titularii completului de judecată C2 recursuri și-a încetat activitatea, completul a fost alcătuit în conformitate cu prevederile art.98 din regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești prin participarea judecătorului din lista de permanență, fiind întocmit proces-verbal în acest sens.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru reclamanții recurenți și avocat în substituirea av. pentru pârâții intimați, lipsind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și timbrat, cauza fiind amânată de la termenul anterior la cererea pârâților intimați.
Avocat depune la dosar împuternicire avocațială, delegația de substituire și întâmpinare.
Se comunică un exemplar din întâmpinare cu avocatul reclamanților recurenți, care declară că nu solicită termen pentru studiu.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii apelului pârâților și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de Judecătoria
În continuare susține motivele de recurs invocate în scris arătând, în esență, că acțiunea de grănițuire a fost rezolvată la fond prin administrarea unei expertize tehnice de specialitate. Susține instanța de apel a încălcat principiul disponibilității și a considerat că trebuia introdus în cauză și vecinul lor Statul Român însă în speță există îndoieli în ce privește semnele de hotar numai între proprietatea recurenților și intimații. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat pentru pârâții intimați solicită respingerea recursului și menținerea dispozițiilor instanței de apel d e trimiterea cauzei spre rejudecare la fond.
În continuare susține motivele de respingere invocate în întâmpinare arătând în esență, că instanța de fond s-a pronunțat și asupra unei revendicări care nu a fost solicitată, a stabilit linia de hotar pe un alt aliniament decât cel al folosinței faptice, și nu s-a pronunțat asupra excepției inadmisibilității acțiunii invocată de pârâți.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față reține:
Prin sentința civilă 913/2008 pronunțată de Judecătoria Saf ost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanții G jr. și în contradictoriu cu pârâții, Mețiu și și în consecință s-a stabilit linia de graniță între imobilele proprietatea reclamanților înscrise în CF 1191 nr.top.1466/3 fânaț, în suprafață de 583 mp și proprietatea pârâților, înscris în CF 910 nr.top.1462/2 fânaț, în suprafață de 1433 mp, CF 418, nr.top.1466/1, fânaț în suprafață de 778 mp, CF 1947, nr.top.1466/2, fânaț în suprafață totală de 2008 mp, ca fiind reprezentată de aliniamentul 21-22-23-24 conform anexei 4 la expertiza topografică efectuată de expert, expertiză care face parte din sentință. Au fost obligați pârâții la plata către reclamanți a sumei de 1016 lei, după cum urmează: în sumă de 254 lei, în sumă de 254 lei, suma de 254 lei, Mețiu suma de 254 lei, cu titlu cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că, prin concluziile expertizei efectuată în cauză de expert, expertiză ce face parte integrantă din sentință, se stabilește linia de graniță între imobilele proprietatea reclamanților înscrise în CF 1191, nr.top.1466/3 fânaț, în suprafață de 583 mp și proprietatea pârâților, înscris în CF 910 nr.top.1462/2 fânaț, în suprafață de 1433 mp, CF 418, nr.top.1466/1, fânaț în suprafață de 778 mp, CF 1947, nr.top.1466/2, fânaț în suprafață totală de 2008 mp, ca fiind reprezentată de aliniamentul 21-22-23-24 conform anexei 4(-).
Potrivit dispozițiilor art. 584 cod civil "orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa, cheltuielile de judecată se vor face pe J".
În sensul textului citat grănițuirea apare ca operațiune de determinare, prin semne exterioare și vizibile a limitelor dintre cele două proprietăți limitrofe. Această operațiune poate avea loc în situația în care nu există semne vizibile ale liniei de hotar, cât și în situația în care deși există semne de delimitare, acestea sunt controversate sau există îndoieli că acestea corespund realității din teren.
În considerarea celor arătate, cum operațiunile judiciare în stabilirea liniei de graniță au în vedere identificarea semnelor de hotar existente, ascultarea martorilor și administrarea probelor cu expertize judiciare, precum și cercetarea la fața locului specifice grănițuirii, instanța de fond a admis acțiunea formulată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel intimații și, care a fost admis de Tribunalul Sibiu prin decizia civilă nr.254/2009, care a desființat sentința nr.913/2008 a Judecătoriei S și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul Sibiua reținut că stabilirea liniei de graniță este o operațiune tehnică de specialitate, care vizează reglementarea situației juridice și de cadastru a imobilelor. Această operațiune, tocmai prin scopul urmărit, trebuie să fie efectuată cu mai multă rigurozitate, căci, implicând pe toți proprietarii limitrofi din zonă, se pot produce efecte asupra imobilelor acestora, fără ca ei să-și poată exercita apărările.
Astfel, din termenii expertizei topografice (fila 247 dosar fond) rezultă că imobilele celor două părți sunt mărginite cu un drum de exploatare și o proprietate a Statului Român, din schița atașată(fila 249) rezultând și alți vecini limitrofi, care nu sunt parte în litigiu și pe care îi poate afecta granița trasată pentru imobilele părților în litigiu.
De aceea, la rejudecare, se va pune în vedere părților precizarea acțiunii cu privire la proprietarii limitrofi, care nu au fost chemați în judecată și vor fi avute în vedere și celelalte motive de critică a soluției, relevate prin apel.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții solicitând modificarea deciziei și respingerea apelului pârâților împotriva sentinței civile nr.913/2008 pronunțată de Judecătoria
În expunerea de motive s-a arătat că linia de graniță s-a stabilit în mod corect numai între fondurile față de care existau îndoieli cu privire la semnele de hotar. Niciodată nu a existat conflict între reclamanți și proprietarul drumului ce mărginește la est proprietatea reclamanților. Linia de graniță între proprietatea reclamanților și Statul Român ar fi aliniamentul 23-15-24, aliniament care nu a fost luat în discuție de prima instanță, nefiind solicitat de părți și nefiind stabilit prin sentință, acest aliniament neputând fi opozabil Statului Român, proprietar al drumului -.
În drept s-au invocat art. 304 pct. 9, 274.pr.civ. și art. 584 Cod civil.
Intimații pârâți și au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului reclamanților și menținerea deciziei ca fiind legală și temeinică. Instanța de fond s-a pronunțat și asupra unei revendicări care nu a fost solicitată de părți, stabilirea liniei de graniță nu se poate realiza decât potrivit folosinței faptice.
Analizând legalitatea deciziei pronunțate prin prisma criticilor formulate precum și din oficiu, Curtea constată că prezentul recurs este fondat și va fi admis pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 297.pr.civ. instanța de apel poate desființa hotărârea instanței de fond cu trimiterea cauzei spre rejudecare doar în două situații limitativ prevăzute de lege: dacă prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau dacă judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată. Niciuna din aceste situații nu se întâlnește în speță, instanța de fond pronunțându-se asupra fondului cererii, iar părțile au fost legal citate la judecata cauzei.
Motivul pentru care instanța de apel a dispus desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare este nelegal întrucât încalcă principiul disponibilității care guvernează procesul civil. Potrivit acestui principiu reclamantul este cel care fixează cadrul procesual stabilind obiectul procesului și părțile cu care înțelege să se judece. Instanța nu poate lărgi cadrul procesual împotriva voinței părților și cu atât mai puțin instanța de apel nu poate da astfel de îndrumări instanței de trimitere.
Dispozițiile art. 584 cod civil care reglementează grănițuirea nu obligă proprietarul unui fond să cheme în judecată toți proprietarii fondurilor învecinate, ci doar pe acela față de care există litigiu. Atâta timp cât linia de graniță în raport cu Statul Român nu este în conflict, reclamanții nu au înțeles să-l cheme în judecată ca pârât. Evident că nefiind parte în proces nici nu se poate stabili linia de graniță în raport cu acesta, dar nici nu a fost stabilită, aliniamentul 23-15-24 nefiind pus în discuție și neconstituind obiect al procesului.
Așa fiind, se constată că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 297.pr.civ. recursul fiind întemeiat prin raportare la dispozițiile art. 304 pct. 9.pr.civ. Însă, solicitarea reclamanților de a modifica decizia Tribunalului în sensul respingerii apelului pârâților împotriva sentinței nu poate fi primită întrucât părțile ar fi private de un grad de jurisdicție deoarece apelul nu a fost judecat în fond.
Instanța de recurs nu poate judeca recursul în fond atâta timp cât instanța de apel nu a intrat în cercetarea fondului, ci urmează ca Tribunalul să rejudece apelul pârâților pronunțându-se în fond asupra motivelor de apel pe care nici nu le-a analizat.
Pentru motivele arătate mai sus, în temeiul art. 312 alin. 5.pr.civ. Curtea va admite recursul declarat de reclamanții G jr. și împotriva deciziei civile nr. 254/2009, va casa decizia și va trimite cauza Tribunalului Sibiu pentru rejudecarea apelului.
(continuarea deciziei civile nr.426/2009)
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții G și împotriva deciziei civile nr. 254/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu și în consecință:
Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 Octombrie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Dact.8 ex/4.12.2009
Jud..
Jud.fond
Președinte:Carla Maria CojocaruJudecători:Carla Maria Cojocaru, Anca Neamțiu, Daniela
