Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 55/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 55/
Ședința publică din data de 2 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Eleonora Spiridon
JUDECĂTORI: Eleonora Spiridon, Paulina Georgescu Irina Bondoc
- -
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta reclamantă, domiciliată în M,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 408/15.09.2008 pronunțată de Tribunalul Constanta, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și, domiciliați în M,-, județul C, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru recurenta reclamantă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 17 din 2.02.2009, depusă la dosar, iar pentru intimații pârâți, se prezintă avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 30812/26.01.2009, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul este netimbrat.
Apărătorul recurentei reclamante depune la dosar chitanțele seria - nr. - și nr. -/8.01.2009, în valoare de 40 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în sumă de 0,50 lei.
Întrebate fiind, părțile susțin că nu mai au acte de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, luând act de susținerile acestora, în sensul că nu au înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul recurentei reclamante, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii instanței de apel și menținerea hotărârii instanței de fond, ca legală și temeinică. Arată că în apel nu se pot face cereri noi din oficiu. Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra unui aspect care nu a fost invocat în cererea de apel și care nu a fost pus în discuție nici la fondul cauzei, referitor la introducerea în cauză a Consiliului Local M, în calitate de vânzător al terenului. Arată că se opune categoric la trimiterea cauzei spre rejudecare. Mai arată că instanța de apel în mod nelegal s-a pronunțat asupra unei cereri care nu a fost făcută de parte, pârâții apelanți au solicitat admiterea cererii de apel pentru faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra capătului din cererea reconvențională privind anularea contractului de vânzare-cumpărare și nicidecum pentru motivarea care apare în decizia civilă.
Apărătorul intimaților pârâți, având cuvântul, solicită respingerea recursului, casarea hotărârii instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Medgidia. Arată că în apel Tribunalul Constanțaa lămurit ceea ce instanța de fond omisese, deoarece instanța de fond nu a răspuns tuturor chestiunilor privind fondul litigiului.
Instanța rămâne în pronunțare asupra cauzei.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la 24.01.2007, reclamanta a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții și, ca prin hotărâre judecătorească să stabilească linia de hotar ce desparte proprietățile părților, să oblige pârâții să-i respecte dreptul de proprietate asupra porțiunii de teren care-i asigură ieșirea la stradă și să-i permită ridicarea gardului despărțitor dintre proprietăți.
În motivare s-a arătat că proprietățile părților sunt învecinate, că între acestea nu există gard despărțitor sau linie de hotar fixată prin semne exterioare și vizibile și că pârâții încalcă proprietatea reclamantei și îi creează dificultăți în ceea ce privește utilizarea culoarului de trecere.
Prin cerere reconvențională pârâții au solicitat instanței să constate că sunt proprietarii suprafeței de 200. teren situată în M,-, nulitatea absolută a Hotărârii nr. 300/19.10.2006, prin care Consiliul Local Mav ândut reclamantei suprafața de 88,216. și să determine modalitatea de ieșire la drumul public pentru reclamantă.
Prin sentința civilă nr.1754/C/12.09.2007 Judecătoria Medgidiaa admis în parte cererea principală și a respins ca nefondată cererea reconvențională formulată de pârâți; a stabilit linia de hotar paralel cu gardul spre vecinul Marem la distanța de 1,40. pe lungime de 25,07. de la stradă prin trasarea unui gard, iar paralel cu casa - prin trasarea celeilalte laturi ce va despărți cele două proprietăți, la o distanță de 14,38. de fundul terenului, pe zidul cu vecinul; a respins cererea de obligare a pârâților la respectarea dreptului de proprietate asupra fâșiei de teren ca nefondată și a obligat pârâții să permită reclamantei ridicarea unui gard despărțitor între proprietățile lor, cu obligația ca la str. T părțile să contribuie în mod egal pentru construirea și amplasarea unei noi porți, la distanța de minim 1,40. de gardul cu vecinul.
La pronunțarea hotărârii s-a avut în vedere că prin contractul de vânzare- cumpărare cu clauză de habitație viageră, întreținere și îngrijire autentificat sub nr. 1122/3.04.2000 la. numitele, și au vândut fiicei, respectiv surorii lor casa de locuit situată în M,-, compusă din șapte camere și un hol, realizată din chirpici și acoperită cu țiglă. Terenul aferent construcției, în suprafață de 200. (288,216. din măsurători) s-a transmis cumpărătoarei în folosință veșnică, pe durata existenței construcției - fiind dobândit de vânzătoarea și defunctul ei soț, prin Decizia nr. 97/23.04.1973 eliberată de Consiliul Popular al Orașului M, transcrisă în registrul de inscripțiuni și transcripțiuni sub nr. 227/22.05.1973 la fostul notariat de Stat Local
În anul 2006 reclamanta și-a consolidat dreptul asupra terenului prezentat mai sus prin atribuirea lui în proprietate prin Ordinul Prefectului județului C nr. 246/8.08.2006.
Referitor la calea de acces s-a reținut că pentru ieșire la str. T autorii reclamantei au folosit o suprafață de teren de 1,45. lățime și 24. lungime care, deși trece peste terenul pârâților, a fost justificată prin aceea că este cea mai scurtă și mai puțin costisitoare soluție de acces la domeniul public. Acest teren a intrat ulterior în proprietatea reclamantei pentru că prin Hotărârea nr. 300/19.10.2006 a Consiliului Local M i-a fost vândută la cerere suprafața de 88,216. care aparține domeniului privat al municipiului și este situată pe-, în continuarea proprietății cumpărătoarei.
Reținând concluziile raportului de expertiză efectuat de expert și vecinătatea proprietăților părților instanța de fond a stabilit linia de hotar paralel cu gardul spre vecinul Marem la distanța de 1,40. pe lungime de 25,07. de la stradă, unde a dispus trasarea unui gard; totodată, paralel cu casa a dispus trasarea celeilalte laturi ce va despărți cele două proprietăți, la o distanță de 14,38. de fundul terenului, pe zidul cu vecinul.
Tot în raport de concluziile expertului s-a stabilit necesitatea edificării unei porți de acces dinspre str. T, la o distanță de minim 1,40. de gardul cu vecinul și obligația părților de a contribui în comun la realizarea acesteia, iar față de împrejurarea că pârâții o împiedică în mod sistematic pe reclamantă să-și delimiteze proprietatea, instanța i-a obligat să-i permită ridicarea unui gard despărțitor.
Cererea reconvențională a fost respinsă cu motivarea că din probele administrate nu rezultă că ar fi îndeplinite condițiile pentru ca pârâții să fie declarați proprietari și cum acesta este capătul principal de cerere, celelalte solicitări depind în mod direct de soarta principalului.
Apelul declarat împotriva acestei sentințe de pârâți a fost anulat ca netimbrat de Tribunalul Constanța prin decizia civilă nr. 2/7.01.2008, în considerentele căreia s-a reținut că nu au fost respectate prevederile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 146/1997 și cele ale art. 3 din nr.OG 32/1995.
Curtea de APEL CONSTANȚAa admis recursul pârâților, a casat hotărârea menționată și a trimis cauza la tribunal pentru continuarea judecății prin decizia civilă nr. 68/C/10.03.2008 cu motivarea că, deși la momentul soluționării apelului nu exista la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, aceasta a fost transmisă instanței prin fax la data pronunțării, 7.01.2008, și a fost atașată la dosar pe 8.01.2008.
Soluționând apelul pârâților, Tribunalul Constanțal -a admis prin decizia civilă nr. 408/15.09.2008, prin care a desființat hotărârea atacată și a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Medgidia.
Pentru a hotărî în acest sens tribunalul a reținut nesocotirea dispozițiilor art. 129 alin. 4 din Codul d e procedură civilă prin aceea că judecătoria nu s-a preocupat de stabilirea cadrului procesual al litigiului din perspectiva cererii de constatare a nulității absolute a Hotărârii nr. 300/19.10.2006, prin care Consiliul Local Mav ândut reclamantei suprafața de 88,216. deși această persoană nu avea până la acel moment calitatea de parte în proces.
S-a mai avut în vedere că, deși cererea reconvențională a fost respinsă în întregime ca nefondată, în considerentele hotărârii de fond nu se regăsesc motivele pentru care a fost considerată neîntemeiată cererea de constatare a nulității actului menționat, cu atât mai mult cu cât acesta nu poate fi calificată ca fiind accesorie celei de constatare a dreptului de proprietate al pârâților reconvenienți.
S-a concluzionat că instanța de fond nu a analizat fondul litigiului cu care a fost investită, în condițiile în care atât acțiunea principală, cât și cererea reconvențională sunt strâns legate între ele și de natură a se influența reciproc sub aspectul soluției pronunțate și că necercetarea fondului solicitărilor deduse judecății atrage desființarea cu trimitere potrivit art. 297 alin. 1 din Codul d e procedură civilă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta și a criticat-o pentru nelegalitate conform art. 304 pct. 6, 8 și 9 din Codul d e procedură civilă, invocând depășirea limitelor apelului prin examinarea unui motiv neregăsit în cererea de declarare a căii de atac și neinvocat la instanța de fond, respectiv necesitatea introducerii în cauză a Consiliului Local M, în calitate de vânzător al terenului ce reprezintă calea de acces a intimatei.
A susținut recurenta că stabilirea cadrului procesual pasiv este atributul exclusiv al părților litigiului și că pârâții din prezenta cauză, în calitate de titulari ai cererii reconvenționale prin care au invocat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat în favoarea recurentei de Consiliul Local M, nu au solicitat introducerea consiliului în cauză, pentru a-i fi opozabilă hotărârea ce urma a fi pronunțată, și nici nu au invocat în apel acest aspect, care a fost pus în discuția părților din oficiu.
A mai arătat recurenta că pârâții apelanți au solicitat admiterea apelului doar pentru nepronunțare asupra cererii de anulare a contractului de vânzare-cumpărare și pentru neexaminarea obiecțiunilor la raportul de expertiză, nu și pentru insuficiența cadrului procesual pasiv, care a fost schimbat la sugestia instanței de apel, instanță care a încălcat astfel prevederile art. 294 și art. 295 alin. 1 din Codul d e procedură civilă; s-a pretins, totodată, că instanța de fond a făcut o analiză completă a cererilor din reconvențională și că acestea au fost respinse ca nefondate în raport cu probele administrate de titularii săi.
Analizând legalitatea hotărârii atacate în raport cu criticile formulate instanța reține următoarele:
Din interpretarea prevederilor art. 129 alin. ultim din Codul d e procedură civilă, potrivit cărora judecătorii sunt datori să hotărască numai asupra celor ce formează obiectul pricinii dedusă judecății, rezultă că instanța nu poate depăși limitele investirii sale și, totodată, că ea nu poate să lase nesoluționate capetele de cerere cu a căror judecare a fost legal sesizată pentru că o asemenea omisiune constituie o încălcare esențială a legii și duce la casarea hotărârii.
În speță, prin cererea reconvențională dedusă spre soluționare instanței de fond s-a solicitat constatarea calității pârâților, de proprietari ai terenului în suprafață de 200. situat în M,-, a nulității absolute a Hotărârii nr. 300/19.10.2006 - prin care Consiliul Local Mav ândut reclamantei suprafața de 88,216. - și determinarea modalității prin care titulara acțiunii principale poate ieși la drumul public.
Soluționând cererea reconvențională judecătoria a reținut că din probele administrate nu rezultă calitatea pârâților, de proprietari ai terenului în litigiu, precum și faptul că celelalte capete de cerere sunt accesorii celui ce vizează existența dreptului de proprietate menționat anterior și, pe cale de consecință, depind de soarta acestuia și se impun a fi respinse ca atare.
Această modalitate de rezolvare a cererilor formulate prin reconvențională echivalează cu necercetarea fondului lor deoarece atât cererea de constatare a nulității hotărârii de Consiliu Local, cât și cea de determinare a căii de acces, au o existență de sine stătătoare, deci nu sunt accesorii celei ce vizează existența dreptului de proprietate al pârâților asupra terenului de 200. din-, iar corecta lor soluționare impunea verificarea îndeplinirii condițiilor de promovare a unor astfel de solicitări și, în măsura în care se constata respectarea acestora, administrarea probelor necesare verificării valabilității actului contestat și determinării căii prin care se poate asigura accesul lotului reclamantei la calea publică, cu respectarea dreptului tuturor părților cauzei.
Cum asemenea verificări nu au fost efectuate de instanța de fond, în mod corect a apreciat tribunalul că au fost încălcate prevederile art. 129 alin. ultim din Codul d e procedură civilă, respectiv că nu s-a soluționat fondul litigiului, și că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 297 alin. 1 din același cod.
Reținerea în considerentele hotărârii, ca motiv de desființare, și a insuficientei determinări a cadrului procesual pasiv al litigiului - ca urmare a faptului că cererea de constatare a nulității absolute a hotărârii de consiliu local nu a fost soluționată în contradictoriu și cu emitentul acesteia - nu reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 294 și art. 295 din Codul d e procedură civilă, cum în mod nefondat susține recurenta deoarece, constatând nesocotirea art. 129 alin. 4 din același cod, instanța de apel nu a ignorat limitele rolului activ al judecătorului și nu a adus atingere principiului disponibilității și dispozițiilor art. 49-66 din Codul d e procedură civilă, care prevăd modul și condițiile în care alte persoane, în afara părților, pot lua parte la judecată. Constatarea tribunalului a vizat obligația judecătorului de a pune în discuția părților, de la prima zi de înfățișare, toate aspectele necesare legalei soluționări a cauzei, iar nu determinarea din oficiu, de către instanța de fond, a cadrului procesual specific acțiunii în constatarea nulității unui act juridic civil - pentru că introducerea în proces a altor persoane poate fi făcută doar la cererea părților, în formele și în termenele prevăzute de lege.
Nu se poate reține în cauză nici depășirea limitelor cererii de apel pentru că, pe de o parte, din practicaua hotărârii recurate rezultă că apelanții au invocat caracterul incomplet al cadrului procesual pasiv al litigiului, iar pe de altă parte, pentru că desființarea hotărârii de fond a fost pronunțată, în principal, pentru necercetarea fondului cererii reconvenționale, invocată de titularii apelului în cererea de declarare a căii de atac, astfel că aplicarea sancțiunii stabilită de art. 297 alin. 1 din Codul d e procedură civilă s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 295 din același cod.
Pentru considerentele expuse și în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurenta reclamantă, domiciliată în M,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 408/15.09.2008 pronunțată de Tribunalul Constanta, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și, domiciliați în M,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 februarie 2009.
PREȘEDINTE: Eleonora Spiridon | JUDECĂTOR 2: Paulina Georgescu Irina Bondoc | Pt. Judecător, Cf.art.261 alin.2 Cod pr.civilă, semnează, Președinte Instanță, |
Grefier, - - |
Jud.fond.
Jud.apel. /C
Tehnoredact.jud.
2 ex./ 2.03.2009.
Președinte:Eleonora SpiridonJudecători:Eleonora Spiridon, Paulina Georgescu Irina Bondoc
