Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 554/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie

DOSAR NR-

DECIZIA Nr. 554

Ședința publică din data de 12 iunie 2009

PREȘEDINTE: Constanța Ștefan C -

JUDECĂTORI: Constanța Ștefan, Violeta Stanciu Gherghina Niculae

- - -

Grefier - - -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, domiciliat în B,-,.18,.2,.22, sector 2, împotriva deciziei civile nr.32 din 4 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții și, ambii domiciliați în orașul P, sat, jud.

Prezența și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 5 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța pentru a da posibilitatea să se depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 12 iunie 2009 când, în urma deliberării, a pronunțat următoarea decizie:

Curtea:

Asupra recursului civil de față, constată:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria sub nr. 1635/277/11.10.2007, reclamantul a formulat, în contradictoriu cu pârâții și HG, acțiune în grănițuire, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța să stabilească linia de hotar dintre proprietățile învecinate ale părților, situate în satul, oraș și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin sentința civilă nr. 366/21.03.2000 pronunțată de Judecătoria s-a dispus, în urma efectuării unei tranzacții, partajarea masei succesorale rămasă de pe urma defuncților și, moștenitori cu vocație succesorală rămânând reclamantul și. Ca masă succesorală a rămas suprafața de 3,3, ha. teren identificat prin titlul de proprietate nr. 22837/86/07.02.1996.

Sub aspectul calității procesuale pasive, reclamantul menționează că a transmis dreptul său de proprietate pârâților și, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 944/03.08.1990.

-2-

Între părți există o stare conflictuală generată de contestarea permanentă a hotarului dintre cele două proprietăți învecinate. Linia de hotar care trebuie stabilită de instanță se întinde pe o latură de 23. ce desparte cele două proprietăți ale părților.

În drept reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 584 Cod civil.

În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar, în copie, sentințele civile nr. 662/1999 și nr. 366/2000 ale Judecătoriei P, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 944/03.08.1990, tranzacția încheiată de părți în dosarul nr.133/2000, schiță întocmită de expert.

Pârâții au formulat întâmpinare, prin care au arătat instanței că limitele dintre proprietățile învecinate ale părților sunt clar identificate în teren și nu au fost modificate niciodată de când sunt în relații de vecinătate cu reclamantul. Au arătat că sunt de acord ca instanța de judecată să stabilească linia de demarcație pe acest vechi amplasament.

La dosar s-au mai depus: o schiță cu privire la terenul și construcțiile ce se înstrăinează de către și, titlul de proprietate nr. 22837/86 din 07.02.1996, un raport de expertiză tehnică întocmit în dosarul nr. 2055/1998, certificat de moștenitor nr. 291/17.06.1994 eliberat de pe urma defunctei.

În urma probelor administrate, cu acte, martori și expertiză tehnică, Judecătoria Pap ronunțat sentința civilă nr. 1130/03.10.2008, prin care a admis acțiunea formulată de reclamantul, a stabilit linia de hotar între proprietățile părților (curți-construcții) situate în satul, orașul P, ca fiind linia demarcată de punctele 1-2 pe distanța de 20,5. din varianta a II-a (schița) a raportului de expertiză întocmit în cauză de expert, a compensat cheltuielile de judecată efectuate de părți în privința deplasării la instanță și onorarii de avocat și a obligat pârâții la 210 lei cheltuieli de judecată către reclamant, reprezentând din taxa judiciară de timbru și onorariu de expert.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că terenurile părților provin de la autorul lor comun, de pe urma căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate și s-a emis titlul de proprietate nr.22837/86 din 07.02.1996 pe numele moștenitorilor și.

În anul 1990 și au vândut pârâților casa și anexele și suprafața de 1000. teren situate în orașul, satul, proprietatea acestora învecinându-se pe latura de est cu terenul reclamantului.

În cauză s-a efectuat raportul de expertiză de expert, prin care au fost identificate și măsurate terenurile părților, întocmind mai multe variante.

Instanța a omologat raportul de expertiză în varianta a II-a, având în vedere că linia de hotar dintre proprietățile părților era aceeași și la data cumpărării de către pârâți a proprietății ca și cea existentă în prezent. De asemenea, s-a reținut că fostul gard a fost edificat pe vechiul amplasament al liniei de hotar.

.//.

-3-

Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul, care o critică pentru nelegalitate și netemeinicie, deoarece hotărârea instanței de fond se bazează pe lucrarea unui expert care cuprinde motive contradictorii.

A susținut apelantul că expertul a consemnat și punctul de vedere al părților și, deși solicitarea sa a fost ca linia de hotar să fie proiectată încât să respecte distanța de 5,5. față de locuința pârâtului și 2. față de anexa proprietatea sa, iar intimatul a solicitat ca linia de hotar să fie amplasată în același loc unde este în prezent, expertiza se întocmește în două variante, care nu corespund realității din teren.

S-au formulat obiecțiuni de către pârâți cu privire la raportul de expertiză, încuviințate de instanță, expertul, prin răspunsul dat, a precizat că varianta 2 este apropiată de realitate, fără a motiva.

Expertiza nu este motivată nici cu privire la amplasarea liniei de hotar pe locul unde se află în prezent, acest răspuns fiind în contradictoriu cu concluziile din raportul de expertiză.

Greșit instanța de fond a stabilit grănițuirea conform acestui răspuns, care nu este motivat și a avut în vedere și declarațiile de martori care nu sunt obiective.

Martora și-a retractat declarația inițială, astfel că aceasta nu poate fi luată în considerație.

S-a solicitat efectuarea unei alte expertize, care, în raport de actele de proprietate ale părților, să stabilească linia de hotar.

S-a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar schimbarea în parte a hotărârii în sensul admiterii acțiunii conform variantei Iar aportului de expertiză.

În cauză s-a formulat întâmpinare de către pârâții-intimați și HG, prin care solicită respingerea apelului ca neîntemeiat.

Criticile formulate nu pot avea ca finalitate desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, deoarece nu sunt aplicabile dispozițiile art. 297 alin.1 Cod proc.civilă.

Obiectul cererii fiind grănițuire, nu pot fi formulate mai multe variante de stabilire a liniei de hotar și în mod legal instanța a încuviințat obiecțiunile, deoarece nu poate fi vorba de o altă modalitate de omologare a expertizei efectuate decât o singură variantă, având în vedere că nu au existat modificări ale graniței actuale, chiar gardul despărțitor pe amplasamentul actual a fost edificat de apelant.

Pe de altă parte, argumentul folosit de apelant în solicitarea variantei I, referitor la distanța ce trebuie să existe între anexă și linia ce desparte proprietățile nu face obiectul litigiului, deoarece reclamantul a solicitat stabilirea liniei de hotar pe o lungime de 23.

Nu se impune efectuarea unei alte expertize, deoarece nu există elemente noi care să modifice din punct de vedere topografic stabilirea liniei de hotar.

Tribunalul Buzău prin decizia civilă nr. 32/04.02.2009 a respins canefondat apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1130/03.10.2008 pronunțată de Judecătoria.

Pentru a pronunța această decizia, instanța de apel a reținut că art.584 cod civil prevede că orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa.

.//.

-4-

Acțiunea în grănițuire urmărește nu crearea hotarului cerut, ci îl reconstituie pe cel real ce separă fondurile învecinate și marcarea acestuia prin semne materiale vizibile.

Martorii audiați în cauză au relatat că gardul nou a fost construit de reclamant în urmă cu 7-8 ani pe veciul amplasament, că între proprietățile părților a existat gard care pleacă de la drum până la colțul construcției, se continua cu peretele acesteia și din nou gard în linie dreaptă.

Nu rezultă din nicio probă că hotarul dintre părți a fost modificat, expertiza efectuată nu a făcut decât să constate situația existentă în teren.

Reclamantul critică expertiza efectuată în sensul că s-au întocmit două variante, însă din raportul de expertiză rezultă că o variantă a fost întocmită așa cum a cerut reclamantul și anume ca hotarul despărțitor să fie la distanță de 5,5. de locuința pârâților și la distanța de 2. de anexa reclamantului, însă aceasta nu corespunde cu cele consemnate anexele din schița la contractul de vânzare-cumpărare nr. 944/1990, cele două planuri nu se suprapun și nu au forma din teren.

Linia de hotar este stabilită între punctele 1-2-3, fiind amplasată pe linia de hotar existentă în prezent conform variantei a doua.

Cu privire la expertiză s-au formulat obiecțiuni, admise de instanță, expertul a răspuns acestora și rezultă că la efectuarea lucrării a avut în vedere actele de proprietate și situația din teren este cea prezentată în varianta a II-

S-a reținut că este neîntemeiată critica invocată de reclamant, deoarece acesta dorește să se stabilească linia de hotar așa cum cere el, fără a se avea în vedere actele de proprietate, precum și faptul că granița dintre proprietățile părților nu a fost modificată, fiind cea existentă de la data înstrăinării, mai mult gardul nou a fost construit de reclamant.

În acest context, hotarul nu poate fi cel cerut de apelant, ci acesta se stabilește în raport de actele de proprietate, așezarea semnelor de hotar, declarațiile martorilor și expertiză, toate aceste probe au fost corect analizate de instanță și linia de delimitare a celor două proprietăți este stabilită corect, fiind confirmată de probele menționate.

Împotriva acestei deciziia declarat recurs reclamantul pentru motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, susținând că:

- instanța de apel a soluționat cauza, fără a se pronunța, în sensul admiterii sau respingerii cu privire la cererea de efectuare a expertizei tehnice topometrice, solicitată atât în scris prin motivele de apel, dar și oral în fața instanței de judecată, încălcând astfel normele legale prevăzute de art.167 și 295 Cod pr.civilă.

Pronunțându-se direct pe fondul cauzei și ignorând această probă fundamentală în procesele având ca obiect grănițuire, instanța i-a încălcat dreptul la apărare, în condițiile în care calea devolutivă a apelului permitea ăncuviințarea acestei probe și efectuarea ei.

- pe fondul cauzei, în mod greșit s-a omologat o expertiză tehnică contradictorie care propune mai multe variante de grănițuire, când în realitate, linia de hotar este una singură ce se stabilește în funcție de actele de proprietate ale părților.

Instanța de judecată avea posibilitatea să observe că linia de hotar trebuie amplasată la 2 de anexa recurentului-reclamant dacă ar fi analizat schițele anexă la contract.

-5-

Curtea, analizând actzele și lucrările dosarului, decizia criticată prin recursul formulat, constată că este afectată legalitatea acesteia, recursul fiind fondat și urmează a fi admis deoarece:

- Este întemeiată susținerea recurentului că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cererii de completare a probelor cu o nouă expertiză topometrică și s-a pronunțat direct pe fondul cauzei.

Practica judecătorească stabilit că în conformitate cu dispozițiile art.168 Cod pr.civilă instanța are obligația de a se pronunța asupra tuturor cererilor formulate de părți și de a motiva pentru ce le admite sau le respinge în tot sau în parte.

Instanța de apel nu a respectat această obligație, în sensul că nu s-a pronunțat asupra cererii apelantului-reclamant formulată în scris prin cererea de apel dar și oral în ședința publică din 04.02.2009, de completarea probelor cu o nouă expertiză topometrică.

- Este întemeiată și critica vizând fondul cauzei.

Reclamantul-recurent a investit instanța cu o acțiune în stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, întemeiată pe disp. art.584 Cod civil iar instanța de fond a dispus ca linia de hotar să fie pe aliniamentul 1-2 pe distanța de 20,5 din varianta a II-a a raportului de expertiză.

Din studierea actelor dosarului nu rezultă că hotarul stabilit pe acest aliniament respectă proprietățile părților pentru că este numai parțial fără a fi analizate toate actele de proprietate ale părților.

În ceea ce privește lungimea liniei hotarului, este adevărat că prin acțiune reclamantul a precizat-o ca fiind de 23, dar cu ocazia efectuiării raportului de expertiză reclamantul a solicitat ca linia de hotar să respecte distanța de 5,5 față de locuința pârâților și distanța de 2 față de anexa sa, așa cum rezultă din schița anexă la contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.944/03.08.1990(fila 68 dosar fond).

Expertul tehnic a întocmit trei variante de stabilire a aliniamentului hotarului, una pe aliniamentul existent (varianta a II-a) și două variante în care linia de hotar se află la anumite distanțe față de locuința pârâților și anexa reclamantului, pe o lungime totală de 37,43 (20,5 + 16,93 ) -filele 68-72 dosar fond.

Instanța de fond a respectat principiul disponibilității și a stabilit linia de hotar numai pe lungimea de 20,5 cuprinsă între punctele 1 - 2 din varianta -II-a a raportului de expertiză dar aceasta nu înseamnă că este și cea reală, de natură să rezolve litigiul dintre părți.

Nu poate fi stabilită linia de hotar pe această lungime, fără a se avea în vedere și continuarea traseului pe cealaltă lungime de 16,93 pe care se învecinează părțile, pentru că din schițele anexă la raportul de expertiză rezultă că cele două proprietăți se află în continuarea altor proprietăți ale părților, cu care se învecinează.

În ceea ce privește actele de proprietate ale părților, raportul de expertiză este incomplet pentru că nu a avut în vedere toate actele de proprietate ale părților, astfel că în mod greșit instanțele nu au dispus refacerea acestuia.

Astfel, pentru reclamant trebuia avut în vedere nu numai certificatul de moștenitor nr.291/17.06.1994 eliberat de pe urma defunctei dar și titlul de proprietate nr.48815/29/19.04.1995 eliberat pe numele în care în intravilan este înscris terenul curți-construcții în suprafață de 1100 27,

-6-

354/2, respectiv procesul-verbal de punere în posesie și schița de plan întocmită cu acea ocazie iar pentru pârâți, schița de plan anexă la contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.944/03.08.1990 precum și schița de plan anexă la actul de proprietate pentru terenul aflat în continuarea celui dobândit în anul 1990.

De aceea se impune efectuarea unui alt raport de expertiză topometrică care să stabilească linia de hotar în raport de toate actele de proprietate ale părților, fiind întemeiată susținerea recurentului în acest sens.

Nu poate fi avută în vedere solicitarea recurentului de a fi omologată varianta I întrucât toate cele trei variante sunt deficitare pentru considerentele arătate mai sus.

Urmează ca în baza disp. art.312 alin.1 și 5 Cod pr.civilă coroborate cu disp. art.315 alin.1 Cod pr.civilă să fie admis recursul, casată decizia cu trimitere spre rejudecare la același tribunal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantul, domiciliat în B,-,.18,.2,.22, sector 2, împotriva deciziei civile nr.32 din 4 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții și, ambii domiciliați în orașul P, sat, jud.B și în consecință:

Casează susmenționata decizie și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal potrivit considerentelor prezentei decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 12 iunie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Constanța Ștefan, Violeta Stanciu Gherghina Niculae

C - - - - -

Grefier,

- -

Operator de date cu caracter

personal Nr.notificare 3120

red.NG /tehnored.VM

2 ex./16.06.2009

f- JUDECĂTORI: Constanța Ștefan, Violeta Stanciu Gherghina Niculae

-

a- Tribunalul Buzău

, -

Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie

DOSAR NR-

Către,

Tribunalul Buzău

Vă înaintăm dosarul acestei instanțe cu nr- ce cuprinde 30 file, în care s-a pronunțat decizia civilă nr.554/12.06.2009, spre rejudecare.

Dosarul are atașate:

.-dosar nr- -34 file - Tribunalul Buzău

.-dosar nr- -142 file -JUDECĂTORI: Constanța Ștefan, Violeta Stanciu Gherghina Niculae

PREȘEDINTE, Grefier,

Operator de date cu caracter

personal nr.notificare 3120

red.MV

2 ex./17.06.2009

Președinte:Constanța Ștefan
Judecători:Constanța Ștefan, Violeta Stanciu Gherghina Niculae

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 554/2009. Curtea de Apel Ploiesti