Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 598/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-- 30.04.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 598/
Ședința publică din 3 iunie 2009
PREȘEDINTE: G -
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Oberșterescu
JUDECĂTOR 2: Rujița Rambu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr.143/09.03.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați, și, pentru grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pârâtul recurent personal și reclamanții și personal, lipsă fiind reclamantul intimat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat în termen legal și este timbrat cu 8,50 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 3 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța invocă, din oficiu, excepția inadmisibilității recursului, având în vedere că tribunalul s-a pronunțat ca și instanță de recurs printr-o hotărâre irevocabilă, și acordă cuvântul părților.
Pârâtul recurent solicită respingerea excepției și admiterea recursului formulat, cu trimiterea cauzei la Tribunalul - S pentru judecarea apelului, având în vedere că hotărârea primei instanțe este supusă acestei căi de atac (apelul).
Intimații prezenți solicită respingerea excepției și trimiterea cauzei spre rejudecare în apel la tribunal.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată:
Prin sentința civilă nr. 2108/15.10.2008, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr- a fost respinsă acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta împotriva pârâtului, având ca obiect grănițuire, rectificare suprafață și daune morale, precum și cererea reconvențională formulată de pârât împotriva reclamantei, pentru daune morale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că imobilul înscris în CF nr. 6207 sub nr. top. 114 " ", în suprafață de 3960 mp, se identifică în teren cu parcela deținută de reclamantă și parcela deținută de pârât. Între părți există de mai mulți ani un partaj voluntar de folosință, însă reclamanta contestă linia de hotar dintre terenul pe care îl folosește ea și terenul folosit de pârât.
Pârâtul a cumpărat acest teren printr-un act sub semnătură privată, care nu a fost întabulat în cartea funciară.
Acțiunea de grănițuire nu este admisibilă atât timp cât există discuții cu privire la dreptul de proprietate asupra terenului.
Tinând cont de modul actual de folosință al terenului, linia de hotar existentă între terenul folosit de fiecare parte este cea corectă și acțiunea de rectificare suprafață, a reținut prima instanță, este inadmisibilă în raport de dispozițiile Legii nr. 7/1996. Deși instanța a încercat să califice această cerere ca fiind o acțiune în rectificare de carte funciară, reclamanta a solicitat să se țină cont că ea dorește rectificare suprafață, nu rectificare carte funciară.
Cererea reclamantei privind plata unei sume de bani cu titlul de daune morale a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât daunele morale solicitate nu se justifică în condițiile în care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Cererea reconvențională formulată de pârâtul a fost respinsă ca neîntemeiată, considerându-se că pronunțarea acestei hotărâri reprezintă o satisfacție echitabilă și suficientă pentru pârât.
Împotriva sentinței civile nr. 2108/15.10.2008 a Judecătoriei a declarat apel pârâtul.
Întrucât apelul viza numai cererea reconvențională, care este evaluabilă în bani, iar valoarea este sub 100.000 lei, instanța a recalificat calea de atac în recurs.
Prin decizia civilă nr. 143/9.03.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C-S a respins recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 2108/15.10.2008 a Judecătoriei Caransebeș.
Pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei suma de 535 lei, reprezentând cheltuielile de judecată în recurs.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul C- Sar eținut că pârâtul nu a specificat în ce constă prejudiciul moral pe care l-a suferit și care ar trebui reparat prin obligarea reclamantei la plata daunelor morale. În lipsa unei asemenea precizări care îi revenea pârâtului reclamant reconvențional, soluția pronunțată de prima instanță de respingere a acestei cereri nu putea primi o altă soluționare.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de pârâtul reclamant reconvențional în fața instanței de fond, în sumă de 500 lei, acestea au fost respinse ca nedovedite. Nici în calea de atac nu au fost administrate probe noi, care să dovedească suma pretinsă drept cheltuieli de judecată.
Împotriva deciziei civile nr. 143/9.03.2009 a Tribunalului C - Sad eclarat recurs pârâtul.
În motivarea recursului, pârâtul arătat că deși reclamanților li s-a respins acțiunea, a fost respinsă și cererea lui pentru despăgubiri morale, solicitate pentru că fără motive justificate a fost chemat timp de 1 an și 6 luni în fața instanțelor de judecată, iar în final tot el a fost obligat și la cheltuieli de judecată.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele invocate, precum și din oficiu conform art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, față de actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
Obiectul dosarului de față îl constituie atât acțiunea civilă principală a reclamanților, și, pentru grănițuire, rectificarea suprafeței, înscriere în cartea funciară și despăgubiri morale, cât și cererea reconvențională a pârâtului pentru despăgubiri morale.
Apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței Judecătoriei Caransebeș viza soluția de respingere dată cererii sale reconvenționale și respingerea cererii sale pentru cheltuieli de judecată.
Este adevărat că cererea reconvențională este una patrimonială, iar valoarea pretențiilor pârâtului este de 3.000 lei, deci sub 100.000 lei, însă cererea reconvențională a pârâtului nu formează ea singură obiectul litigiului, pentru a fi aplicabil în cauză art. 2821alin. 1 Cod procedură civilă.
Acțiunea civilă principală din dosarul de față are ca obiect grănițuirea și rectificarea suprafeței înscrise în cartea funciară, care atrag exercitarea în cauză a ambelor căi de atac prevăzute de Codul d e procedură civilă, apelul și recursul.
Acțiunea civilă principală și cererea reconvențională, care formează obiectul dosarului de față și au fost judecate împreună, fără a se dispune disjungerea, reprezintă un tot unitar, situație în care căile de atac sunt cele prevăzute pentru acțiunea civilă principală.
Prin urmare, Tribunalul C- S trebuia să judece cauza în apel, în complet format din doi JUDECĂTORI: Gheorghe Oberșterescu, Rujița Rambu, Florin Șuiu
Față de aceste considerente, în baza art. 304 pct.1 și 5 și art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr.143/09.03.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
În consecință, va casa hotărârea atacată și va trimite cauza la Tribunalul C- pentru judecarea apelului declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.2108/15.10.2008 a Judecătoriei Caransebeș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr.143/09.03.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
Casează hotărârea atacată și trimite cauza la Tribunalul C- pentru judecarea apelului declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.2108/15.10.2008 a Judecătoriei Caransebeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Florin Șuiu
G - - - - -
GREFIER,
- -
Red. - 12.06.2009; tehnored. - 26.06.2009; 2 ex.
Primă instanță: Judecătoria Caransebeș; Judecător:
Instanță de recurs: Tribunalul C-S;
Judecători:;,
Președinte:Gheorghe OberșterescuJudecători:Gheorghe Oberșterescu, Rujița Rambu, Florin Șuiu
