Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 64/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR.64
Ședința publică din data de 27 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Aurelia Popa
JUDECĂTORI: Aurelia Popa, Elena Staicu Mioara Iolanda
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâtul, domiciliat în comuna, județul D, cod poștal -,împotriva deciziei civile nr. 382 din 4 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița,în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în B,-, -/2,.A,.3,.16, cod poștal -, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul pârât și intimata reclamantă reprezentată de avocat din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că recursul este netimbrat.
Totodată, se învederează că intimata reclamantă a depus la dosar întâmpinare.
Se comunică recurentului pârât copie de pe întâmpinarea formulată de intimata reclamantă.
Curtea lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea recurentului să achite taxa de timbru în cuantum de 9,00 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
La apelul nominal făcut în ședință la a doua strigare au răspuns recurentul pârât și intimata reclamantă reprezentată de avocat din cadrul Baroului
Recurentul pârât depune la dosar o declarație prin care arată că dorește să fie reprezentat în acest dosar de fiul său, legitimat cu seria -, nr.-, deoarece are o deficiență de vorbire.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul declară că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea și dezbaterea recursului.
, fiul recurentului pârât, având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris la dosar.
Avocat, având cuvântul pentru intimata reclamantă, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea celor două hotărâri pronunțate în cauză, ca legale și temeinice, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună grănițuirea prin stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile lor, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat este proprietara unor suprafețe de 1728 mp, 344 mp și 1100 mp teren intravilan în localitatea, județul D, conform contractului de vânzare - cumpărare nr. 4368/28.06.1994 și sentinței civile nr. 328/5.05.2004 a Judecătoriei Răcari; că terenurile sale se învecinează pe latura de nord cu proprietatea pârâtului, iar între cele două terenuri limitrofe nu există semne exterioare de hotar, ceea ce generează neînțelegeri.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 584 Cod procedură civilă.
S-au depus la dosar: contractul de vânzare cumpărare nr.4368/28.06.1994, sentința civilă nr.328/5.05.2004 a Judecătoriei Răcari, planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate, titlul de proprietate nr. 68737/16.12.2003.
La cererea părților, pentru dovedirea situației de fapt, au fost încuviințate probele cu înscrisuri, interogatorii și expertiza tehnică, având ca obiective identificarea terenurilor în funcție de actele de proprietate ale părților și stabilirea liniei de hotar dintre acestea.
Expertul desemnat pentru efectuarea expertizei, după măsurarea terenurilor și strângerea datelor din teren, a stabilit linia de hotar conform planului de situație anexat lucrării.
S-au formulat obiecțiuni de către pârât, nemulțumit de modul în care s-a procedat la punerea in teren a actelor de proprietate. După punerea în discuție a obiecțiunilor, instanța de fond le-a respins, apreciind că situația reținută de expert corespunde cu situația de fapt ce reiese din actele deținute de către părți.
După analizarea actelor și lucrărilor, prin sentința civilă nr.1380/10.04.2009, Judecătoria Răcaria admis cererea formulată de către reclamanta împotriva pârâtului și stabilit linia de hotar între proprietățile părților conform raportului de expertiză întocmit de către expert, cu schița anexă, pe aliniamentul abcd.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanta și pârâtul au proprietăți care se învecinează între ele, existând discuții cu privire la hotarul despărțitor; că prin expertiza ordonată în cauză s-a procedat la determinarea semnelor exterioare și vizibile a limitelor dintre cele două proprietăți vecine, stabilindu-se că este necesară reamplasarea tronsonului de gard de aliniamentul notat în schița întocmită de expert cu a1b1 pe aliniamentul notat cu ab, astfel încât terenul deținut de fiecare dintre părți să corespundă cu actele de proprietate; că având în vedere constatările făcute și toate probele administrate în cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 584 Cod civil, se stabilește linia de hotar despărțitoare a proprietăților limitrofe pe aliniamentul abcd, conform lucrării de expertiză întocmită de expert.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul legal pârâtulcare a arătat că instanța a reținut greșit situația de fapt și că sentința este nemotivată, fiind încălcate prevederile art. 261 alin. 5 Codul d e procedură civilă care obligă instanța să motiveze în fapt și în drept hotărârea.
De asemenea, a arătat că hotărârea de o pagină nu face decât să expună probele administrate în cauză fără nici un argument de drept care să justifice soluția la care instanța s-a oprit și că reclamanta a indus instanța în eroare, prezentând ca acte de proprietate contractul de vânzare -cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 4368/1994 prin care a devenit proprietara a 1728 mp. din totalul de 3456 mp. teren ce face parte integrantă din titlul de proprietate al lui, emis ulterior, în anul 2003.
Totodată, a mai arătat că reclamanta a cumpărat acest teren de la, iar ulterior, prin sentința civilă nr.328 pe care reclamanta a prezentat-o ca titlu de proprietate, a fost partajat terenul intravilan din titlul de proprietate nr. 68737/2003, între el, reclamantă și și că terenul cumpărat a mai fost partajat o dată, iar reclamanta a mai primit din teren 344 mp. în, 561 și 1526 mp. teren arabil extravilan în, /21, suprafețe care însumate și transpuse în plan sunt cele din contractul de vânzare-cumpărare.
A mai arătat apelantul că instanța de fond când a făcut grănițuirea, în loc să țină seama numai de partaj sau numai de contract, a cumulat ambele titluri, iar expertul a grănițuit în funcție de aceste date, că expertiza făcută, bazându-se pe o dublă apreciere a actelor de proprietate pretins prezentate de reclamantă a făcut ca terenul cuprins în proprietatea sa să fie practic dublat, precum și faptul că se impune efectuarea unei noi expertize care să evite acest lucru.
Prin întâmpinare, intimata reclamantă a solicitat respingerea apelului arătând că instanța de fond a reținut corect situația de fapt și a precizat temeiul de drept.
La termenul din data de 07.10.2009, tribunalul a respins cererea apelantului pârât de constatare a nulității absolute a tranzacției consfințite prin sentința civilă nr. 328/05.05.2004 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr. 559/2004 precum și cererea de efectuare a unei noi expertize topografice, pentru motivele precizate în încheierea de ședință din acea dată.
După examinarea sentinței apelate, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Tribunalul Dâmbovița prin decizia civilă nr.382 din 4 noiembrie 2009, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul, împotriva sentinței civile nr.1380/10.04.2009 pronunțate de Judecătoria Răcari, în contradictoriu cu intimata reclamantă, a păstrat hotărârea atacată și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Dâmbovițaa reținut următoarele considerente:
Instanța de fond a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților conform raportului de expertiză în specialitatea topografie - cadastru întocmit în cauză ținând seama de actele de proprietate ale părților.
Prin motivele de apel, apelantul a susținut că, la efectuarea expertizei, s-au avut în vedere atât sentința civilă nr. 328/05.05.2004 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr. 559/2004 (filele 8 și 9) prin care părțile au tranzacționat averea succesorală rămasă de pe urma defunctului, inclusiv terenurile din titlul de proprietate nr. 68737/2003 cât și contractul de vânzare -cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 4368/28.06.1994 la notariatul de Stat I (fila 6), ajungându-se la o cumulare a acestor titluri de proprietate și la o dublare a terenului cuprins în proprietatea intimatei reclamante.
Referitor la acest motiv de apel, tribunalul reține următoarele:
În raportul de expertiză întocmit în cauză, expertul a identificat terenurile proprietatea părților din punctul "Acasă", ținând seama că, potrivit sentinței civile nr. 328/05.05.2004 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr. 559/2004, intimata reclamantă este proprietara suprafeței de 344 mp. teren intravilan vii situat în tarlaua 15, parcela 561, evidențiat în titlul de proprietate nr. 68737/2003 și a suprafeței de 1526 mp. teren arabil extravilan situat în tarlaua 80, parcela 604/21 din titlul de proprietate nr. 68737/2003, deținând în proprietate suprafața totală de 1870 mp.
Potrivit aceleiași sentințe civile, apelantul pârât este proprietarul suprafeței de 924 mp. teren arabil intravilan situat în tarlaua 15, parcela 562, din titlul de proprietate nr. 68737/2003 și al suprafeței de 639 mp. teren curți -construcții situat în tarlaua 15, parcela 560, din titlul de proprietate nr. 68737/2003, deținând în proprietate suprafața de 1563 mp (a se vedea fila 39, paragraful 2).
Totodată, s-a avut în vedere că actualul gard dintre terenurile deținute de părți face ca suprafața de teren deținută de intimata reclamantă să fie mai mică cu 105 mp. decât suprafața înscrisă în tranzacție (deține 1765 mp. față de 1870 mp. înscriși în act) în timp ce pârâtul stăpânește mai mult cu 105 mp. față de suprafața trecută în tranzacție (deține 1668 mp. față de 1563 mp. suprafața trecută în tranzacție).
Față de cele reținute, tribunalul a constatat că primul motiv de apel invocat de pârât nu este fondat, întrucât la efectuarea expertizei, s-au avut în vedere numai suprafețele de teren proprietatea părților în baza sentinței civile nr. 328/05.05.2004 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr. 559/2004 (filele 8 și 9), fără ca expertul să cumuleze suprafețele ce reveneau în proprietatea intimatei conform tranzacției consfințite prin sentința civilă mai sus menționată cu suprafața ce a fost dobândită de aceasta prin contractul de vânzare -cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 4368/28.06.1994 la Notariatul de Stat I (fila 6) și să se ajungă astfel la o cumulare a acestor titluri de proprietate și la o dublare a terenului cuprins în proprietatea intimatei reclamante
În ce privește cea de-a doua critică a apelantului referitoare la faptul că hotărârea nu a fost motivată în drept, prima instanță expunând numai probele administrate nu și argumentele de drept care să justifice soluția la care s-a oprit, tribunalul a constatat că și aceasta nu poate fi primită întrucât prima instanță a precizat temeiul juridic al admiterii acțiunii, respectiv dispozițiile art. 584 Cod civil.
Împotriva deciziei civile sus menționată, pronunțată de Tribunalul Dâmbovițaa formulat recurs pârâtul,criticând-o pentru nelegalitate, arătând că aceasta este afectată de nulitățile prevăzute de dispozițiile art.304 pct.7 și pct.9 cod pr. civilă.
Referitor la primul motiv de recurs, arată că în apel a criticat sentința fondului pentru că era complet nemotivată și așa cum o doctrină consecventă urmată de o jurisprudență constantă au stabilit că nu poți controla o soluție, mai ales când refuzi să devoluezi, fără a avea o motivare a fondului spre a vedea care au fost rațiunile ce l-au îndrumat pe magistrat la o asemenea soluție, această instanță de apel care nu prea a înțeles ceea ce a expus, a expediat problema motivării într-un mod și mai bizar decât cel al instanței de fond.
Cu privire la motivul prevăzut de art.304 pct.9 cod pr.civilă, arată că, instanța prin preambulul deciziei criticate, lasă să se întrevadă o altă situație, aparent legală, atunci când arată că părțile nu mai au cereri de formulat, excepții de invocat, lămuriri de dat sau probe de administrat, omițând însă, că această probă a fost solicitată și respinsă de instanță, a se vedea paragraful 3 al paginii 3.
Menționează recurentul că nelegalitatea sentinței constă în faptul că se nesocotește teoria drepturilor câștigate, pentru că, în anul 1994, reclamanta dobândește 1728 mp din totalul de 3456 mp. care trebuie avuți în vedere în orice acțiune reală, pentru că, în momentul în care tranzacționează în dosarul în care s-a pronunțat sentința civilă 328, fără să spună nimănui că deja el este proprietarul acestui teren, îl mai primește o dată prin tranzacție, creându-se senzația că este vorba de un alt teren, în realitate aceste suprafețe suprapunându-se.
Mai mult, arată că surprinzător însă, mai este și modul în care expertul ajunge la concluzia că 105 mp și nimic mai puțin îi lipsesc reclamantei și îi are recurentul, fără însă a face o schiță cu constatările proprii, nefăcând altceva decât să preia datele din lucrarea cadastrală intitulată "plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate" din 02.10.2003, reluată ulterior în 15.07.2005, ori se știe că aceste lucrări de cadastru au în ele o marjă de eroare de zeci sau sute de metri pătrați.
Astfel, arată recurentul că instanța în mod greșit i-a respins probele, deoarece singurul act pe care trebuia să-l aibă în vedere era contractul de vânzare-cumpărare prin care aveau proprietatea terenului, reclamanții nemaiputând dobândi prin tranzacție același teren.
La data de 27 ianuarie 2010 a formulat întâmpinare intimata reclamantă prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, având în vedere că situația de fapt a fost stabilită pe baza probelor administrate și în principal pe baza expertizei ce s-a efectuat în cauză și care a ținut cont de actele depuse la dosar.
Curtea, examinând recursul formulat prin prisma deciziei pronunțate de instanța de apel, raportat la actele și lucrările dosarului și textele legale ce au incidență în cauză, constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Referitor la prima critică invocată de către recurent în sensul că instanța nu a motivat decizia pronunțată, precum și argumentele de drept care au condus la pronunțarea soluției, instanța apreciază că este neîntemeiată, având în vedere că, dimpotrivă, atât prima instanță, cât și instanța de apel, au argumentat soluțiile pronunțate cu trimitere la probatoriile solicitate de părți, respectiv actele de proprietate pe care acestea le dețin, sentința civilă nr.328/05.05.2004 pronunțată de Judecătoria Răcari prin care s-a consfințit tranzacția ce a intervenit între părți, precum și contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere nr.4368/28.06.1994 și nu în ultimul rând de expertiza întocmită în cauză de către expert.
De asemenea, motivarea hotărârilor s-a încadrat și în temeiul de drept ce a fost precizat în cererea de chemare în judecată, respectiv art.584 cod civil, astfel că și sub acest aspect susținerile recurentului sunt neîntemeiate.
În ceea ce privește cea de doua critică formulată de recurentul pârât, aceasta vizează fondul cauzei și este de asemenea, neîntemeiată, având în vedere că instanțele au reținut că la efectuarea raportului de expertiză s-au reținut numai suprafețele proprietatea părților, în baza sentinței civile sus menționate, fără ca expertul să cumuleze suprafețele ce reveneau intimatei reclamante în baza acestei hotărâri și a contractului de vânzare cumpărare nr.4368/1994, motiv pentru care în niciun caz nu s-a ajuns la o dublare a terenului, așa cum se susține, fără un suport probator, de către recurent.
Astfel, în concluziile la raportul de expertiză ce s-a efectuat în cauză, la care s-a atașat și o schiță de plan pentru înțelegerea corectă a situației imobilelor, expertul precizează că linia de hotar între terenurile revenite părților în punctul Acasă, în localitatea, jud.D, este linia reprezentată pe planul de situație anexat alăturat cu abcd.
De asemenea, expertul a arătat că este necesară reamplasarea tronsonului de gard de pe aliniamentul notat pe plan cu a1b1, pe aliniamentul notat pe același plan cu ab și totodată, expertul a mai arătat că actualul gard dintre terenurile deținute de părți în prezent, face ca suprafața de teren deținută de reclamantă să fie mai mică cu 105 mp decât prevede tranzacția, iar pârâtul să stăpânească cu 105 mp mai mult decât aceleași prevederi legale.
Se menționează că, pentru încadrarea celor două suprafețe de teren deținute de părți în punctul acasă, în prevederile tranzacției încheiate între aceștia, cu respectarea intenției vânzătorilor terenului către reclamantă, este necesar ca pârâtul să restituie reclamantei cei 105 mp ocupat de el, așa cum fost reprezentat pe planul de situație anexat la raportul de expertiză, prin reamplasarea tronsonului de gard de pe aliniamentul a1b1, pe aliniamentul ab, conform aceleiași schițe.
În raport de această lucrare efectuată de către expert, cu trimitere la schița de plan anexă la raportul de expertiză, în mod corect instanțele anterioare au apreciat întemeiată cererea formulată de reclamanta-intimată și au stabilit linia de hotar între proprietățile părților, conform celor constatate de către expert, astfel că apare total nefondată critica recurentului referitoare la lipsa unei schițe de plan la raportul de expertiză întocmit.
Situația de fapt, așa cum a fost prezentată mai sus, a fost reținută în mod corect de prima instanță, cât și de instanța de apel, considerente pentru care, în baza dispozițiilor art.312 cod pr. civilă, urmează a se respinge recursul ca nefondat, întrucât niciuna din nulitățile prevăzute de dispozițiile art.304 pct. 7 și 9 cod pr. civilă nu sunt de natură a modifica hotărârile pronunțate în cauză.
Conform dispozițiilor art.274 cod pr. civilă, urmează a obliga recurentul să plătească intimatei suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâtul, domiciliat în comuna, județul D, cod poștal -,împotriva deciziei civile nr. 382 din 4 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița,în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în B,-, -/2,.A,.3,.16, cod poștal -, județul I, ca nefondat.
Obligă recurentul pârât la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către intimata reclamantă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Aurelia Popa, Elena Staicu Mioara Iolanda
- - - - - -
Grefier,
Red./tehnored.AP/CC
4.ex.03.02.2010
apel- Tr.
apel.
fond- Jud.
fond. -
Operator date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Aurelia PopaJudecători:Aurelia Popa, Elena Staicu Mioara Iolanda
