Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 66/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-

Dosar nr-

DECIZIA NR.66

Ședința publică din data de 27 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Aurelia Popa

JUDECĂTORI: Aurelia Popa, Elena Staicu Mioara Iolanda

- - -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtaprin tutore, domiciliat în P,-,.53,.A,.7, cod poștal -, județul P, împotriva deciziei civile nr.592 din 21 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în comuna,-, cod poștal -, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta pârâtă prin tutore asistată de avocat din cadrul Baroului P, lipsind intimatul reclamant.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că recursul este netimbrat.

Avocat, pentru recurenta pârâtă, depune la dosar taxa judiciară de timbru în cuantum de 3,50 lei, potrivit chitanței nr.-/16.12.2009, timbru judiciar în valoare de 0,15 lei și împuternicirea avocațială și declară că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul recurentei pârâte în susținerea recursului formulat.

Avocat, având cuvântul pentru recurenta pârâtă, solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru refacerea raportului de expertiză întocmit în cauză la instanța de fond, conform obiecțiunilor formulate de pârâtă și respinse de instanță în mod nejustificat.

În acest sens, arată că intimata de apel în mod greșit le-a respins cererea de suplimentare a probatoriilor, deoarece prin respingerea obiecțiunilor formulate de ei la raportul de expertiză întocmit în cauză, instanța de fond a dat dovadă de o totală lipsă de rol activ, neținând seama nici de anumite acte depuse la dosar.

Totodată, menționează că recurenta pârâtă este de acord cu varianta a II-a de lotizare, chiar dacă aceasta este oarecum dezavantajată prin atribuirea unei suprafețe de teren în extravilan mai mică, iar tot terenul intravilan îi este lăsat reclamantului.

Solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru completarea probatoriilor cu refacerea raportului de expertiză, de către un alt expert, potrivit obiecțiunilor formulate.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 13.11.2007 pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune privind terenul în suprafață de 10.500. situat în comuna Tg., sat Tg., în tarlaua 41, parcela 218/10 prevăzut ca atare în titlul de proprietate nr. 76530/1998 eliberat de Comisia Județeană P, pentru aplicarea Legii 18/1991.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la data de 24.11.2000 a decedat defunctul, iar ca moștenitori ai acestuia au rămas, conform certificatului de moștenitor nr.100/03.08.2006, eliberat de "", reclamanta - în calitate de soție supraviețuitoare și, respectiv pârâta în calitate de descendenți privilegiați ai defunctului - toți cu o cotă indiviză de .

În drept reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 728 și art. 741 și următoarele Cod pr. civilă.

În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri, copie de pe certificatului de moștenitor nr.100/03.08.2006, eliberat de "".

Deși legal citat, pârâta nu a formulat întâmpinare și nu a solicitat probe în combaterea acțiunii.

La termenul de judecată din data de 06.03.2008, reclamantul și-a însușit cererea de chemare în judecată dobândind calitatea de reclamant în cauză.

La termenul de judecată din data de 06.03.2008 instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică specialitatea topografie.

Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 19 lei achitată conform chitanței seria - nr.- din 13.11.2007 și în sumă de 1 leu achitată conform chitanței seria - nr. - din 14.06.2007 și în sumă de 1 leu achitată conform chitanței seria - nr. - din 18.11.2008 și timbre judiciare în sumă de 1, 50 lei.

Prin sentința civilă nr.1806/17.02.2009 Judecătoria Ploiești, a admis acțiunea având ca obiect succesiune și astfel a dispus ieșirea din indiviziune asupra terenului situat în comuna, sat, Tarlaua 41, Parcela 218/10 din Titlul de proprietate nr.76530/1998 eliberat de Comisia Județeană P și atribuirea, în proprietate exclusivă către părți, a loturilor stabilite prin varianta Iar aportului de expertiză tehnică topografică, întocmit de către expert astfel: reclamantului îi revine lotul nr.2 compus din terenul intravilan de 882 mp și terenul extravilan de 6926 mp, astfel cum este individualizat în planul de situație din raportul de expertiză și pârâtei îi revine lotul nr.1 compus din teren intravilan de 882 mp și teren extravilan de 1720 mp, astfel cum este individualizat în planul de situație din raportul de expertiză.

Totodată s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a dispune astfel instanța de fond reținut următoarele:

Potrivit certificatului de moștenitor nr.100/03.08.2006, în urma decesului lui, decedat la 24.11.2000 au rămas ca moștenitori, cu cote egale de, următoarele persoane: - în calitate de soție supraviețuitoare, - fiică, - fiu și - fiica.

Conform aceluiași certificat de moștenitor, în masa succesorală figurează terenul arabil în suprafață totală de 26550 mp situat în extravilanul comunei, sat, prevăzut în titlul de proprietate nr.76530 /1906.1998, din care face parte și terenul arabil în suprafață de 15000 mp situat în, T 218/10 în extravilanul comunei, sat.

Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3686/27.11.1997, -, au înstrăinat cota indiviză de 3/4 (suma cotelor indivize de 1/4) reclamantului. În urma acestei vânzări cumpărătorul s-a subrogat în drepturile coindivizarilor vânzători, urmând a participa la efectuarea partajului asupra imobilului teren arabil în suprafață de 15000 mp, situat în, /10, în extravilanul comunei, sat cu o cota de 3/4, iar pârâta cu cota sa de 1/4.

În aceste condiții, aplicând aceste cote la masa supusă partajului, respectiv terenul situat în, /10, în comuna, sat în suprafață de 10410 mp, potrivit măsurătorilor (15000 mp în acte) instanța ținând seama de criteriile prevăzute de art.673/9 Cod proc. Civilă și de principiul priorității partajului în natură, a constatat necesitatea partajării conform variantei I (singura variantă propusă de expert) de lotizare din raportul de expertiza tehnică judiciară nr.1957/2008 specialitatea topografie întocmit de expert tehnic, având în vedere totodată și criticile aduse de expert variantelor propuse de părți (varianta 2 propusă de pârât și varianta 3 propusă de reclamant) cât și motivarea propriei variante.

În consecință, a atribuit, în natură, reclamantului lotul nr.2 compus din terenul intravilan de 882 mp și terenul extravilan de 6926 mp, astfel cum este individualizat în planul de situație din raportul de expertiză și pârâtei i-a atribuit lotul nr.1 compus din teren intravilan de 882 mp și teren extravilan de 1720 mp, astfel cum este individualizat în planul de situație din raportul de expertiză.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, prin tutore, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că prima instanță a dat dovadă de o totală lipsă de rol activ, prin respingerea obiecțiunilor formulate de pârâtă la raportul de expertiză topo efectuat în cauză, în condițiile în care a omologat varianta I din acest raport, fără să țină seama de dorințelor părților care au solicitat, pârâta omologarea variantei nr. 2, iar reclamantul, omologarea variantei nr. 3.

S-a mai arătat în motivele de apel că se impune refacerea raportului de expertiză, cu atât mai mult cu cât varianta propusă de pârâtă corespunde intereselor ambelor părți.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 282 al.1, art. 295 al.2 și art. 296 Cod procedură civilă.

După analizarea sentinței apelate prin prisma motivelor de apel invocate, dar și textelor de lege incidente în cauză, Tribunalul Prahova prin decizia civilă nr.592 din 21 octombrie 2009 a respins cererea de suplimentare de probatorii formulată de apelanta-pârâtă, prin tutore, ca neîntemeiată.

Prin aceeași decizie tribunalulrespins apelul declarat de apelanta-pârâtă, prin tutore, împotriva sentinței civile nr. 1806/17.02.2009, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul, ca nefondat, fiind obligată apelanta-pârâtă la 500 lei, cheltuieli de judecată către intimat.

Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Prahovaa reținut următoarele considerente:

Potrivit certificatului de moștenitor nr.100/03.08.2006, în urma decesului lui, decedat la 24.11.2000 au rămas ca moștenitori, cu cote egale de 1/4, următoarele persoane: - în calitate de soție supraviețuitoare, - fiica, - fiu și - fiica.

Conform aceluiași certificat de moștenitor, în masa succesorală figurează terenul arabil în suprafață totală de 26550 mp situat în extravilanul comunei, sat, prevăzut în titlul de proprietate nr.76530/1906.1998, din care face parte și terenul arabil în suprafață de 15000 mp situat în, /10, în extravilanul comunei, sat.

Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3686/27.11.1997, -, au înstrăinat cota indiviză de 3/4 (suma cotelor indivize de 1/4) reclamantului. În urma acestei vânzări cumpărătorul s-a subrogat în drepturile coindivizarilor vânzători, urmând a participa la efectuarea partajului asupra imobilului teren arabil în suprafață de 15000 mp situat în, /10 în extravilanul comunei, sat, cu o cota de 3/4, iar pârâta cu cota sa de 1/4.

În aceste condiții, aplicând aceste cote la masa supusă partajului, respectiv terenul situat în, /10 în comuna, sat în suprafață de 10410 mp, potrivit măsurătorilor (15000 mp în acte) instanța de fond în mod corect a ținut seama de criteriile prevăzute de art.673/9 Cod procedură Civilă și de principiul priorității partajului în natură și a constatat necesitatea partajării conform variantei I de lotizare din raportul de expertiză tehnică judiciară nr.1957/2008 specialitatea topografie întocmit de expert tehnic.

La omologarea acestei variante, în mod corect instanța de fond a avut in vedere si criticile aduse de expert variantelor propuse de parti ( varianta 2 propusa de parat si varianta 3 propusa de reclamant) cat și motivarea variantei 1, propusă de expert.

În consecință, tribunalul a reținut că prima instanță a atribuit în natură reclamantului lotul nr.2 compus din terenul intravilan de 882 mp și terenul extravilan de 6926 mp, astfel cum este individualizat în planul de situație din raportul de expertiză, iar pârâtei i-a atribuit lotul nr.1 compus din teren intravilan de 882 mp și teren extravilan de 1720 mp, astfel cum este individualizat în planul de situație din raportul de expertiză.

Față de cele de mai sus, Tribunalul a apreciat că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, la soluționarea cauzei, având în vedere obiectul acesteia, partaj succesoral, ținându-se seama de criteriile enumerate în dispozițiile art. 673/9 Cod procedură Civilă și de principiul priorității partajului în natură.

Așadar, raportat la considerentele de mai sus, Tribunalul Prahovaa constatat că, în cauză, nu se impune refacerea raportului de expertiză topo, deoarece susținerile apelantei-pârâte în sensul că prin varianta de lotizare omologată de instanța de fond nu s-a ținut seama de interesele părților și de faptul că există diferențe de preț între terenurile situate în intravilan și cele din extravilan, precum și de faptul că deschiderea de la drum este prea mare față de terenul din spate, cu o lățime de 44,5 mp, care astfel devine inutilizabil, sunt nefondate.

Mai mult, Tribunalul a observat că expertul a efectuat patru variante de lotizare, propunând-o spre omologare instanței pe cea pe care a considerat-o cea mai oportună situației reale și cotelor părților și care permite o partajare în natură a bunului succesoral, instanța având evident posibilitatea ca, ascultând și propunerile de lotizare ale părților, să o îmbrățișeze, sau nu.

Împrejurarea că prima instanță a omologat tocmai varianta propusă de expert este rezultatul faptului că în urma analizării acesteia, s-a concluzionat că este singura în măsură să răspundă exigențelor prevăzute de dispozițiile art.673/9 Cod procedură Civilă și de principiul priorității partajului în natură.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta prin tutore, criticând-o pentru nelegalitate, arătând că ambele instanțe, atât cea de fond, cât și instanța de apel nu au dat dovadă de rol activ în soluționarea litigiului, deoarece, după cum se poate observa sunt suficiente motive, dezvoltate substanțial în obiecțiunile formulate, în care arată de ce nu este de acord cu acest raport de expertiză, apreciind astfel că ambele instanțe, fără a avea cunoștințe de specialitate, nu au solicitat expertului să refacă lucrarea, deci fără a lua în considerare rolul activ pe care instanța trebuie să îl aibă în aflarea adevărului și stabilirea situației de fapt, pentru pronunțarea unei soluții legale și temeinice.

În plus, consideră că a dezvoltat suficient motivele pentru care era necesară refacerea raportului de expertiză, în instanța de fond ori cea de apel, arătând în acest sens că expertul a subevaluat terenul extravilan, în raport de cel intravilan, în sensul că acest teren a fost evaluat la un preț la care se vinde, în acea zonă, teren cu destinație exclusiv agricolă, cu acces dificil și fără nici un fel de utilități în zonă, fără șanse de includere, în viitor, în intravilan.

Pe de altă parte, arată că, în aceeași ordine de idei, chiar în situația subevaluării terenului extravilan, pârâta a propus varianta a II-a, solicitând atribuirea terenului în extravilan, arătând și motivele pentru care dorește acest lucru și precizând că o astfel de lotizare este echitabilă ambelor părți.

Totodată, arată că nu s-a ținut seama de faptul că terenul extravilan, cu deschidere mare la drum (136,51 ml) se află la o stradă recent asfaltată, care se intersectează în apropiere cu un drum național, cu imobile tip, în zonă conturându-se un ansamblu rezidențial și tot în această zonă, aflându-se instalate utilități (ape, curent și în viitor, gaze), fiind propus de administrația locală pentru introducerea în intravilanul localității.

În acest sens, arată că, după efectuarea raportului de expertiză, a depus la dosar adresa nr.13342/28.11.2008 emisă de Primăria Tg. din care rezultă că terenul în cauză se regăsește în propunerile făcute de Consiliul Local al comunei Tg. în privința introducerii acestui teren în intravilanul acestei localități, din planul zonal prezentat, rezultând că această propunere vizează doar terenul situat până la distanța de 80 m de la drum.

Arată pârâta că această stare de fapt a explicat-o și expertului, fiind, de altfel, evidențiată și în configurația terenului extravilan în cauză, dar expertul nu a ținut seama de situația reală de fapt a acestui teren și a propus o variantă de lotizare care nu corespunde adevăratei configurații a acestui teren și care, astfel o dezavantajează.

Totodată, pentru ca instanța de recurs să se edifice și mai mult asupra motivelor pentru care a solicitat refacerea raportului de expertiză, solicită a se avea în vedere și raportul de expertiză extrajudiciar depus în dosarul de recurs prin care s-au propus două variante de lotizare: în planul de situație 2 anexă la acest raport, după cum se poate observa, prin comparație cu varianta 2 din expertiza aflată la dosarul de fond se propune o variantă mai favorabilă, în sensul că i se acordă un teren extravilan mai mare decât cota de cuvenită ei(3.620 mp) față de 2602 mp atribuită conform variantei 2 din expertiza de la dosar.

De asemenea arată că există o tulburare de posesie a unor vecini pe terenul de 5000 mp din care fac parte și cei 2600.p atribuiți recurentei, datorată unei greșite puneri în posesie în baza Legii 18/1991, precum și o intabulare a dreptului de proprietate de către unul din vecini.

Cu toate acestea, așa cum susținut, recurenta arată că preferă varianta 2 din expertiza aflată la dosarul de fond, chiar dacă o dezavantajează prin atribuirea unei suprafețe de teren extravilan mai mică și lasă tot terenul intravilan reclamantei.

În consecință, recurenta solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea spre rejudecare pentru administrarea de probe noi cu refacerea raportului de expertiză

Examinând decizia atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate, raportat la actele și lucrările dosarului și textele legale incidente în cauză, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art.129 alin.5 cod pr. civilă referitor la principiul aflării adevărului cu ocazia respingerii obiecțiunilor recurentei pârâte de către instanța de fond, Curtea de Apel apreciază că expertiza efectuată în cauză era lămuritoare și răspundea, atât obiectivelor fixate de către instanță, cât și dispozițiilor legale referitoare la criteriile ce trebuie respectate cu ocazia împărțelilor judiciare.

În acest sens se constată că dispozițiile art.212 cod pr. civilă dau posibilitatea întregirii expertizei deja efectuate sau administrarea probei cu o expertiză contrarie numai în cazul în care "instanța nu este lămurită prin expertiza făcută", ori aprecierea instanței de fond în acest sens este corectă câtă vreme expertiza efectuată cuprindea răspunsurile la obiectivele fixate și răspundea cerințelor de administrare a probatoriilor de acest gen.

Nu se poate considera că expertul a procedat la subevaluare a terenului extravilan câtă vreme acesta a arătat că a ținut cont de prețurile medii de circulație practicate în zonă, precum și de caracteristicile terenului, cum ar fi suprafața, configurația, deschiderea la drum, acces la teren și dotări edilitare existente la data efectuării expertizei, contrar susținerilor recurentei.

Trecerea acestui teren în intravilan reprezintă o incertitudine, din adresa Primăriei Tg. rezultând că această operațiune se află doar în stadiul de propunere Consiliului Local.

În condițiile în care ambele părți au primit, atât teren intravilan cât și teren extravilan proporțional cu cota deținută, nici presupusa subevaluare și nici prezumtiva trecere în intravilanul localității a terenului extravilan nu afectează drepturile acestora.

De altfel, expertiza extrajudiciară depusă de recurentă la dosarul cauzei este mai apropiată ca evaluare terenului extravilan - 12,90 lei față de 10,8 lei/ mp găsiți de expertul judiciar, decât evaluarea terenului intravilan de 43 lei/mp față de 36 lei/mp găsiți anterior.

Criticile aduse variantei propuse de către expert nu sunt fondate câtă vreme aceasta respectă, atât dispozițiile art.741 cod civil cât și art.6739cod pr. civilă potrivit căruia la formarea loturilor trebuie să se dea fiecărei părți, pe cât posibil bunuri în natură de aceeași calitate, respectându-se mărimea cotei părți, natura bunurilor, domiciliul și altele asemenea.

A acorda numai teren extravilan în lotul recurentei pârâte ar însemna încălcarea principiilor sus enunțate, expertul motivând în mod judicios în cadrul raportului de expertiză deficiențele fiecăreia din variantele propuse de părți.

De altfel, lățimea prea mare la drum a terenului extravilan solicitat de reclamantă coroborată cu forma triunghiulară impusă de vecinătatea canalului nici nu ar fi permis o exploatare funcțională optimă a acestuia, spre deosebire de varianta propusă de expert și aleasă de către instanță, care respectă planul urbanistic în ceea ce privește ieșirea minimă la drumul public și principiul împărțirii în natură a bunurilor respective, respectiv a terenurilor de aceeași.

În ceea ce privește criticile referitoare la o tulburare de posesie a unor vecini pe terenul de 5000 mp din care fac parte și cei 2600 p atribuiți recurentei, datorată unei greșite puneri în posesie în baza Legii 18/1991, precum și existența unei intabulări a dreptului de proprietate de către unul din vecini, instanța de recurs constată că aceste critici au fost formulate pentru prima dată în cererea de recurs, ele neformând obiectul controlului judiciar exercitat de instanța de apel.

Ca atare, fiind formulate omisso medio, nu pot fi analizate de Curtea de Apel.

De precizat însă, este faptul că până la acest moment titlul de proprietate al autorului părților nu a fost anulat sau modificat, iar expertul a identificat terenul litigios potrivit vecinătăților și limitelor stabilite în acesta.

Eventuale acțiuni posesorii sau în revendicare a unor porțiuni din terenul litigios cu terțe persoane nu fac obiectul prezentului dosar de partaj judiciar care urmărește finalmente consolidarea dreptului de proprietate în mod exclusiv pentru fiecare parte, potrivit cotei deținute.

Față de considerentele mai sus arătate, observând că varianta aleasă corespunde dispozițiilor legale, Curtea va constata legalitatea hotărârilor anterioare și pe cale de consecință, în baza dispozițiilor art.312 alin.1 cod pr. civilă, va respinge ca nefondat recursul, nefiind incidente în cauză dispozițiile art.304 pct.9 cod pr.civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâtaprin tutore, domiciliat în P,-,.53,.A,.7, cod poștal -, județul P,împotriva deciziei civile nr.592 din 21 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova,în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în comuna,-, cod poștal -, județul P, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2010.

Președinte, JUDECĂTORI: Aurelia Popa, Elena Staicu Mioara Iolanda

- - - - - -

Grefier,

Red./tehnored./CC

4.ex.03.02.2010

apel- Tr.

apel.

-

fond- Jud.

fond.

operator date cu caracter personal

notificare nr.3120

Președinte:Aurelia Popa
Judecători:Aurelia Popa, Elena Staicu Mioara Iolanda

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 66/2010. Curtea de Apel Ploiesti