Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 739/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR.739
Ședința publică din 19 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Andra Corina Botez
JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul G, domiciliat în V de M,-, -.A,. 2,.9 jud.P împotriva deciziei civile nr.183/05.03.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul, moștenitor al defunctului, domiciliat în V de M, -.3,.16, jud.
Recurs timbrat cu 10 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței seria - nr.23645/6.10.2009 și 0,15 lei timbru judiciar, anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-reclamant G personal și asistat de avocat din Baroul d e Avocați P, potrivit împuternicirii avocațiale aflată la fila 9 dosar și intimatul-pârât personal și asistat de avocat din Baroul d e Avocați P, în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 14 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, în conformitate cu disp.art.129 alin.5 Cod pr.civilă, care reglementează rolul activ al instanțelor, raportat la disp.art.108 Cod pr.civilă, coroborat cu disp.art.304 pct.5 Cod pr.civilă, invocă din oficiu și pune în discuția părților un motiv de nulitate de ordine publică ce afectează decizia pronunțată în prezentul dosar, referitor la nerespectarea de către instanța de apel a disp.art.85 Cod proc. civilă, concretizat în neintroducerea în cauză tuturor moștenitorilor apelantului-pârât, decedat pe parcursul procesului în faza de apel.
Avocat având cuvântul, solicită să se constate că nu se mai impunea introducerea în cauză a moștenitorilor apelantului-pârât, deoarece în motivele de recurs este vorba despre o grănițuire între două persoane, dintre care unul este moștenitorul defunctului, respectiv recurentul de față.
Consideră că dacă apelantul-pârât ar fi decedat când era proprietarul imobilului, se impunea introducerea în cauză a tuturor moștenitorilor, dar, potrivit contractului de vânzare-cumpărare (aflat la dosarul de apel) se înstrăinează proprietatea pârâtului din proces, astfel că, nemaifiind proprietar, nu se mai impune introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia.
Având cuvântul pe fondul cauzei arată că hotărârea pronunțată de Tribunalul Prahova este nelegală, deoarece, încalcă principiul de drept potrivit căruia, "drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună credință", deoarece pârâții și
au dovedit pasivitate și lipsă de interes în procesul de față, manifestând chiar și rea-credință.
Astfel, precizează în continuare, chiar dacă pârâtul nu s-a prezentat niciodată la proces, după aproximativ 2 ani de la data înstrăinării imobilului, deci când nu mai era proprietar și nu mai avea astfel calitate și interes în procesul de grănițuire, a uzat de calea de atac a apelului, împrejurare ce constituie, în mod evident, exercitarea unui drept procesual cu rea-credință.
Învederează că în contractul de vânzare-cumpărare se menționează că imobilul înstrăinat este compus dintr-un teren în suprafață de 112, în realitate acesta fiind de 118, astfel cum rezultă și din cuprinsul deciziei civile nr.42/A/06.02.2003 a Tribunalului Ialomița.
Solicită admiterea recursului și modificarea deciziei recurate, în sensul respingerii apelului, cu obligarea intimatului-pârât la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat având cuvântul pentru intimatul-pârât, cu privire la motivul de nulitate de ordine publică arată că lasă la aprecierea instanței, însă apreciază că instanța trebuia să introducă în cauză toți moștenitorii apelantului-pârât, cu atât mai mult cu cât în persoana intimatului se contopesc două calități, respectiv de moștenitor și de proprietar.
Consideră că decizia pronunțată de instanța de apel este legală și temeinică, iar motivele de recurs formulate vizează aspecte de netemeinicie și nu de nelegalitate a acesteia.
Solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurentului- reclamant la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, Curtea constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Vălenii d Munte sub nr-, reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâtul, solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, să se stabilească linia de hotar dintre terenul proprietatea sa și terenul proprietatea pârâtului.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin decizia civilă nr. 42/A/06.02.2003 a Tribunalului Ialomița, definitiva și irevocabilă prin decizia nr. 1964/2003 a Curții de Apel București, s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în orașul V de M,-, jud. P, conform variantei I din raportul de expertiza -completare, atribuindu-i-se in proprietate lotul nr.2, cuprinzând încăperile 1,2,3,4,5,6,7,8,910,11, magazia și terenul aferent în suprafață de 354. iar paratului lotul nr.1, cuprinzând încaperile 5,6,12 și terenul aferent în suprafață de 118.
A mai arătat reclamantul că, profitând de inexistenta unei delimitări între cele două terenuri învecinate, în luna august 2006, pârâtul a pătruns pe terenul proprietatea sa și a sustras o serie de materiale de construcție.
In drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp.art.584 Cod.civ. în dovedirea căreia a solicitat proba cu interogatoriul pârâtului, înscrisuri și expertiza
topografică, având ca obiectiv identificarea, măsurarea suprafețelor de teren deținute de către părți și stabilirea liniei de hotar.
Deși legal citat, pârâtul nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare prin care sa arate excepțiile, dovezile si mijloacele sale de apărare.
După administrarea probatoriilor, Judecătoria Vălenii d Munte, prin sentința civilă nr.1939/29.10.2008, a admis acțiunea și a dispus grănițuirea proprietăților părților pe aliniamentul A-B-C, evidențiat pe schița de plan anexă la raportul de expertiză tehnică ing..
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, urmare a ieșirii din indiviziune asupra imobilului situat în V de M, str. -, nr.99, județul P, dispusă prin decizia civilă nr. 42A/6.02.2003 a Tribunalului Ialomița (irevocabilă prin decizia civilă nr. 1964/30.09.2003 a Curții de Apel București ) pârâtului i s-a atribuit lotul nr. 1 în componența căruia intră și terenul aferent construcțiilor de 118 mp, iar reclamantului lotul nr. 2, cuprinzând și terenul aferent construcțiilor de 354 mp.
S-a învederat că în speță își găsesc aplicabilitatea dispozițiile art. 584 Cod civil, terenurile părților fiind limitrofe, iar linia de hotar controversată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, apel ce a fost motivat însă de numitul, în calitate de moștenitor al defunctului, decedat pe parcursul procesului în faza apelului.
În motivarea apelului, numitul a arătat că judecata în primă instanță s-a făcut în contradictoriu cu pârâtul, ce nu mai era însă proprietar al imobilului învecinat cu cel al reclamantului încă de la data de 16.03.2007, când, conform contractului autentificat sub nr. 872/16.03.2007, i-a înstrăinat lui imobilul situat în V de M, str. -, nr. 99. Pentru acest considerent, a solicitat desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
Prin decizia civilă nr. 183/5.03.2009, Tribunalul Prahovaa admis apelul, a desființat sentința civilă nr. 1939/29.10.2008 a Judecătoriei de M și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, pentru a se pune în discuție lipsa calității procesuale pasive a pârâtului - decedat pe parcursul procesului și necesitatea introducerii în cauză a noului proprietar,.
În luarea acestei decizii, tribunalul a reținut că pe parcursul desfășurării procesului la instanța de fond, pârâtul a înstrăinat fiului său, imobilul ce se învecinează cu cel al reclamantului, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 872/6.03.2007, motiv pentru care sentința pronunțată nu îi este opozabilă noului proprietar, ce nu a figurat ca parte în proces. Astfel, hotărârea judecătorească nu produce efecte juridice.
Împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs reclamantul, susținând, în esență, că:
- soluția tribunalului încalcă principiul potrivit căruia "drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință". Astfel, atât pârâtul, cât și au ascuns situația reală a imobilului ce se învecinează cu al său, respectiv transferul dreptului de proprietate ce a operat în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat pe parcursul procesului în fața primei instanțe. Tribunalul
nu arată care sunt greșelile comise de instanța de fond și care este culpa sa atunci când nu s-a cerut și nu s-a dispus introducerea în cauză a lui;
-tribunalul nu s-a pronunțat nici asupra legalității declarării și motivării apelului, deși a susținut prin concluziile scrise că acesta a fost declarat de o persoană fără calitate și motivat, de asemenea, de o persoană care nu a fost parte în proces.
Față de împrejurarea că pe parcursul procesului, în faza apelului, a decedat apelantul-pârât, Curtea, în baza art. 129 alin. 5 Cod proc.civilă raportat la art. 108 alin.1 Cod proc. civilă și art. 304 pct.5 Cod proc. civilă, a invocat din oficiu un motiv de nulitate de ordine publică ce vizează nerespectarea dispozițiilor art. 85 Cod proc. civilă de către instanța de apel, concretizată în neintroducerea în cauză a tuturor moștenitorilor apelantului decedat.
Examinând motivul de nulitate de ordine publică invocat, în raport de dispozițiile legale în materie, Curtea reține următoarele:
Pe parcursul procesului, în faza apelului, după declararea acestuia, apelantul-pârât a decedat.
Prin cererea existentă la fila 37 dosar apel, numitul - a învederat instanței că, de pe urma apelantului-pârât au rămas ca moștenitori legali el și, în calitate de descendenți de gradul
În acest context, potrivit dispozițiilor art. 243 alin.1 pct.1 Cod proc.civilă, se impunea introducerea în cauză și citarea tuturor moștenitorilor apelantului-pârât, ceea ce nu s-a dispus de către instanța de apel.
Ignorând regulile înscrise în art. 243 alin.1 Cod proc.civilă și art. 85 Cod proc.civilă, tribunalul a pronunțat o hotărâre nulă.
Față de aceste considerente, Curtea, în baza art. 312 Cod proc.civilă raportat la art. 304 pct.5 Cod proc.civilă, va admite recursul, va casa decizia civilă nr. 183/5.03.2009 a Tribunalului Prahova și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu ocazia rejudecării, se vor avea în vedere și motivele de recurs, pentru a se putea pronunța o hotărâre legală și temeinică sub toate aspectele.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul G, domiciliat în V de M,-, -.A,. 2,.9, jud.P, împotriva deciziei civile nr.183/05.03.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul -, moștenitor al defunctului, domiciliat în V de M, -.3,.16, jud.P și în consecință:
Casează decizia civilă nr. 183/05.03.2009 a Tribunalului Prahova și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 octombrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
--- - - - -- -
Grefier,
Red.
Tehnored.CC
5 ex./21.10.2009
nr- Judecătoria Vălenii d Munte
nr- Tribunalul Prahova
R,
Președinte:Andra Corina BotezJudecători:Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
