Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 826/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR- (802/2009)

ROMANIA

CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA CIVILA NR.826.

Ședința publică de la 14 mai 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Stere Learciu

JUDECĂTOR 2: Claudiu Marius Toma

JUDECĂTOR 3: Gabriela

GREFIER -

***** *****

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul reclamant, împotriva deciziei civile nr.171 A din 10.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă.

are ca obiect - grănițuire.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul reclamant personal, numita, în calitate de mandatar al intimatei pârâte, în baza procurii judiciare autentificate sub nr.1931/07.09.2007, de către - fila 16 dosar fond.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței depunerea de către recurentul reclamant, prin serviciul registratură, la data de 24.04.2009, a chitanței nr.-, în cuantum de 10 lei, reprezentând taxa de timbru aferentă cererii de recurs și 0,15 lei timbru judiciar.

Intimata pârâtă, prin mandatar depune la dosar întâmpinare.

Părțile declară că nu mai au alte cereri de solicitat în cauză.

Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.

Recurentul reclamant solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat; solicită acordarea cheltuielilor de judecată.

Intimata pârâtă, prin mandatar, solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a deciziei atacate.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea introdusă pe rolul Judecătoriei C la data de 17.08.2007 și înregistrată sub nr-, reclamantul Mari a chemat-o în judecata pe pârâta pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună granițuirea celor două proprietăți ale părților, situate în comuna Tunari, str.- nr.23 și 27, județul I, obligarea pârâtei să respecte limitele admise de lege pentru construcțiile improvizate aflate la o distanță mai mică de 2 de hotar și să plătească daune interes.

In motivarea cererii, reclamantul a arătat că urmare a degradării gardului ce delimitează cele două proprietăți pe una din laturile de vecinătate, acesta a inițiat edificarea unui nou gard, operațiuni întrerupte de pârâtă care a smuls stâlpii metalici fixați în beton. A mai arătat că în acest fel este prejudiciat întrucât "tot ce este plantat în gradina" este "pradă vecinilor" și de asemenea, că pârâta deține magazii și cotețele la o distanta mai mică de 2 metrii față de limita de hotar.

In drept, au fost invocate dispozițiile art.480,488 și 998 Cod civil.

Printr-o precizare de acțiune reclamantul a susținut că a formulat capătul de cerere cu privire la daunele interese deoarece pârâta s-a împotrivit la edificarea unui gard despărțitor.

Printr-o nouă precizare (fila 34) a acestui capăt de cerere reclamantul a arătat că își cuantifică pretențiile la nivelul sumei de 1500 lei, ce reprezintă contravaloarea materialelor de construcții achiziționate în vederea edificării gardului și care, nefolosite în scopul arătat s-au degradat.

Prin întâmpinarea formulată de către pârâta acesta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata, arătând că reclamantul este cel care a demolat vechiul gard despărțitor, situație care nu îi dă dreptul să ceară reconstruirea lui cu suport financiar din partea pârâtei.

A fost încuviințata proba cu înscrisuri, martori, acte și efectuarea unei expertize topografice.

Prin sentința civilă nr.487/28.02.2007 a Judecătoriei Caf ost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

Pe rolul Judecătoriei Buftea cauza a fost înregistrata sub nr- la data de 01.04.2008.

Prin sentința civilă nr.2891/30.05.2008 a Judecătoriei Buftea, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamant, stabilindu-se linia de hotar dintre cele două proprietăți conform raportului de expertiza efectuat în cauză, anexa nr.2. De asemenea, au fost respinse ca neîntemeiate capetele de cerere referitoare la demolarea magaziilor și la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această sentința, instanța de fond a reținut ca hotarul dintre cele două proprietăți este cel arătat în raportul de expertiza în anexa nr. 2 pe aliniamentul A-B- În privința capătului de cerere referitor la demolarea construcțiilor edificate de pârâtă prin încălcarea distantei la care trebuie ridicate construcțiile față de gardul despărțitor, întrucât tulburarea nu a produs nicio pagubă, cerere fiind respinsă ca neîntemeiata. Capătul de cerere referitor la despăgubiri nu a fost dovedit.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs reclamantul, ce a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția a III-a Civila la data de 13.09.2008.

In motivarea cererii, a arătat că intre cele două proprietăți a existat un gard despărțitor, care era deteriorat din culpa exclusivă a pârâtei, aceasta construindu-și mai multe anexe gospodărești: de pasări și două magazii ce nu respectă dispozițiile art.1616 și 1618 Cod civil.

Anterior formulării cererii de chemare în judecată a purtat discuții cu pârâta cu privire la construirea noului gard, în așa fel încât cele doua proprietăți să fie delimitate pe linia de hotar. Trecând la materializarea noului gard, a întâmpinat greutăți, pârâta opunându-se atunci când a amplasat stâlpii metalici în betonul proaspăt, fiul acesteia smulgându-i, motivând că nu sunt pe linia de hotar. Instanța de fond nu și-a exercitat rolul activ și a încălcat principiul disponibilității respingând obiecțiunile formulate la raportul de expertiză, concluzionând că expertul a făcut un raport complet, ceea ce nu este adevărat. Raportul de expertiza cuprinde 4 variante, iar cele reținute de expert sunt contradictorii.

Pe aspectul cheltuielilor de judecată ocazionate cu derularea procesului, instanța nu a acordat aceste cheltuieli reclamantului deși acesta le-a solicitat.

In drept, a invocat dispozițiile art.304 pct.6 Cod procedură civilă.

La termenul de judecată din data de 09.12.2008, tribunalul a calificat calea de ca fiind apel și nu recurs, față de obiectul cererii de chemare în judecată.

Prin decizia civilă nr. 171 A din 10.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de către apelantul - reclamant.

Împotriva deciziei civile de mai sus a declarat recurs, recurentul, arătând în baza art.304 pct.6 Cod procedură civilă că:

- în mod greșit nu i s-au acordat cheltuielile de judecată conform art.274 Cod procedură civilă;

- în mod greșit a fost obligat să plătească materialele necesare construirii gardului, care s-a degradat ca urmare a termenului de garanție depășit.

Intimata, depune o întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.

Recursul este nefondat.

Astfel prin ordinul prefectului județului I nr.330/1998 s-a constatat dreptul de proprietate al numitului, pentru suprafața de teren de 1261 mp. întemeiul art.23 din Legea 18/1991.

Prin sentința civilă nr.360/2004 a Judecătoriei Buftea, rămasă definitiva prin neapelare, s-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul în suprafață de 1261 mp, situat în comuna Tunari,-, rămas de pe urma defunctului (autorul reclamantului), atribuindu-se reclamantului și numitelor și suprafața de teren de 950,28 mp. Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1765/06.06.2005 de BNP, și au vândut reclamantului cotele lor indivize din terenul în suprafață de 950,28 mp. Astfel, reclamantul deține în prezent în proprietate exclusiva suprafața de teren de 950,28 mp.

Pârâta este moștenitoarea numitului, căruia prin titlul de proprietate nr.8921/21.06.1994 i s-a reconstituit dreptul de proprietate de pe urma autorului sau pentru terenul situat în comuna Tunari în suprafață de 1 ha și 2289 mp.

Așa cum a arătat și reclamantul prin cererea sa de chemare în judecată și cum a declarat și martorul audiat în cauză, între cele două proprietăți a existat un gard, pe care reclamantul l-a desființat pentru a-l construi din stâlpi de fier, cu fundație de beton.

In raportul de expertiză efectuat în cauză s-a concluzionat că hotarul dintre cele două proprietăți este cel arătat în Anexa nr.2 pe aliniamentul A-B-C, trecând razant pe lângă magaziile aparținând paratei..-

Astfel, s-a dispus constatarea dreptului de proprietate asupra terenului ce constituit gospodăria numitului, gospodărie ce a fost împrejmuită cu un gard pe care ulterior reclamantul l-a desființat. Din cuprinsul probelor administrate în cauză nu a reieșit ca pârâta și-ar fi construit anexele gospodărești imediat după desființarea gardului.

Ca atare, limita arătată de către expert în Anexa nr.2 și reținută de către instanța de fond este cea corectă.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată inserate ca motiv de recurs, Curtea constată că acestea nu au fost solicitate de către recurent nici prin concluziile pe fondul cauzei și nici prin cererea de chemare în judecată. De asemenea, nici în precizările depuse pe parcursul procesului, recurentul nu a solicitat ca instanța să dispună obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată. Recurentul arată că a cerut aceste cheltuieli, în sumă de 1.500 lei însă "din practicaua sentinței civile nr.2891/2008 a Judecătoriei Buftea, rezultă că reclamantul a arătat că solicită suma de 1.500 lei reprezentând contravaloarea materialelor deteriorate și nicidecum cheltuieli de judecată, or acest capăt de cerere a fost respins de instanța de fond, dar recurentul nu a criticat această soluție.

Față de cele arătate mai sus, Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de intimată în recurs, se constată că acestea nu au fost dovedite cu acte, respectiv chitanțe.

Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.

În baza art.274 Cod procedură civilă, Curtea va respinge cererea de cheltuieli de judecată a intimatei, ca nedovedită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul - reclamant, împotriva deciziei civile nr.171 A din 10.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă.

Respinge cererea de cheltuieli de judecată formulată de intimata, ca nedovedită.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 14.05.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - - -

GREFIER

Red.

Tehnodact.
Ex.2/29.05.2009

Secția a III-a Civ. -

-

Judecătoria Buftea -

Președinte:Stere Learciu
Judecători:Stere Learciu, Claudiu Marius Toma, Gabriela

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 826/2009. Curtea de Apel Bucuresti