Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 93/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - grănițuire -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 93
Ședința publică din 1 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Dumitraș Daniela
JUDECĂTOR 2: Andrieș Catrinel
JUDECĂTOR 3: Dumitrașcu Veronica cu - Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții domiciliată în B,-, județul B, domiciliat în B, B-dul - nr. 28, - 7,. 6, județul B, domiciliată în B,-, județul B, împotriva deciziei nr. 216 din 10 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns reclamantul recurent și mandatar pentru pârâta intimată, lipsă fiind aceasta și reclamanții recurenți,.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, părțile prezente, având pe rând cuvântul, precizează că nu au chestiuni prejudiciale.
Constatând recursul în stare de judecată, instanța aduce la cunoștință mandatarului că poate depune concluzii scrise la dosar și acordă cuvântul la dezbateri.
Reclamantul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât nu este dată autoritatea de lucru judecat. Arată că instanța de apel nu a stabilit linia de hotar dintre proprietăți, mai ales că, suprafața de teren revendicată, respectiv 647 mp. nu formează un singur trup ci este despărțită de suprafața de teren pe care se află beciul proprietatea sa. Depune concluzii scrise și cere cheltuieli de judecată.
Mandatar pentru pârâta intimată depune concluzii scrise la dosar.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Botoșani reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâta pentru stabilirea linie de hotar dintre terenurile proprietatea lor.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt proprietarii unei suprafețe totale de 1.124 mp teren din- B, pe care se află edificată o casă de locuit și anexe gospodărești, dobândită prin contractul de vânzare cumpărare nr. 869 din 20.05.1975, completat cu sentința civilă nr. 3240 din 5.05.1998, în timp ce titlul pârâtei asupra terenului învecinat este sentința civilă nr. 944A/2001 a Tribunalului Botoșani.
Au precizat că nu există o linie de hotar care să respecte amplasamentul construcțiilor lor pe terenul de 1.124 mp.
Judecătoria Botoșani, prin sentința civilă nr. 2749 din 28.09.2008, a admis excepția invocată de pârâtă a autorității de lucru judecat dedusă în prezenta cauză din decizia civilă nr. 944/2001 a Tribunalului Botoșani și, în consecință, a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia civilă nr. 944/2001 a Tribunalului Botoșania fost admisă cererea de revendicare formulată de împotriva lui, și pentru o suprafață de 647 mp teren, situată în- județul B, ocazie cu care s-a stabilit efectiv și linia de hotar dintre proprietățile în discuție, situație în care în cauză sunt îndeplinite condițiile prescrise de art. 1201 Cod civil.
S-a reținut că demarcarea dintre proprietățile părților a fost consfințită prin punerea în executare a deciziei menționate, cu precizarea că o contestație la executare vizând explicitarea titlului executor a fost respinsă ca nefondată prin decizia civilă nr. 339/2004 a Tribunalului Botoșani.
Împotriva hotărârii primei instanțe au declarat apel reclamanții, în motivarea căruia au arătat că trimiterea la decizia civilă nr. 944/2001 a Tribunalului Botoșani, respectiv la schița anexă la decizia nr. 28 din 20.01.1979 emisă de Comitetul executiv al Consiliului Popular al județului B, pe care acesta se bazează exclusiv, nu ține seama de situația de fapt a ocupării cu construcții a terenului în suprafață de 1124 mp.
Tribunalul Botoșani, prin decizia civilă nr. 216 din 10.11.2008, a respins apelul ca nefondat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut, în esență, că prin decizia civilă nr. 944 din 10.09.2001 a Tribunalului Botoșani au fost obligați reclamanții din prezenta cauză, și, să lase pârâtei din prezenta cauză, în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 647 mp teren, situată în B,-, individualizată în schița anexă la decizia nr. 28 din 20.01.1979 emisă de Comitetul executiv al Consiliului Popular al județului B, aflată la dosarul de fond al cauzei.
Prin această hotărâre judecătorească, pronunțată față de aceleași părți litigante ca și în prezenta cauză (chiar dacă au calități inverse) se trasează conturul poligonal al suprafeței de 647 mp teren, proprietatea lui, prin raportare la o schiță din anul 1979, inclusiv pe latura dintre proprietatea reclamanților.
Așa fiind, instanța de apel a conchis că deși nu este dată explicit tripla identitate la care se referă art. 1201 Cod civil, există autoritate de lucru judecat câtă vreme în cererea de față se solicită stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, iar aceasta a fost deja stabilită prin decizia civilă nr. 944 din 10.09.2001 a Tribunalului Botoșani.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs reclamanții, și, în motivarea căruia au arătat, în esență, că în cauză nu operează autoritatea lucrului judecat, neexistând tripla identitate de persoane, obiect și cauză prescrisă de art. 1201 Cod civil.
Examinând recursul, prin prisma motivelor ce vizează dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:
Reținerea primelor instanțe potrivit căreia în cauză sunt incidente dispozițiile art. 1201 cod civil și, deci, este dată excepția puterii de lucru judecat, este eronată.
Pentru ca dispozițiile legale menționate să fie incidente, ar fi trebuit ca în cel de-al doilea proces să se regăsească tripla identitate de elemente (părți, obiect, cauză), asupra cărora să se fi purtat judecata anterioară, finalizată prin hotărârea invocată cu autoritate de lucru judecat (decizia civilă nr. 944 din 10.09.2001 a Tribunalului Botoșani ).
Ori, pretenția dedusă judecății în procesul anterior a constat în revendicarea suprafeței de 647 mp teren, din B,-, iar obiectul litigiului de față constă în grănițuirea proprietăților părților.
Așadar, pretențiile deduse judecății fiind diferite, obiectul celor două cereri de chemare în judecată nu se suprapune.
Constatându-se lipsa identității de obiect, rezultă că excepția puterii de lucru judecat nu putea funcționa în cauză.
Este vorba, atunci când sunt incidente dispozițiile art. 1201 Cod civil și ale art. 166 Cod procedură civilă, de manifestarea efectului negativ al lucrului judecat, adică de interzicerea reluării verificării jurisdicționale asupra acelorași aspecte care au fost deja tranșate în cadrul unui proces (în care părțile, beneficiind de respectarea dreptului de apărare și de toate garanțiile procesuale și-au afirmat și respectiv, apărat drepturile).
În realitate, invocând nesocotirea puterii de lucru judecat, pârâta are în vedere efectul pozitiv produs de aceasta, ceea ce înseamnă ca cele statuate de o instanță să nu poată fi contrazise de instanța ulterioară (în procesul dintre aceleași părți, în care chestiunea litigioasă nu se suprapune în totalitate, ca obiect și cauză, cu cea anterioară).
Acest aspect este reglementat sub forma prezumției de lucru judecat (art. 1200 pct. 4, cu referire la art. 1202 al. 2 Cod civil) presupunând așadar, că ceea ce s-a stabilit irevocabil în raporturile juridice dintre părți corespunde realității, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.
Potrivit prezumției puterii de lucru judecat, o hotărâre irevocabilă exprimă realitatea raporturilor juridice dintre părți, neputându-se primi vreo dovadă contrară față de caracterul absolut al prezumției.
În consecință, pentru cele reținute, Curtea, în baza art. 312 al. 5 Cod procedură civilă, va admite recursul, va casa ambele hotărâri și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, care va ține seama că autoritatea de lucru judecat nu se manifestă doar sub forma excepției procesuale, ci și sub forma prezumției de lucru judecat, altfel spus, al efectului pozitiv al lucrului judecat care presupune că ceea ce a stabilit irevocabil o instanță să nu fie contrazis de cea ulterioară.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de de reclamanții domiciliată în B,-, județul B, domiciliat în B, B-dul - nr. 28, - 7,. 6, județul B, domiciliată în B,-, județul B, împotriva deciziei nr. 216 din 10 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosarul nr-.
Casează decizia civilă nr. 216A din 10 noiembrie 2008 Tribunalului Botoșani și sentința civilă nr. 2749 din 28 mai 2008 Judecătoriei Botoșani.
Trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Botoșani.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 1 aprilie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./29.04.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
IV. Caracterizarea cererii în raport de care s-a soluționat pricina -grănițuire
II. Soluția în apel - respins apelul ca nefondat
III. Soluția în recurs- admis recursul, casat cu trimitere
ÎN CIVIL
JUDECĂTORIA II.CURTEA DE APEL SUCEAVA
Sentința nr. 2749/28.05.2008 Decizia nr. 93/1.04.2009
Judecător Dosar nr- Complet: - - - -
-cu -
II.TRIBUNALUL
Decizia nr. 216A din 10.11.2008
Judecători
Examinând recursul, prin prisma motivelor ce vizează dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:
Reținerea primelor instanțe potrivit căreia în cauză sunt incidente dispozițiile art. 1201 Cod civil și, deci, este dată excepția puterii de lucru judecat, este eronată.
Pentru ca dispozițiile legale menționate să fie incidente, ar fi trebuit ca în cel de-al doilea proces să se regăsească tripla identitate de elemente (părți, obiect, cauză), asupra cărora să se fi purtat judecata anterioară, finalizată prin hotărârea invocată cu autoritate de lucru judecat (decizia civilă nr. 944 din 10.09.2001 a Tribunalului Botoșani ).
Ori, pretenția dedusă judecății în procesul anterior a constat în revendicarea suprafeței de 647 mp teren, din B,-, iar obiectul litigiului de față constă în grănițuirea proprietăților părților.
Așadar, pretențiile deduse judecății fiind diferite, obiectul celor două cereri de chemare în judecată nu se suprapune.
Constatându-se lipsa identității de obiect, rezultă că excepția puterii de lucru judecat nu putea funcționa în cauză.
Este vorba, atunci când sunt incidente dispozițiile art. 1201 Cod civil și ale art. 166 Cod procedură civilă, de manifestarea efectului negativ al lucrului judecat, adică de interzicerea reluării verificării jurisdicționale asupra acelorași aspecte care au fost deja tranșate în cadrul unui proces (în care părțile, beneficiind de respectarea dreptului de apărare și de toate garanțiile procesuale și-au afirmat și respectiv, apărat drepturile).
În realitate, invocând nesocotirea puterii de lucru judecat, pârâta are în vedere efectul pozitiv produs de aceasta, ceea ce înseamnă ca cele statuate de o instanță să nu poată fi contrazise de instanța ulterioară (în procesul dintre aceleași părți, în care chestiunea litigioasă nu se suprapune în totalitate, ca obiect și cauză, cu cea anterioară).
Acest aspect este reglementat sub forma prezumției de lucru judecat (art. 1200 pct. 4, cu referire la art. 1202 al. 2 Cod civil) presupunând așadar, că ceea ce s-a stabilit irevocabil în raporturile juridice dintre părți corespunde realității, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.
Potrivit prezumției puterii de lucru judecat, o hotărâre irevocabilă exprimă realitatea raporturilor juridice dintre părți, neputându-se primi vreo dovadă contrară față de caracterul absolut al prezumției.
În consecință, pentru cele reținute, Curtea, în baza art. 312 al. 5 Cod procedură civilă, va admite recursul, va casa ambele hotărâri și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, care va ține seama că autoritatea de lucru judecat nu se manifestă doar sub forma excepției procesuale, ci și sub forma prezumției de lucru judecat, altfel spus, al efectului pozitiv al lucrului judecat care presupune că ceea ce a stabilit irevocabil o instanță să nu fie contrazis de cea ulterioară.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
Nr- din 29.04.2009
Către,
TRIBUNALUL BOTOȘANI SERVICIUL ARHIVĂ
Vă înaintăm alăturat dosarul acestei instanțe nr- întrucât prin decizia civilă nr. 93 din 1.04.2009 s-a trimis cauza dvs. pentru rejudecare.
Președinte, Grefier,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
Nr- din 29.04.2009
Către,
TRIBUNALUL BOTOȘANI SERVICIUL ARHIVĂ
Vă înaintăm alăturat dosarul acestei instanțe nr- întrucât prin decizia civilă nr. 93 din 1.04.2009 s-a trimis cauza dvs. pentru rejudecare.
Președinte, Grefier,
Președinte:Dumitraș DanielaJudecători:Dumitraș Daniela, Andrieș Catrinel, Dumitrașcu Veronica
