Actiune in raspundere civila delictuala. Speta. Decizia 822/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.822/R
Ședința publică din 12 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Marinela Giurgincă
JUDECĂTOR 2: Erica Nistor
JUDECĂTOR 3: Carmina Orza
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S, împotriva deciziei civile nr.151/A/6.07.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul și cu pârâții Consiliul Local și Comuna prin Primar, având ca obiect acțiune în răspundere delictuală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura completă.
Recursul a fost declarat în termenul legal și este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
După deschiderea dezbaterilor și verificarea actelor și lucrărilor dosarului, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, Curtea constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr.2197/208/10.07.2007 pe rolul Judecătoriei Caransebeș, reclamantul a chemat în judecată Statul Român, reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate confiscarea abuzivă a următoarelor bunuri: una bucată mașină de scărmănat lâna de 30 ` complet îmbrăcată, cu toate accesoriile, însă fără curele, una bucată scărmănător pe postament din lemn, fără curele, ambalajul, în valoare totală de 360.470 lei (în anul 1942); un aparat de radio Siemens W, în valoare de 52.677 lei (în anul 1944); mobile de patefon cu montate pe FW în valoare de 39.476 lei (în anul 1944). De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea Statului Român la restituirea în natură a bunurilor confiscate abuziv sau, în cazul în care acestea nu mai există fizic, la plata echivalentului în lei la prețul pieței din ziua efectivă a plății.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că este fiul lui, decedat la data de 15.02.1989, astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.282/12.07.1989, tatăl său fiind condamnat politic prin sentința penală nr.346/10.03.1949 a Tribunalului Timișoara pronunțată în dosarul nr. 2501/1948, pentru săvârșirea de infracțiuni contra orânduirii socialiste, iar ulterior fiindu-i confiscate bunurile, a cărei restituire o solicită reclamantul.
Reclamantul a susținut că la data confiscării nu s-au întocmit acte de preluare, ci bunurile au fost efectiv ridicate din casa familiei fără explicații și fără întocmirea nici unui act, iar tatăl său a încercat recuperarea bunurilor, scop în care s-a adresat organelor puterii de atunci, și anume Ministerului Afacerilor Interne, care prin adresa nr. 0106.432/16.05.1956 i-a comunicat că bunurile nu se regăsesc în evidențele acelei instituții, Procuraturii Raionului O, care a emis în dosarul nr. 178/11.1957 ordonanța de respingere a plângerii din 25.04.2957 în care face referire la aceste bunuri în litigiu, Intreprinderii Economice de Industrie Locală -, care prin adresa nr. 167/10.02.1956 i-a adus la cunoștință că această unitate nu poate restitui mașina de scărmănat lână, tatăl său fiind îndrumat să se adreseze Secțiunii de Industrie Locală a Regiunii
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art.7 lit.a din nr.OG 214/1999 și Legea nr.670/16.12.2002, privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă.
Pârâtul a formulat întâmpinare în cauză, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant și a invocat excepția tardivității formulării acțiunii, întrucât decizia privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă a fost emisă în data de 06.02.2003 și au trecut mai mult de 3 ani de la data emiterii acestei decizii până la formularea prezentei acțiuni de către reclamant, motiv pentru care în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958.
Prin încheierea de ședință din data de 21.02.2008, instanța a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune formulată de pârât, întrucât decizia privind calitatea de luptător în rezistența anticomunistă a fost emisă în anul 2006.
S-a invocat, de asemenea, de către pârât, lipsa calității sale procesuale pasive pentru că în nr.OUG214/1999 nu se arată cine este autoritatea care are obligația de a îndeplini drepturile prevăzute de art. 7 din acest act normativ.
În cauză a fost administrată proba cu expertiză judiciară în specialitatea contabilitate.
Prin sentința civilă nr.1453 din 18.06.2008, pronunțată în dosar nr-, prima instanță - Judecătoria Caransebeș, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor.
A fost admisă cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, și, în consecință, pârâtul a fost obligat să plătească reclamantului suma de 114.590 lei, reprezentând contravaloare bunuri confiscate în mod abuziv, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că tatăl reclamantului, a fost condamnat prin sentința penală nr.346/1946 de către Tribunalul Militar Timișoara la 7 ani muncă silnică, degradare civică și 5000 lei cheltuieli de judecată pentru crima de uneltire contra ordinii sociale, iar în baza art. 33 și 35 din Legea nr.190/1947 a mai fost condamnat la 5 ani închisoare corecțională și 5000 lei amendă pentru delictul de deținere ilegală de armament. Totodată reclamantului îi sunt confiscate bunurile mobile și imobile.
Această situație de fapt rezultă din ordonanța de respingere a plângerii din 25.IV.1957 dată de Procuratura Raionului O în dosarul nr.178/II/1957. În ceea ce privește bunurile tatălui reclamantului se arată că "bunurile expropriate de la numitul au fost date în folosință în favoarea Ministerului Sănătății unde în prezent se găsește instalat dispensarul medical".
În același document se menționează că acesta "nu poate beneficia nici de faptul de a i se restitui daracul de lână pe care susnumitul îl reclamă, deoarece acesta se găsește în posesia și folosința unei întreprinderi socialiste de stat, care este instalată în comuna la Intreprinderea "6 Martie L" și deservește interesele țărănimii muncitoare". Decizia procurorului care a instrumentat cazul a fost că daracul de lână "face parte din inventarul Intreprinderii "6 Martie" iar acesta a ajuns în posesia lui prin forme legale, pe care reclamantul nu le poate contesta".
Prin adresa nr.401/12.XII.1973 emisă de Tribunalul Militar Timișoara, tatălui reclamantului i se aduce la cunoștință faptul că a fost condamnat la 7 ani închisoare silnică fără a se dispune și confiscarea averii personale. Chiar dacă instanța de judecată nu a dispus confiscarea averii personale a tatălui reclamantului, totuși, în fapt, acest lucru a avut loc, așa cum rezultă din ordonanța de respingere a plângerii din 25.IV.1957 dată de Procuratura Raionului O în dosarul nr. 178/II/1957.
Tatăl reclamantului a decedat în data de 15 februarie 1989, iar reclamantul este unicul său moștenitor.
În data de 04.07.2006 Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă a emis Decizia nr. 724/06.02.2003 prin care i-a acordat lui calitatea de luptător în rezistența anticomunistă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de acesta pe considerentul că în nr.OUG214/1999 nu se arată cine este autoritatea care are obligația de a îndeplini drepturile prevăzute de art.7 din acest act normativ, prima instanță reținut că potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 1 pct. 48 din nr.HG 386/2007 "În realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor are, în principal, următoarele atribuții: 48. reprezintă statul, ca subiect de drepturi și obligații, în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ".
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.3 alin.1 pct.48 din nr.HG386/2007, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor.
În ceea ce privește fondul cauzei deduse judecății,s-a reținut că sunt aplicabile dispozițiile art.7 alin.1 lit.a din nr.OUG214/1999 potrivit cărora "(1) Persoanele care au calitatea de luptător în rezistenta anticomunista beneficiază de: a) restituirea, în condițiile legii, în natură sau, dacă aceasta nu este posibilă, prin echivalent a bunurilor confiscate".
Din probele administrate în cauză, rezultă faptul că tatălui reclamantului i-au fost confiscate în mod abuziv în anul 1949 mai multe bunuri, printre care casa familială și mai multe bunuri mobile. Cu privire la mașina de scărmănat lână există probe concludente la dosarul cauzei din care rezultă că a fost confiscată în mod abuziv, chiar dacă nu s-a dispus de o instanță judecătorească confiscarea acesteia.
Având în vedere împrejurările în care au fost confiscate bunurile tatălui reclamantului, fără a se întocmi înscrisuri cu privire la această confiscare, instanța, în baza unei prezumții simple, permisă de art. 1203. civ. a reținut că antecesorului reclamantului i-au fost confiscate în mod abuziv și celelalte două bunuri pe care acesta le revendică, și anume, aparatul de radio și mobilele de patefon.
Din expertiza contabilă efectuată în cauză rezultă faptul că valoarea de circulație a bunurilor în prezent se ridică la suma de 115.590 lei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, criticând-o ca nelegală și netemeinică și solicitând admiterea apelului și respingerea acțiunii reclamantului.
În motivarea apelului s-a arătat că sentința instanței de fond se bazează pe o greșită apreciere a probelor și greșită aplicare a dispozițiilor legale, întrucât apelantul nu are obligația de a îndeplini drepturile prevăzute de nr.OUG214/1999; reclamantul nu a făcut dovada confiscării bunurilor; în cauză s-a efectuat o expertiză contabilă, la care apelantul a formulat obiecțiuni.
S-a solicitat o precizare de acțiune, astfel: reclamantul să precizeze cine a dispus măsura confiscării bunurilor a căror restituire o solicită, respectiv actul sau hotărârea judecătorească prin care s-a dispus confiscarea și să se facă dovada confiscării bunurilor; să precizeze dacă s-a adresat Secțiunii de Industrie Locală a regiunii T, referitor la utilajul "Mașină de scărmănat lună" și să depună răspunsul de la Ministerul Afacerilor Interne nr.-/16.05.1956, privind bunurile confiscate.
Câtă vreme reclamantul nu poate să dovedească confiscarea bunului a cărui restituire în natură sau în echivalent se solicită, nimeni nu poate fi obligat la restituirea acestuia sau a echivalentului în lei.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului.
În calea de atac a apelului, Tribunalul a dispus efectuarea unui supliment de expertiză, având ca finalitate răspunsul la obiecțiunile formulate de către apelant, relativ la raportul de expertiză efectuat în primă instanță.
Prin decizia civilă nr.151/6.07.2009 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul C-S a respins apelul declarat de pârâtul Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin C-S, în contradictoriu cu intimații Comuna, Consiliul Local, împotriva sentinței civile 1453/18.06.2008, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar -.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că tatăl reclamantului, a fost condamnat prin sentința penală nr.346/1946 de către Tribunalul Militar Timișoara la 7 ani muncă silnică, degradare civică și 5000 lei cheltuieli de judecată pentru crima de uneltire contra ordinii sociale, iar în baza art. 33 și 35 din Legea nr.190/1947 a mai fost condamnat la 5 ani închisoare corecțională și 5000 lei amendă pentru delictul de deținere ilegală de armament. Totodată reclamantului îi sunt confiscate bunurile mobile și imobile.
Această situație de fapt rezultă din ordonanța de respingere a plângerii din 25.IV.1957 dată de Procuratura Raionului O în dosarul nr.178/II/1957. În ceea ce privește bunurile tatălui reclamantului s-a arătat că "bunurile expropriate de la numitul au fost date în folosință în favoarea Ministerului Sănătății unde în prezent se găsește instalat dispensarul medical".
În același document se menționează că acesta "nu poate beneficia nici de faptul de a i se restitui daracul de lână pe care susnumitul îl reclamă, deoarece acesta se găsește în posesia și folosința unei întreprinderi socialiste de stat, care este instalată în comuna la Intreprinderea "6 Martie L" și deservește interesele țărănimii muncitoare". Decizia procurorului care a instrumentat cazul a fost că daracul de lână "face parte din inventarul Intreprinderii "6 Martie" iar acesta a ajuns în posesia lui prin forme legale, pe care reclamantul nu le poate contesta".
Prin adresa nr.401/12.XII.1973 emisă de Tribunalul Militar Timișoara, tatălui reclamantului i s-a adus la cunoștință faptul că a fost condamnat la 7 ani închisoare silnică fără a se dispune și confiscarea averii personale. Chiar dacă instanța de judecată nu a dispus confiscarea averii personale a tatălui reclamantului, totuși în fapt acest lucru a avut loc așa cum rezultă din ordonanța de respingere a plângerii din 25.IV.1957 dată de Procuratura Raionului O în dosarul nr. 178/II/1957.
Tatăl reclamantului a decedat în data de 15 februarie 1989, iar reclamantul este unicul său moștenitor.
În data de 04.07.2006 Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă a emis Decizia nr. 724/06.02.2003 prin care i-a acordat lui calitatea de luptător în rezistența anticomunistă.
în ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de acesta pe considerentul că în nr.OUG214/1999 nu se arată cine este autoritatea care are obligația de a îndeplini drepturile prevăzute de art.7 din acest act normativ, prima instanță reținut că potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 1 pct. 48 din nr.HG 386/2007 "În realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor are, în principal, următoarele atribuții: 48. reprezintă statul, ca subiect de drepturi și obligații, în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ".
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.3 alin.1 pct.48 din nr.HG386/2007, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor.
În ceea ce privește fondul cauzei deduse judecății,s-a reținut că sunt aplicabile dispozițiile art.7 alin.1 lit.a din nr.OUG214/1999 potrivit cărora "(1) Persoanele care au calitatea de luptător în rezistenta anticomunista beneficiază de: a) restituirea, în condițiile legii, în natura sau, dacă aceasta nu este posibila, prin echivalent a bunurilor confiscate".
Din probele administrate în cauză rezultă faptul că tatălui reclamantului i-au fost confiscate în mod abuziv în anul 1949 mai multe bunuri, printre care casa familială și mai multe bunuri mobile. Cu privire la mașina de scărmănat lână există probe concludente la dosarul cauzei, din care rezultă că a fost confiscată în mod abuziv, chiar dacă nu s-a dispus de o instanță judecătorească confiscarea acesteia.
Având în vedere împrejurările în care au fost confiscate bunurile tatălui reclamantului, fără a se întocmi înscrisuri cu privire la această confiscare, instanța, în baza unei prezumții simple, permisă de art. 1203. civ. a reținut că antecesorului reclamantului i-au fost confiscate în mod abuziv și celelalte două bunuri pe care acesta le revendică, și anume, aparatul de radio și mobilele de patefon.
Din expertiza contabilă efectuată în cauză, rezultă faptul că valoarea de circulație a bunurilor în prezent se ridică la suma de 115.590 lei.
În consecință, Tribunalul a reținut, ca și prima instanță, că bunurile pretinse de reclamantul intimat au existat în patrimoniul tatălui reclamantului, că ele au valoarea estimată prin expertiză, și că răspunderea dezdăunării reclamantului intimat pentru confiscarea bunurilor revine Statului Român, potrivit probelor administrate în cauză și a dispozițiilor nr.OUG214/1999.
În consecință, în baza art.294-296 Cod procedură civilă, apelul a fost respins ca nefondat.
Impotriva deciziei civile nr.151/A/6.07.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în termen legal, la data de 30 iulie 2009, declarat recurs pârâtul Ministerul Finanțelor Publice B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S, solicitând admiterea acestuia și, pe cale de excepție, în raport de lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice - C-S, să se respingă acțiunea civilă formulată de reclamant, pe fond, fiind neîntemeiată.
In motivarea recursului, pârâtul a criticat decizia civilă recurată pentru nelegalitate, întrucât reclamantul nu a precizat cine a dispus măsura confiscării bunurilor a căror restituire o solicită, iar din sentința penală nr.346/1949 nu rezultă că, pe lângă condamnarea la 7 ani, s-a dispus și măsura confiscării averii personale.
Pârâtul susține că reclamantul trebuia să solicite relații de la Secțiunea de Industrie Locală a Regiunii T, referitor la utilajul - mașina de scărmănat lână, astfel cum i s-a indicat prin adresa nr.467/14.02.1956 a Intreprinderii Economice de Industrie Locală -, iar de la Ministerul Afacerilor Externe, să depună răspunsul privind bunurile confiscate.
Pârâtul susține că în art.7 din Ordonanța nr.214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, sunt prevăzute doar drepturile acestor persoane, nu și autoritatea care are obligația de a îndeplini aceste drepturi. Sub acest aspect, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice prin C-S, solicitând respingerea acțiunii civile pe această excepție.
Pe fond, pârâtul a susținut că reclamantul nu a făcut dovada efectivă deținerii și confiscării bunurilor, iar expertiza contabilă dispusă și efectuată în cauză nu este concludentă, nefiind precizate procedurile folosite la metoda comparației cu produse similare existente pe piață, documentele din care rezultă aceste valori.
Pentru aceste motive, pârâtul recurent a solicitat admiterea recursului, indicând ca temei de drept dispozițiile art.304 pct.9 pr.civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea ca nefondat a recursului, întrucât hotărârile pronunțate în cauză sunt legale, având la bază probatoriul administrat pentru dovedirea pretențiilor, atât cu înscrisuri cât și testimonial (Ordonanța Procuraturii din 25.04.1957).
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate de pârât, în raport de obiectul cauzei, temeiul de drept invocat și dispozițiile OUG nr.214/1999, Curtea constată că este nefondat.
Astfel, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, invocată atât în fața instanței de fond, în apel cât și în recurs, Curtea reține că acesta este neîntemeiat, întrucât, deși în art.7 din OUG nr.214/1999 sunt prevăzute drepturile persoanelor care au calitate de luptător în rezistența anticomunistă, fără a se menționa expres autoritatea competentă în acest sens, devin incidente - așa cum corect au reținut și instanțele anterioare, prevederile HG nr.386/2007 care, în art.3 alin.1 pct.48, arată expres că ".Ministerul Finanțelor Publice, are, între atribuțiile sale și reprezentarea Statului, ca subiect de drepturi și obligații, în fața instanțelor precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește acest scop un alt organ".
Raportat la aceste prevederi legale, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finanțelor Publice prin C-S a fost corect respinsă ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, criticile invocate de pârâtă în ceea ce privește nedovedirea de către reclamant a deținerii și apoi, a confiscării bunurilor revendicate prin prezenta acțiune sunt nefondate, întrucât, din înscrisurile depuse la dosar în susținerea acțiunii civile, rezultă fără dubiu că tatălui reclamantului, i-au fost confiscate în mod abuziv în anul 1949 mai multe bunuri, deși în hotărârea penală de condamnare a acestuia la pedeapsa de 7 ani cu închisoarea, nu se făcea nici o mențiune la măsura confiscării averii personale.
In acest sens, în ordonanța de respingere a plângerii din 25.04.1957 emisă de Procuratura Raionului O - Regiunea T, dată în dosar nr-, se face mențiunea expresă la bunurile expropriate de la numitul, tatăl reclamantului, care au fost date în folosință în favoarea Ministerului Sănătății, în baza Decretului nr.278/24.06.1949.
Intre aceste bunuri mobile și imobile, se regăsește și dăracul de lână, care a fost dat în folosință unei Intreprinderi de Stat - Intreprinderea "6 Martie" din L, pentru deservirea intereselor țărănimii muncitoare.
Actele depuse la dosar fac dovada certă a deținerii de către antecesorul reclamantului, bunurilor revendicate în prezenta acțiune, a confiscării lor, astfel încât motivele de recurs invocate de pârât privind nedovedirea acestor aspecte sunt nefondate și combătute cu înscrisurile menționate anterior.
In ceea ce privește contravaloarea acestor bunuri, achiziționate de tatăl reclamantului în perioada anilor 1942 - 1944 (fila 76 fond), pentru o justă despăgubire, în mod corect s-a procedat la stabilirea valorii de circulație a acestor bunuri prin comparația cu produse similare existente pe piață.
Pentru toate aceste considerente, Curtea reține că decizia civilă este legală, în raport cu dispozițiile OUG nr.214/1999, și nefiind incident nici unul din temeiurile de modificare ori casare, reglementate de art.304 pr.civ. în baza art.299, 312 alin.1 pr.civ. va respinge recursul pârâtului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S, împotriva deciziei civile nr.151/A/6.07.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 octombrie 2009.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.: /04.11.2009
Tehnored./K/ 2 ex./ 05.11.2009
Inst.fond.: jud.
Inst.apel: jud.,
Președinte:Marinela GiurgincăJudecători:Marinela Giurgincă, Erica Nistor, Carmina Orza
