Actiune in raspundere contractuala. Decizia 795/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 795
Ședința publică de la 20 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viziteu Camelia JUDECĂTOR 2: Grosu Valerica Niculina
- - - - - JUDECĂTOR 3: Pîrjol
- - - - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi la ordine s-a luat în examinare recursul civil formulat de recurentul-pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
împotriva deciziei civile nr.86 din 02.04.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat pentru intimata Bisericii din România; lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, după care:
Nemaifiind alte cereri și/sau excepții de formulat,instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat pentru intimata Bisericii din România, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea deciziei pronunțată de Tribunalul Neamț ca fiind legală și temeinică. Depune concluzii scrise la dosar pe care le reiterează oral și arată că obligația de plată a chiriei a fost stabilită legal în sarcina chiriașului. Solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin decizia civilă 86/AC/2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul - a fost respins ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât Inspectoratul Școlar Județean N și a fost obligat apelantul să plătească intimatei Bisericii din România suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În considerentele hotărârii instanța de apel a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3651 pronunțată la data de 25.11.2008 de Judecătoria Roman, a fost admisă în parte acțiunea în pretenții formulată de reclamanta Bisericii din România împotriva pârâtelor Inspectoratul Școlar al județului N și Clubul Copiilor R, și au fost obligate pârâtele să plătească reclamantei suma de 151.448 lei - chirii restante (pe perioada noiembrie 2007 - septembrie 2008) și cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că în urma retrocedării către reclamantă a imobilului situat în municipiul R,-, pe o perioadă de 5 ani aceasta are obligația de a menține destinația actuală a imobilului, dar cu obligația utilizatorului (Clubul Copiilor R) de a plăti chiria stabilită conform OUG nr.94/2000.
Reclamanta a încheiat cu utilizatorul contractul de închiriere nr.11725/2005 pe o perioadă de 5 ani, și cum acesta nu și-a îndeplinit obligația corelativă de plată a chiriei, prin sentința civilă nr.3645/17.12.2007 a Judecătoriei Roman au fost obligați pârâții la plata chiriei pe perioada aprilie - octombrie 2007, după care în continuare nu și-a mai îndeplinit obligația de plată. Prin HG nr.1886/2006 s-a modificat cuantumul chiriei. Ulterior reclamanta a precizat acțiunea, solicitând obligarea pârâtelor la 151.582,75 lei chirie neachitată pe perioada noiembrie 2007 - septembrie 2008, motivând că la 30.09.2008 i s-a predat întreg imobilul.
Pârâtele, prin întâmpinare, au solicitat respingerea acțiunii motivând că actul adițional la contractul de închiriere a fost trimis Clubului Copiilor din R, fără a se da posibilitatea unei negocieri, încălcându-se astfel prevederile art.5 din HG nr.1886/2006.
Din probele administrate instanța de fond a reținut că, prin contractul de închiriere nr.11725/2005 reclamanta a închiriat pârâtei Clubul Copiilor R clădirea în suprafață de 498,5 mp și terenul aferent (2310 mp) situate în municipiul R,-, pe o perioadă de 5 ani, începând din 1.04.2007 până la 31.03.2009, cu obligația chiriașului de a plăti chiria de 480,25 lei lunar până la 10 fiecărei luni. Prin actul adițional s-a modificat chiria lunară la suma de 13.768 lei (6.748 lei pentru clădiri și 7.020 lei pentru teren), în considerarea dispozițiilor HG nr.1886/2006.
Prin sentința civilă nr.3645/17.12.2007 a Judecătoriei Romans -a dispus rezilierea contractului de închiriere sus-menționat, evacuarea pârâtei Clubul Copiilor R din imobilul în speță și obligarea pârâtelor la plata chiriei restante.
Apărarea pârâtelor cum că prin actul adițional la contractul de închiriere nu li s-a dat posibilitatea la negocieri nu este întemeiată, a fost respinsă căci, potrivit art.4 din HG nr.1886/2006, chiar dacă nu s-ar fi încheiat un contract de închiriere în formă scrisă, obligația de plată a chiriei lunare, stabilită în cuantumul precizat în același act normativ, devine scadentă de plin drept la data de 10 fiecărei luni.
Or, prin neplata chiriei datorate, pârâtele au cauzat reclamantei un prejudiciu constând în cuantumul chiriei aferente lunilor noiembrie 2007 - septembrie 2008, sumă pe care pârâtele urmează a fi obligate aop lăti reclamantei, în baza art.1429 al. 2 Cod civil.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat apel pârâtul Inspectoratul Școlar al județului N, care a arătat că actul adițional al contractului de închiriere prin care se majora cuantumul chiriei conform HG 1886/2006, a fost comunicat în luna martie a anului 2007 de reclamantă către Clubul Copiilor, fără a da posibilitatea unei negocieri, așa cum prevede art. 5 din HG 1886/2006. Dacă ar fi avut posibilitatea negocierii, consideră că litigiile ulterioare ar fi putut fi evitate. Solicită ca în urma admiterii apelului să se recalculeze cuantumul chiriei prin negociere între părți, în limite acceptabile.
Reclamanta intimată a formulat întâmpinare în care a precizat că a manifestat înțelegere față de situația pârâtelor, prin aceea că în baza contractului nr. 11725/2005 le-a solicitat acestora o chirie într-un cuantum mai mic decât cel datorat potrivit suprafeței desfășurate a clădirii, în sensul că deși această suprafață era de 997. chiria a fost calculată pentru numai 498,5. De asemenea, deși prin HG nr. 1886/2006 începând cu luna ianuarie a anului 2007 cuantumul chiriei a fost majorat, nu a solicitat pârâtelor chiria conform indicatorilor stabiliți prin menționata hotărâre decât începând din luna aprilie 2007.
A mai arătat că deși în respectiva hotărâre de Guvern se menționa că obligația de plată a chiriei lunare devine scadentă de plin drept la data de 10 fiecărei luni, apelanta a refuzat să achite chiria în cuantumul legal și au continuat să ocupe spațiul, trimițând chiria într-un cuantum calculat potrivit unei hotărâri de Guvern ce era abrogată.
Întrucât pentru perioada aprilie-octombrie 2007 sunt în posesia sentinței civile nr. 3645/2007 pronunțată de Judecătoria Roman, rămasă definitivă și irevocabilă, prin care apelanta este obligată a plăti intimatei reclamante chiria aferentă respectivei perioade, iar Clubul Copiilor a părăsit imobilul la data de 3.10.2008, intimata consideră că apelanta datorează chiria restanță pentru perioada noiembrie 2007-septembrie 2008, în cuantumul stabilit la instanța de fond.
A solicitat așadar respingerea apelului și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând apelul formulat, tribunalul a constatat că acesta nu este fondat, și l-a respins pentru considerentele următoare.
Acțiunea promovată de intimată are calificarea unei acțiuni în răspundere civilă contractuală, temeiul de drept fiind reprezentat de dispozițiile art. 969 și 1073 Cod civil. Între reclamantă și Clubul Copiilor au existat raporturi de locațiune cu privire la un imobil clădire și teren, pentru care cuantumul chiriei avea o reglementare legală. Aceasta deoarece imobilul în cauză cădea sub incidența OUG nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. Potrivit al. 10 al art. 1 din acest act normativ, în perioada de 5 ani de la data emiterii deciziei de restituie, în care noul proprietar avea obligația de a menține afectațiunea imobilului retrocedat, noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului.
Acest cuantum al chiriei a fost actualizat periodic prin hotărâri ale Guvernului care modificau cuantumul prevăzut în anterioara hotărâre. Faptul că art. 5 din HG nr. 1886/2006 aplicabil prezentei spețe prevede că noul proprietar poate renunța la plata chiriei sau poate diminua chiria stabilită potrivit acestei hotărâri, în schimbul unor prestații corelative, nu este de natură a fonda prezentul apel și de a conduce la concluzia că nu ar fi fost calculat corect cuantumul chiriei restante.
Acest articol invocat de apelant în cererea sa nu făcea decât să confere intimatei reclamante posibilitatea de a accepta un alt cuantum al chiriei, în anumite condiții. Formularea facultativă și nu imperativă a textului de lege implică faptul că această prevedere lăsată la latitudinea noului proprietar (reclamanta în speța de față), a fost edictată în favoarea sa, și nu a chiriașului. Dată fiind tehnica de redactare a articolului, acesta nu poate fi interpretat așa cum cere apelantul, în sensul că ar institui o obligație în sarcina noului proprietar de a negocia cu chiriașul cuantumul chiriei.
Așa fiind, acesta fiind unicul motiv al apelului formulat, tribunalul a constatat că motivul invocat este nefondat, prin sentința atacată obligația de plată a chiriei fiind în mod legal și corect stabilită în sarcina apelantului și a chiriașului intimat pârât, în acord cu prevederile legale reprezentate de aceeași hotărâre de Guvern.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel a declarat recurs pârâtul Inspectoratul Școlar Județean N, care a reiterat practic drept motive de recurs, aceleași motive pe care le-a invocat în susținerea apelului, și a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurate și pronunțarea unei hotărâri în sensul recalculării cuantumului chiriei prin negociere între părți, în limite acceptabile.
Intimata Bisericii din România, reprezentată prin avocat în instanță, a solicitat prin concluziile scrise respingerea recursului.
Curtea examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor invocate și din oficiu, constată recursul nefondat.
Așa cum temeinic și legal a reținut și instanța de apel cuantumul chiriei în speță are o reglementare legală.
Imobilului în discuție îi sunt aplicabile dispozițiile nr.OUG94/2000 și potrivit art.1 alin.10 din acest act normativ, în perioada de 5 ani, de la data emiterii deciziei de restituire în temeiul Legii 10/2001, noul proprietar este beneficiarul unei chirii, în cuantumul stabilit prin hotărâre de guvern.
Cuantumul chiriei a fost actualizat în permanență prin hotărâri de guvern succesive iar împrejurarea că HG1886/2006 prevede faptul că noul proprietar poate renunța la plata chiriei sau poate diminua chiria stabilită potrivit acestei hotărâri, nu justifică cererea recurentei, în lipsa opțiunii exprimate în acest sens de către intimatul-reclamant.
Opțiunea de renunțare la plata chiriei sau stabilirea altui cuantum al acesteia față de cel stabilit prin lege aparține doar intimatului-reclamant și cum aceasta nu a fost exprimată temeinic și legal, chiria a fost stabilită pe baza actelor normative în materie.
Pentru cele ce preced în baza art.304 pct.9 și art.312 Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul ca nefondat și va obliga recurenta în baza dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă la plata cheltuielilor de judecată făcute în recurs reprezentând onorariul pentru avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurentul-pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN N împotriva deciziei civile nr.86 din 02.04.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Obligă recurenta să plătească intimatei Bisericii din România 3000 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorar avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 20.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent.- /
red.dec.rec.
tehnored.BC/ 6 ex/ 28.07.209
29.07.2009- comunicat tuturor părților
Președinte:Viziteu CameliaJudecători:Viziteu Camelia, Grosu Valerica Niculina, Pîrjol
