Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 1227/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1227/2009
Ședința publică de la 23 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Ana Doriani
- - - JUDECĂTOR 3: Mirela Pop
- - - grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 145/18.02.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
Se constată că s-a depus la dosar din partea pârâtului recurent prin registratură concluzii scrise și planșe fotografice privind locul accidentului.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 16.11.2009 care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constatând că prin acțiunea de dreptul muncii înregistrată la Tribunalul Sibiu sub dosar nr- reclamanta COM Sibiu a chemat-o în judecată pe pârâtul, solicitând obligarea pârâtului la plata sumei de 33136,99 lei, reprezentând prejudiciul cauzat societății prin avarierea autocamionului cu nr. -, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii sale reclamanta arată, în fapt, că pârâtul, care era angajatul său, conducând autocamionul identificat mai sus, în data de 30.10.2007 în localitatea, Italia, a lovit partea superioară a acestuia de un pasaj subteran producându-i avarii, pentru repararea cărora societatea a cheltuit suma solicitată prin acțiune.
În drept s-au invocat dispozițiile art.270, 271 Codul Muncii.
Prin întâmpinarea depusă, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată; cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 145/18.02.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamanta COM Sibiu în contradictoriu cu pârâtul și în consecință:
A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 33136, 69 lei, cu titlu despăgubiri.
A fost obligat pârâtul la plata sumei de 1200 lei cu titlu cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărâră, astfel, tribunalul a reținut, cu referire la probele dosarului că sunt întrunite condițiile răspunderii patrimoniale în sarcina pârâtului, că dispozițiile Codului Muncii nu fac nici o distincție între formele vinovăției, așa încât în temeiul art.270 Codul Muncii acțiunea a fost admisă ca întemeiată, fiind obligat pârâtul la plata sumei de 33136,69 lei, cu titlu despăgubiri, valoare reținută din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal, prev. de art. 80 din Legea nr.168/1999, reclamantul, solicitând, în temeiul art. 312 comb. cu art.304 pct 8 și 9 cod procedură civilă; admiterea recursului, casarea hotărârii atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond; în subsidiar admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei; cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul critică sentința atacată ca fiind nelegală și netemeinică, din următoarele motive: I)1) nu a avut cunoștință de cuprinsul raportului de expertiză, fiindu-i încălcat un drept, prin faptul că nu a fost citat de expert cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, potrivit art.208 alin.1 cod procedură civilă; 2) deși are avocat în cauză acesta nu a exercitat în numele său drepturile procesuale prevăzute de lege, în sensul că nu a făcut nici un fel de obiecțiuni la raportul de expertiză; expertul a făcut o evaluare a prejudiciului doar în baza unui singur deviz de antecalcul primit de la societatea privată; trebuia să se arate de către expert dacă remorc, așa cum se găsește în momentul de față, mai poate fi valorificată și care ar fi posibilitățile de valorificare a acesteia; Așadar, conchide recurentul, expertiza tehnică, care a stat la baza soluției primei instanțe, fiind lovită de nulitate se impune casarea cauzei, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea refacerii expertizei tehnice.
II) nu poate fi primită interpretarea instanței de fond în sensul că faptul că nesemnalizarea pasajului în care a fost avariată autoutilitara nu constituie cauză care înlătură caracterul ilicit al faptei, deoarece se deplasa pe acel segment de drum tocmai la solicitarea societății angajatoare, care i-a modificat traseul, impunându-i să părăsească autostrada pentru a lua marfă dintr-un alt punct decât cel stabilit în itinerar; vinovăția reținută de instanță trebuia apreciată în raport cu întreaga stare de fapt și mai ales raportat la situația de la locul producerii accidentului. Deci, susține recurentul, instanța trebuia să rețină că în producerea prejudiciului nu îi poate fi reținută vinovăția; evenimentul produs trebuind a fi interpretat ca fiind un eveniment care se încadrează în riscul normal al serviciului; risc exonerator de răspundere.
Prin întâmpinarea depusă în această fază procesuală de intimata COM SRL Sibiu se solicită respingerea recursului ca nefondat; obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată; arătându-se că soluția primei instanțe este legală și temeinică (16,17).
CURTEA, analizând sentința civilă atacată prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu conform prevederilor art. 304 indice 1 cod procedură civilă, în limitele statuate de art.306 alin.2 cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Cu referire la raportul de expertiză tehnică efectuată în cauză este de menționat că din conținutul acestui raport, reiese că părțile au fost convocate pentru efectuarea expertizei la data de 25.11.2008, orele 12 la sediul reclamantei, de la această convocare lipsind pârâtul (cap. II expertiză-78); deci nu ne aflăm în situația nesocotirii prevederilor art.208 invocate de recurent.
Mai mult, respectând principiul contradictorialității, prima instanță a comunicat părților la termenul din 07.01.2009 (încheiere 83) raportul de expertiză efectuat de exp. și a acordat termen în vederea studierii acestuia de către părți. Nu s-au formulat obiecțiuni, conform art. 212 Cod procedură civilă, care prevede expres faptul că "expertiza contrarie va trebui cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării".
Așadar, proba științifică a fost administrată în condițiile respectării normelor de procedură civilă și ca atare în mod corect a fost avută în vedere de instanța de fond la pronunțarea hotărârii în cauză.
Cu referire la criticile de fond, este de reținut că potrivit art. 270 alin.1 Codul Muncii "salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor".
Condițiile de fond ale răspunderii patrimoniale, reieșite din textul de lege sus enunțat sunt următoarele: calitatea de salariat la angajatorul păgubit, a autorului faptei, existența unui contract de muncă valabil încheiat, fapta ilicită a salariatului aflată în legătură cu munca acestuia, prejudiciul, raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu, vinovăția autorului faptei.
În speță, în mod corect, raportat la probele dosarului instanța de fond a reținut ca fiind întrunite toate aceste elemente de natură să atragă răspunderea patrimonială în sarcina pârâtului deoarece: acesta a fost angajat al societății intimate cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată pe postul de conducător auto ( înregistrat sub nr.-/05.06.2000-4-5 ), din fișa postului reiese că are obligația"să respecte normele care reglementează circulația pe drumurile publice naționale și internaționale, în cazul nerespectării acestei clauze va suporta toate cheltuielile și consecințele ce decurg din această cauză- răspunde de "integritatea autocamionului și a tuturor obiectelor aflate în dotare și primite sub formă de inventar"punct 6.1, 6.23 (6,10); prejudiciul reprezentând valoarea reparației autocamionului condus de recurent, avariat în cadrul incidentului din data de 30.10.2007 (proces verbal de constatare nr.1987/2007-13-18) a fost stabilit pe baza raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză.
Cu privire la vinovăția salariatului, în mod corect, prima instanță a reținut că răspunderea salariatului în dreptul muncii se bazează pe culpă, ori în cazul dat conducătorul auto răspundere de prejudiciul cauzat intimatei prin fapta proprie, faptul că pasajul era sau nu semnalizat neexonerându-l de răspunderea patrimonială, pentru prejudiciul adus intimatei prin avarierea autocamionului urmare trecerii prin acest pasaj. De asemenea nu se poate vorbi de o cauză exoneratoare de răspundere, respectiv riscul serviciului invocat de recurent, definit ca ansamblul efectelor prejudiciabile pe care le produc factorii inerenți procesului muncii, care atunci, când se circumscriu sferei normalului, au ca efect transferul riscului asupra patrimoniului angajatorului. Or, acest risc normal de serviciu cuprinde riscul tehnologic, iar nu și riscul uman, adică pagubele generate de manevre greșite,- cum este cazul dat, recurentul având calitatea de șofer profesionist-care atrag răspunderea celui vinovat. Față de cele ce preced, curtea constatând că soluția primei instanțe se fundamentează pe ansamblu probatoriu administrat în cauză, că reflectă o interpretare și aplicare corectă a textului de lege suenunțat, iar criticile recurentului nu se încadrează în nici unul din motivele de casare sau modificarea a hotărârii, prevăzute de legiuitor expres și limitativ în conținutul art. 304 punct 1-9 cod procedură civilă,
În conformitate cu art.312 alin1, cu aplicarea art. 82 din Legea nr. 168/1999, va fi respinge ca nefondat, recursul cu care a fost investită de către pârâtul recurent, menținând ca legală și temeinică sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâtul u împotriva sentinței civile nr. 145/18.02.2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Sibiu.
Obligă pârâtul să plătească în favoarea reclamantei suma de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored. /
4 ex. /. 2009
Jud. fond./
Președinte:Manuela StoicaJudecători:Manuela Stoica, Ana Doriani, Mirela Pop
