Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 326/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - acțiune patrimonială -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 326
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE JUDECĂTOR 1: Ligia Epure
JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 3: Mariana Pascu
Grefier - -
*************
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamant Serviciul Județean de Ambulanță G, împotriva sentinței civile nr. 2943 din 24.06.2009, pronunțată de tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează, că recursul este declarat și motivat în termenul legal și s-a solicitat de către recurenta reclamantă Serviciul Județean de Ambulanță G, în temeiul art 242 pr.civ, judecarea cauzei în lipsă.
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 2943 din 24.06.2009, pronunțată de tribunalul Gorj în dosar nr- s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul Serviciul Județean de Ambulanță G, împotriva pârâtului.
A fost obligat reclamantul la 150 lei cheltuieli de judecată către pârât.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut că pârâtul este angajatul reclamantului, iar în perioada 1.01.2007 - 31.05.2008 a efectuat un număr de 9 delegații pentru care a primit diurnă de deplasare în cuantum de 13 lei pe zi, conform prevederilor art.9 HG1860/2006.
Conform art.4 din HG1860/2006, pe timpul delegării nu se pot plătii ore suplimentare, însă, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit pe baza ștatelor de plată și a pontajelor, lunar, pârâtul a efectuat ore suplimentare ce depășesc 32 de ore, însă au fost plătite numai 32 de ore, rămânând astfel ore suplimentare neplătite și necompensate cu timp liber, iar datorită inexistenței la nivelul unității a unui sistem pentru evidența strictă a orelor suplimentare nu există certitudinea că pe timpul delegării s-au plătit ore suplimentare.
În aceste condiții își fac aplicabilitatea disp.art.9 din HG1860/2006 conform cărora, persoana aflată în delegare primește o indemnizație zilnică de delegare, în privința pârâtului justificându-se suma acordată cu acest titlu astfel încât, nefiind îndeplinite disp.art.270 Cod Civil, în sensul că salariatul ar fi păgubit angajatorul din vina și în legătură cu munca sa, acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
S-au avut în vedere și dispoz.art.274 pr.civ.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul SERVICIUL JUDEȚEAN DE AMBULANȚĂ G criticând sentința ca fiind nelegală și netemeinică solicitând în teza principală admiterea recursului,modificarea sentinței și admiterea în totalitate a acțiunii patrimoniale sau în teză subsidiară admiterea recursului și casarea cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că expertul a omis intenționat a face verificări și a se pronunța asupra documentelor puse la dispoziție -respectiv pontajele cu orele suplimentare în baza cărora au fost plătite aceste ore. în această situație, concluziile expertului fiind în contradicție totală cu documentele puse la dispoziție de reclamant.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs dar și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Curtea constată că recursul este fondat și urmează a fi admis pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
Curtea reține că, preluând motivarea expertului potrivit căreia la nivelul unității - SERVICIUL JUDEȚEAN DE AMBULANȚĂ G - nu există o evidență strică a orelor suplimentare - ceea ce creează incertitudinea că aceste ore ar fi fost plătite pe timpul delegării personalului, instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu o motivare contradictorie în raport dispozitivul sentinței recurate.
Astfel, în raport de obiectivele stabilite ale raportului de expertiză încuviințat de instanța de judecată respectiv verificarea dacă, în perioada 01.01.2007-31.05.2008 pârâtul, față de deplasările efectuate, a primit diurna calculată corect, se impunea ca, expertul să analizeze pontajele pentru fiecare dintre lunile care sunt precizate în acțiunea introductivă de instanță, pentru a stabili care sunt orele suplimentare lucrate peste norma de lucru, dacă acestea există.
Această analiză trebuia să includă și verificarea împrejurării dacă ele au fost în mod corespunzător compensate cu timp liber în intervalul următor de 30 zile sau plătite în cazul în care compensarea cu timp liber nu a mai fost posibilă, iar pentru ce depășește numărul admis de 32 ore /lună, în ce măsură sunt aplicabile dispozițiile referitoare la plata diurnei de deplasare cu deducerea corespunzătoare a C/V bonurilor de masă.
Neprocedând astfel, expertul nu a efectuat o lucrare de natură să conducă la pronunțarea unei soluții legale și temeinice dar mai ales, cu caracter de certitudine în problema de drept supusă analizei judecătorești, sentința civilă recurată lăsând loc arbitrariului în lipsa unor probe certe.
Constatând că prin maniera de soluționare a cauzei, instanța de fond nu a intrat practic în cercetarea fondului și în raport de dispozițiile art. 305.Civ, în temeiul art. 312 punctul 5.Civ. Curtea, admițând recursul, va casa sentința pronunțată de prima instanță și va trimite cauza spre rejudecare, pentru a se proceda conform celor mai sus arătate.
În rejudecare se vor avea în vedere dispozițiile CC.M potrivit cărora, în măsura în care, nu se pot plăti ore suplimentare fiind depășit numărul maxim de ore ce pot fi efectuate suplimentar săptămânal, fiind necesară efectuarea unor verificări ale orelor lucrate peste durata normală de lucru, compensarea cu timp liber în mod corespunzător sau în bani- după caz- și dacă acestea s-au efectuat în timpul delegării, în raport de dispozițiile art. 4din anexa la HG nr. 1860/2006 dar și a dispozițiilor nr. 1091/2006 privind aprobarea protocoalelor de transfer interclinic al pacientului critic -valabil pentru persoanele angajate ce fac parte din echipajele de intervenție din cadrul serviciilor de ambulanță ce efectuează transfer interclinic.
Instanța va administra toate probatoriile pe care le va aprecia ca fiind necesare pentru o justă soluționare a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamant SERVICIUL JUDEȚEAN DE AMBULANȚĂ G, împotriva sentinței civile nr. 2943 din 24.06.2009, pronunțată de tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul .
Casează sentința menționată și trimite cauza spre rejudecare la fond.
Decizie irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 20 Ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
3 ex./AS
-
Președinte:Ligia EpureJudecători:Ligia Epure, Carmen Tomescu, Mariana Pascu
