Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 327/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr- ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 327

Ședința publică de la 20 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ligia Epure

JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu

JUDECĂTOR 3: Mariana Pascu

Grefier - -

**************

Pe rol, judecarea recursului declarat de Sindicală Feroviară C din Cadrul Sucursalei Regionale CFR C pentru reclamanții, Ș A și recursurilor declarate de pârâtele Compania Națională de Ferate "CFR "SA în nume propriu și prin delegare de competență de către Sucursala Regională de Ferate C.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reprezentantul Alianței Sindicală Feroviară C și recurenta pârâtă Compania Națională de Ferate "CFR "Sa - Sucursala Regională de Ferate C prin consilier juridic lipsind recurenta pârâtâ Compania Națională de Ferate " CFR " SA

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Reprezentantul Alianței Sindicale depune la dosarul cauzei cerere de renunțare la recursul formulat, întrucât a fost promovat din eroarea vizând altă cauză.

Nemaifiind cererii de formulat excepții de ridicat și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părților prezente asupra recursurilor.

Consilier juridic, pentru recurenta pârâtă Compania Națională de Ferate "CFR "SA - Sucursala Regională de Ferate C, solicită admiterea recursului modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii. Față de recursul Companiei Națională de Ferate " CFR " SA B pune concluzii de admiterea recursului și este de acord să se ia act de renunțarea la judecarea recursului formulat de Sindicală Feroviară.

Reprezentant pentru Sindicală Feroviară C învederează să se ia act de renunțarea la judecarea cererii de recurs, arată că recursul s-a formulat din greșeală iar față de celelalte recursuri pune concluzii de respingere și menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul Dolj ca fiind legală și temeinică.

CURTEA

Asupra recursurilor de față:

Tribunalul Dolj prin sentința civilă nr 2727 din 08.07.2009, a respins excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția lipsei calității provcesuale pasive învocate de pârâta Sucursala C și a admis cererea precizată formulată de Sindicală Feroviară C pentru reclamanții, C-, în contradictoriu cu pârâții COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE CFR SA B și SUCURSALA REGIONALĂ CF C.

A obligat pârâtele să plătească reclamanților ajutorul material aferent Zilei pe perioada 2006-2008, conform Contractului Individual de Muncă, actualizat cu indicele de inflație de devalorizare de la data fiecărei scadente și până la plata efectivă.

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamanții au fost salariații unității pârâte Sucursala Regionala CF C cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată.

Potrivit art 64 din CCM la nivel de unitate, pe anii 2005, 2006, respectiv art 65 din CCM, la nivel de unitate pe anii 2007, 2008, era prevăzut că, salariații vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști, de C și de Ziua feroviarilor de un ajutor material, al cărui cuantum va fi de cel puțin un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare; de ajutorul respectiv nu vor beneficia salariații care in cursul anului respectiv au absentat nemotivat de la serviciu, mai mult de o zi, au fost sancționați pentru consum de băuturi alcoolice sau la data acordării ajutorului se aflau in concediu fără plată, pentru o perioadă de un an.

Acordarea acestui ajutor material era condiționată doar de conduita salariaților sau de prestarea muncii într-un interval de un an anterior acordării acestuia.

Asupra excepției prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă instanța a respins-o ca neîntemeiată apreciind că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 283 alin.1 lit. e din codul muncii ci dispozițiile art. 283 alin.1 lit. c din codul muncii potrivit cărora termenul de prescripție este de 3 ani în cazul în care obiectul cererilor de chemare în judecată îl constituie drepturi de natură salarială.

Or, potrivit art. 22 din OG nr. 7 / 2001 sunt considerate venituri din salarii denumite în continuare salarii toate veniturile în bani și / sau în natură, obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă și indiferent de denumirea veniturilor sau sub forma care ele se acordă.

În speță nu are relevanță că suma primită este adaos, ajutor material, pentru că denumirile date nu exclud calificarea dată de legiuitor ca fiind venituri din salarii conform art. 22 din OG nr. 7/2001, iar potrivit art. 155 codul muncii, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri" astfel că incidente cu privire la prescripție sunt prevederile art. 283 alin 1 lit. c din codul muncii, în raport de care acțiunea este formulată în termenul de 3 ani.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Sucursala Regională Ferate C instanța a respins-o deoarece reclamanții erau angajații săi și avea față de aceștia obligația plății salariului, indiferent de unde vin fondurile și cine asigură banii pentru plata salariilor.

Pe fondul cauzei instanța a reținut următoarele:

De la intrarea in vigoare a contractului individual de muncă, care este data înregistrării, conform dispozițiilor art. 25 din Lg 130/1996, reclamanții ar fi trebuit să beneficieze de acordarea acestui ajutor material cu ocazia zilei feroviarului.

În anul 2006 reclamanții trebuiau să beneficieze de ajutor pentru Ziua, în cuantum de un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare, respectiv 310 lei (cuantum ce rezultă din anexa la contractul colectiv de muncă)

Pentru anul 2007 s-a acordat un ajutor material în sumă fixă de100 lei de salariat, deși potrivit anexei 1 la contract colectiv de muncă 2007-2008 suma ce trebuia acordată era de 407 lei.

In ceea ce privește pretențiile aferente anului 2008, instanța constată că suma ce trebuia acordată cu titlu de ajutor pentru ziua feroviarului era de 500 lei, conform actului adițional la contractul colectiv de muncă, înregistrat sub nr.1752/2008 la Direcția de Muncă și Protecție Socială

In concluzie, ajutorul de ziua feroviarului nu a fost plătită decât parțial în anul 2007 și nu a fost plătită deloc în anii 2006 si 2008, pârâtele făcându-se vinovate de încălcarea prevederilor contractului colectiv de muncă, precum și prevederile art 40 alin 2 lit c din codul muncii potrivit cărora "angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă".

De asemenea au încălcat și prevederile art. 156 din codul muncii potrivit cărora "salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor", salariul cuprinzând salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri așa cum prevede art. 155 din codul muncii.

In acest fel, au produs reclamanților un prejudiciu material constând in contravaloarea ajutorului material de ziua feroviarului.

Având în vedere prevederile art 269 din codul muncii potrivit cărora "angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul" instanța a obligat pârâtele să acopere prejudiciul produs reclamanților prin neacordarea ajutorului material de ziua feroviarului pe anii 2006, 2007, 2008.

Potrivit art. art. 236 alin. 4 codul muncii, contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților, astfel că pârâta avea obligația să respecte drepturile reglementate cu caracter minimal în dispozițiile mai sus enunțate.

În consecință, instanța a reținut susținerea pârâtei privind dificultățile financiare cu care s-ar fi confruntat în decursul anilor 2007 -2008, acest aspect neputând exonera angajatorul de obligația de plată a drepturilor salariale cuvenite salariaților săi, asumate prin contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă.

Instanța a dispus plata drepturilor salariale actualizate cu indicele de devalorizare de la data fiecărei scadente și până la plata efectivă, reclamanții neputând fi puși în situația de a suporta consecințele deprecierii monetare.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Sindicală Feroviară C din Cadrul Sucursalei Regionale CFR C pentru reclamanții și pârâtele.

Reclamanții învederează că, pentru soluționarea cauzei, competența aparține Tribunalului Dolj, deoarece C este reclamant și nu membrii de sindicat.

Pârâtele critică sentința, în sensul că în mod eronat a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive și cea a prescripției invocate de Sucursala C, precum și cu privire la modul de soluționare al acțiunii pe fond.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive se arată, că C nu este semnatara CCM, ci CNCF CFR SA, acest contract fiind încheiat între angajator și salariați prin intermediul său stabilindu-se conținutul raportului juridic de muncă.

Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune se învederează, că potrivit art. 283 lit.a din codul muncii, termenul pentru introducerea acțiunii este de 6 luni, în cazul neexecutării CCM și a unor clauze a acestuia, iar drepturile bănești solicitate nu sunt de natură salarială, pentru a fi aplicabile dispoz. art. 283 al.1 lit. c sau ale art. 166 al.1 din.

Pe fondul cauzei, se precizează că s-au acordat salariaților ajutoare materiale în cursul anului 2006 în valoare de 2647 lei pentru fiecare salariat, în anul 2007 pentru Ziua s-au acordat 100 lei / salariat,precum și în anul 2008, care au fost mai mari decât cele prevăzute prin CCM.

Având în vedere fondul limitat de salarii CFR SA fost în imposibilitate să acorde alte ajutoare decât cele care au fost efectiv plătite salariaților.

depune la dosar întâmpinare și o cerere de renunțare la recursul declarat.

În ședința publică de la data de 20 ianuarie 2010 reprezentantul a învederat instanței că solicită să se ia act de renunțare la acest recurs, întrucât din eroare s-a declarat recurs împotriva acestei sentințe, care le-a dat câștig de cauză salariaților.

Curtea, în conformitate cu dispoz. art.246C.pr.civilă, având în vedere principiului dreptului de dispoziție al părților în procesul civil, va luat act că reclamanții prin Sindicală Feroviară C, renunță la judecarea recursului declarat.

Curtea constată a fi fondate recursurile pârâtelor numai cu privire la moodul de soluționare a acțiunii pe fond și al excepției lipsei caității procesuale pasive a Sucursalei Regionale CF C,reținând aplicarea în cauză a disp.art.312 alin.3 și 5 pr.civilă, pentru următoarele considerente;

Este nefondată critica privind modul de soluționare de către prima instanță a excepției prescripției,întrucât drepturile solicitate sunt drepturi de natură salarială,intrând în comunerea salariului așa cum este definit de disp.art.154 și 155,termenul de prescripție pentru formularea acțiunii fiind reglementat de disp.art.283 alin.1 litera c din muncii.

Pe fondul cauzei Curtea reține următoarele.

Instanța de fond a obligat pârâtele la plata ajutorului material cuvenit fiecărui membru de sindicat pentru ziua feroviarului, aferente anilor 2006-2008 cu toate că, reprezentantul salariaților membri de sindicat, Sindicală Feroviară C, a făcut o precizare de acțiune în care arăta ce sume s-au acordat și cele care mai trebuiau acordate fiecărui salariat pentru fiecare an în parte.

Instanța de fond nu a ținut cont de aceste precizări, și nici de susținerea pârâtelor care au arătat că pe parcursul acestei perioade au fost acordate salariaților ajutoare care depășesc suma stabilită prin CCM și nu a făcut verificările ce se impuneau pentru a stabili cu exactitate dacă pretențiile reclamanților sunt fondate doar în parte sau în totalitate.

Considerentele hotărârii sunt chiar contradictorii în raport cu dispozitivul,sub acest aspect instanța reținând pe de o parte că reclamanții au primit în cursul anului 2007 un ajutor de 100 lei,ceea ce ar fi condus la concluzia că pentru acest an drepturile solicitate trebuiau acordate în parte,iar în dispozitivul hotărârii aceste drepturi sunt acordate în totalitate.

Curtea reține astfel că instanța de fond nu a clarificat fondul dreptului dedus judecății,impunându-se administrarea probei cu expertiză pentru a se verifica evidențele contabile ale unității angajatoare,stabilind pentru fiecare reclamant,dacă în raport de cuantumul anual al acestui ajutor prevăzut în CCM,angajatorul și-a îndeplinit obligația asumată și ce sume au fost acordate salariaților pentru perioada solicitată prin acțiune.

Sunt argumentele pentru care Curtea în temeiul dispozițiilor procedurale învederate mai sus va admite recursurile și va casa sentința, trimițând cauza spre rejudecare la aceeași instanță, urmând ca în rejudecare instanța să pună în discuția părților efectuarea unei expertize de specialitate pentru verificarea aspectelor arătate mai sus.

De asemenea în rejudecare, instanța de fond la soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Sucursala C urmează a avea în vedere disp.art.42 și 43 din L 31/1990 republicată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Ia act de renunțare la judecarea recursului declarat de Sindicală Feroviară C din Cadrul Sucursalei Regionale CFR C pentru reclamanții, Ș

Admite recursurile declarate de pârâtele Compania Națională de Ferate "CFR "SA - Sucursala Regională de Ferate C și Compania Națională De Ferate " CFR " SA, împotriva sentinței civile nr.2727/8 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-.

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond. Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 20 Ianuarie 2010.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.jud.-/15.02.2010

Tehn./Ex.3

Președinte:Ligia Epure
Judecători:Ligia Epure, Carmen Tomescu, Mariana Pascu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 327/2010. Curtea de Apel Craiova