Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 708/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.708/CM
Ședința publică din data de 24 noiembrie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTORI: Maria Apostol, Mariana Bădulescu Jelena Zalman
- - -
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de pârâtul, domiciliat în comuna Olteni, județul C, împotriva sentinței civile nr. 293 din 6 martie 2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantăROMSILVA PRIN DIRECȚIA SILVICĂ, cu sediul în C, b-dul - nr. 250, județul C, având ca obiect conflict de muncă - acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru intimata reclamantă, consilier juridic -, conform delegației depuse la dosarul cauzei, lipsind recurentul pârât.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat în termenul legal, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul intimatei reclamante arată că nu mai are alte cereri, înscrisuri de depus sau probe de formulat în cauză.
Instanța, având în vedere că în cauză nu mai sunt alte cereri de ridicat sau probe de formulat, în temeiul disp.art. 150.pr.civ. declară încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatei reclamante, având cuvântul solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea hotărârii tribunalului ca legală și temeinică.
Precizează reprezentantul intimatei reclamante că în conformitate cu disp.art. 270 al.2 Codul muncii răspunderea patrimonială a angajatului poate fi angajată numai dacă sunt întrunite toate condițiile prevăzute de lege pentru existența răspunderii civile contractuale.
Consideră că recurentul pârât nu a făcut dovada existenței vreunei cauze exoneratorii pentru a-și proba nevinovăția. Martorii audiați în cauză au arătat că recurentul nu a cunoscut limitele cantonului pe care l-a gestionat iar martorul și recurentul pârât aveau calitatea de agenți de pază și apreciază că trebuia să se încheie proces verbal de contravenție.
Totodată, apărătorul intimatei reclamante precizează că în cauză s-a probat că pădurarul a suportat pecuniar prejudiciul.
CURTEA
Curtea cu privire la recursul civil de față:
a declarat recurs la 24.07.2009 împotriva sentinței civile nr. 293 din 06.03.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În fapt, prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la 16.07.2007 reclamanta Romsilva prin Direcția Silvică Cac hemat în judecată pe paratul pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea acestuia la suma de 6724,23 reprezentând prejudiciu.
În motivarea cererii, s- arătat că pârâtul este salariat al unității în funcția de pădurar în cantonul Olteni, Ocolul Silvic; în urma unui control parțial în cantonul pârâtului, s-a descoperit un număr de 471 arbori sustrași ilegal de care pădurarul nu avea cunoștință, în declarația de la canton acesta trecând un număr de 200 de cioate, iar în declarația de la sfârșitul controlului, pârâtul pretins că acești arbori au fost sustrași de la pădurarul vecin.
Pârâtul nu formulat întâmpinare: în apărare solicitat proba cu martori, înscrisuri și interogatoriu.
Prin sentința civilă nr.33/21.01.2008 Tribunalul Constanțaa respins acțiunea ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că reclamanta nu a dovedit fapta ilicită pârâtului în legătură cu serviciul, care să fi dus la crearea prejudiciului solicitat prin acțiune; de asemenea, nici dovada certă a existenței a cestui prejudiciu nu s-a făcut - expertiză contabilă care să determine întinderea prejudiciului și partea responsabilă de aceasta - astfel că, în lipsa acestor elemente esențiale pentru răspunderea patrimonială, nu se poate reține răspunderea.
Prin decizia civila nr.719/CM/2008, Curtea de Apel Constanțaa admis recursul reclamantei și a casat sentința atacată pentru efectuarea unei expertize contabile prin care să reiasă existența faptei și întinderea prejudiciului.
Prin sentința civilă nr.293/06.03.2009 Tribunalul Constanțaa admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâtul la plata, către reclamantă, a sumei de 6615, 11 lei, (inclusiv TVA), cu titlul de prejudiciu, precum și la 1.350 lei cheltuieli de judecată (onorariu expert).
Pentru a soluționa astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Pârâtul este salariatul reclamantei în funcția de pădurar pe raza ocolului silvic; conform listei funcțiilor care atribuie calitatea de gestionar (fila 60 dosar), pădurarul care are în primire material lemnos și alte produse este considerat gestionar, fiind obligat la constituirea unor garanți materiale în numerar până la 3 salarii lunare.
Conform arondării cantoanelor 2006-2007 (filele 46 și 57 dosar) pentru cantonul "Olteni", cuprinzând printre altele și procesele 42-50, pădurar era paratul; alăturat acestui canton se află cantonul "", compus din parcelele 20-30 și 51-56 în care pădurar era numitul.
Cele două cantoane se învecinează la intersecția parcelelor 50-57, evidențierea limitelor fiind făcută prin marcaje de vopsea, ciopliri ale arborilor sau borne.
Prin procesul verbal de predare definitivă a cantonului silvic Dumbrăveni (filele 43-45 dosar), pârâtul a luat în primire parcelele 42-50 alcătuind suprafața de 328 ha pădure, menționându-se că odată cu predarea-primirea s-a efectuat un control de fond în care s-au evidențiat lipsurile constatate, justificarea sau recuperarea valorică fiind sarcina pădurarului care predă gestiunea.
Conform actului de control de predare-primire (filele 50-53 din dosar) nu s-au semnalat lipsuri, iar primirea s- făcut fără obiecțiuni.
Conform fișei postului însușită prin semnătură de pârât (filele 54-56 dosar), acesta avea obligația să apere integritatea fondului forestier împotriva ocupării, folosirii ilegale de terenuri, sustragerii de lemn și alte produse, distrugerii construcțiilor, instalațiilor, bornelor, cuiburilor artificiale de pasarele, culturi, degradarea arborilor, puieților sau lăstarilor precum și a oricăror alte fapte ilegale; să menține în stare bună bornele de hotar, marcajele, pancartele, avertizoare sau de propagandă semnalând în 24 de ore în scris sefului de district, încălcările limitelor fondului, ocuparea de terenuri din fond fără aprobare legală săvârșită de persoane fizice sau societăți; să identifice arborii uscați, rupți, doborâți de fenomene naturale, raportează în scris sefului de district, participă la punerea în valoare acestora; să răspundă de gestionarea lor conform autorizației de exploatare, execută paza și stabilește pagubele produse în raza cantonului și prin tăieri de arbori, scoatere din, tăieri de rășinoase pentru pomi de iarnă, degradarea arborilor, puieților, lăstarilor prin pășunat, incendii, etc.; să inventarieze, locurile arborilor scoși din, le numerotează și le înregistrează în condica de serviciu; să răspundă material de pierderile din regenerările naturale și artificiale pe care le are în gestiune, cu excepția cazurilor când potrivit.491/1992 are toate documentele care justifică pierderile din cauza factorilor naturali vătămători, la preluarea cantonului solicită date despre plantațiile cu reușită provizorie, despre lucrările fi continuate sau începute, despre actele de calamitate, imputații răspunzând material de eventualele pagube generate de neînțelegeri și reclamate după momentul semnării de primire în gestiune.
De asemenea, pădurarul răspunde material, disciplinar sau penal, după caz, de toate pagubele nejustificate, neraportate, din cantonul încredințat, de neluarea de măsuri care să limiteze pagubele din greșeli tehnice.
La 10.05.2007, reclamanta, prin delegat inginer, efectuat un control parțial în ocolul silvic arondat activității pârâtului. Conform art.22 din regulamentul pentru paza fondului forestier, pârâtul dat o declarație înaintea controlului în care a învederat că are evidențiate un nr. de 200 de cioate numerotate în teren (parcela 50) și trecute în condica de serviciu de delicte silvice.
În procesul verbal de control s- menționat expres că măsurile dispuse la controlul anterior din 05.04.2007, s-au realizat, printre care și "scrierea bornelor, iar semnele de hotar sunt invizibile".
Verificarea a avut drept constatare principala stabilire a existenței unui număr de 471cioate care au fost marcate cu ciocanul pentagonal și vopsea; pentru a cestea pârâtul nu a prezentat acte justificative (pct.6 din procesul verbal nr.2/2007).
Prin declarația de la finalul controlului pârâtul a recunoscut existența cioatelor arătând că este vorba despre un furt organizat care s- petrecut de pe cantonul "" de unde s-au făcut tăieri și pe parcela 50, deschizându-se drumuri pentru deplasarea cu mijloace auto.
Pârâtul a mai arătat că,în martie 2007, parcurs amănunțit limitele dintre cantoane, a aplicat vopsea roșie pe arbori și rescris bornele amenajistice pentru ca " delimitarea să fie aceeași"; despre existența cioatelor a luat cunoștință la 25.04.2007 când a făcut parte dintr-o comisie care a controlat cantonul alăturat.
Potrivit art. 270 Codul muncii alin.1, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Răspunderea patrimonială a salariatului reprezintă o varietate a răspunderii civile contractuale, având aspecte particulare generate de specificul raportului juridic de muncă. Salariatul are o răspundere individuală exclusiv pentru fapta personală ilicită, aflată în legătură cu munca acestuia, săvârșită în culpă, care a produs angajatorului un prejudiciu, existând un raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
În accepțiunea art. 270 al. 1 Codul muncii, fapta ilicită cauzatoare de prejudicii susceptibilă de a atrage răspunderea patrimonială a salariatului este orice acțiune sau inacțiune săvârșită în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu atribuțiile de serviciu ale salariatului astfel cum acestea rezultă din fișa postului normale, legale sau regulament intern.
Elementele răspunderii patrimoniale trebuie dovedite, integral - în conformitate cu art. 287 Codul muncii -, de angajator, care va trebui să probeze neîndeplinirea de către salariat a unei obligații ce-i revenea, vinovăția acestuia în comiterea faptei și prejudiciul produs (care poate consta într-o diminuare a activului sau majorare a pasivului).
Astfel, pârâtul nu a respectat prevederile din fișa postului privind apărarea fondului forestier împotriva sustragerii de lemn și executarea de pază și cele privind stabilirea pagubelor produse; prin neîndeplinirea acestor atribuții esențiale se angajează răspunderea materială pentru pagubele din gestiune avându-se în vedere responsabilitatea sa privind suportarea prejudiciilor nejustificate, nesuportate și din neluarea de măsuri să limiteze pagubele.
De asemenea, și condiția existenței unui prejudiciu real și cert este îndeplinită. Astfel, în vederea angajării răspunderii patrimoniale a salariatului, prejudiciul trebuie să fie real, efectiv, nu doar nominal; apoi prejudiciul trebuie să fie cert, atât sub aspectul întinderii, al posibilității de evaluare cât și sub aspectul existenței sale. Nu este cert și, deci, un este susceptibil de reparare un prejudiciu eventual.
Paguba pricinuită de reclamant a fost evaluată de un expert contabil avându-se în vedere prevederile OUG85/2006, Legii 84/2007 și Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr.416/2006, reieșind un prejudiciu total care se ridică la 6615,11 lei.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile existenței unei fapte ilicite și a unui prejudiciu real și cert, astfel că se poate angaja răspunderea patrimonială a salariatului, acțiunea a fost admisă și obligat pârâtul la plata, către reclamantă, a sumei de 6615, 11 lei, (inclusiv TVA), cu titlul de prejudiciu.
Având în vedere dispozițiile art. 274 cod procedură civilă, față de situația că pârâtul a achitat expertului, prin chitanțele seria - nr. - și -, un onorariu total de 1350 lei, cum, prin admiterea acțiunii, pârâtul are calitatea de "căzut în pretenții" a fost obligat la plata acestei sume.
Critica sentinței din motivele de recurs a vizat în esență următoarele:
1. Din materialul probator de administrat, nu rezultă culpa în producerea prejudiciului suferit de Romsilva prin Direcția Silvică
În cauză nu s-a dovedit de către reclamantă faptul de a fi fost vinovat de tăierea celor 417 arbori sustrași de pe raza cantonului Olteni. Nu a ținut seama că arborii sustrași au fost descoperiți la limita dintre cantonul recurentului și cantonul pădurarului vecin, precum și de faptul că această graniță nu era bine delimitată, aspecte relatate de martorii audiați, însă aceste declarații nu au fost analizate corespunzător.
Cu rea credință reclamanta nu a ținut seama de concluziile trase de echipa de control care era singura în măsură să aprecieze în urma cercetării la fața locului cine ar fi putut sustrage materialul lemnos. De altfel, instanța nici nu ține seama de concluziile procesului verbal nr. 2/ 2007.
Instanța de fond a apreciat în mod greșit că există o faptă ilicită săvârșită de recurent și care a determinat prejudiciul suferit de către firmă în cuantum de 6615,11 lei.
Tribunalul nu a ținut seama de disp. art. 270 alin. 2 teza 2 Codul Muncii. potrivit cu care salariații nu răspund patrimonial de pagubele provocate de alte cauze neprevăzute și care nu puteau fi înlăturate.
Recurentul a învederat că nu se face răspunzător de paguba imputată întrucât identificate pe teritoriul cantonului erau izolate, ceea ce conduce la concluzia că este vorba de tăieri ilegale de arbori, aspect confirmat și de martorul.
În aceste condiții nu se poate vorbi despre o faptă ilicită, în legătură cu serviciul, fapta fiind comisă de altă persoană.
Instanța de fond a apreciat în mod greșit că nu a dovedit existența unei cauze care să înlăture vinovăția în legătură cu tăierea celor 417.
În conformitate cu art.287 Codul Muncii sarcina probei în litigiile de muncă revine în exclusivitate angajatorului Romsilva care însă nu a reușit să facă această dovadă.
În drept au fost invocate disp. art. 270, 287 Codul Muncii și art. 304/1 Cod Proc. Civ.
Recursul nu este fondat.
Curtea analizând sentința atacată din perspectiva criticilor formulate prin motivele de recurs îl va respinge pentru următoarele considerente:
Recurentul este salariatul intimatei cu funcția de pădurar pe raza ocolului silvic cu atribuții de gestionar.
Drept urmare toate criticile formulate prin motivele de recurs trebuie circumscrise acestei calități pe care a deținut-o recurentul conform listei funcțiilor care atribuie calitatea de gestionar pădurarului care are în primire materialul lemnos și alte produse.
În acest scop recurentul fiind obligat la constituirea unei garanții materiale până la 3 salarii lunare.
În considerarea acestei calități, prin Procesul Verbal de predare definitivă a cantonului silvic Dumbrăveni ( filele 43-45 dos. Tribunal) a luat in primire parcelele 45-20 alcătuind suprafața de 328 ha de pădure.
Predarea primirea s-a efectuat în urma unui control de fond în care s-au evidențiat lipsurile constatate, fără să fi fost formulate obiecțiuni de către recurent( filele 50-53 dosar Tribunal).
de legi incidente în cauză.
În conformitate cu art. 1 din Legea 22/1969 astfel cum a fost modificat prin Legea 54/1994 "", în înțelesul prezentei legi, este acel angajat al uni agent economic, autorități sau instituție publică, care are ca atribuții principale de serviciu, primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosirea sau deținerea, chiar temporară a unui agent economic, autorități sau instituție publică; indiferent de modul de dobândire și de locul unde se află bunurile.
Art. 24 din Legea 22/1969:
răspund material, potrivit Codului Muncii și prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate în gestiune pentru fapte care nu constituie infracțiuni.
Art. 25 " ul răspunde integral față de agentul economic, autoritatea sau instituția publică pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa.".
Art. 270, Codul Muncii: " Salariații răspund patrimonial, în termenul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca sa."
(2) Salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute și care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în cercul normal al serviciului.
Din coroborarea disp. mai sus arătate rezultă că sarcina probei în cazul gestionarilor este diferită sub aspectul dovedirii prejudiciului, în sarcina acestora fiind instituită o prezumție relativă de culpă, care însă poate fi răsturnată cu orice mijloace de probă.
Astfel în conformitate cu fișa postului însușită prin semnătură de recurent ( filele 54-56 dosar Tribunal) acesta avea obligația "să apere integritatea fondului forestier împotriva sustragerii de lemn, precum și a oricăror alte fapte ilegale; să identifice arborii uscați, rupți, doborâți de fenomene naturale, să inventarieze, să le numeroteze și să le înregistreze în condica de serviciu și deosebit de important să răspundă material de pierderile pe care le are în gestiune.".
La controlul din 10.05.2007 recurentul a învederat că are evidențiate un număr de 200 de cioate numerotate în teren ( parcela 50) și trecute în condica de serviciu de delicte silvice, însă verificarea a avut drept constatare principală stabilirea existenței unui număr de 471 cioate pentru care pârâtul nu a prezentat acte justificative ( pct. 6 din procesul verbal nr.2/2007).
Existența cioatelor a fost recunoscută de recurent însă s-a apărat arătând că este vorba de un furt organizat și că despre existența celor 471 de cioate a luat cunoștință la 25.04.2007 când a făcut parte dintr-o comisie care a controlat cantonul alăturat ( p. 13 dos. Tribunal).
În cauză pentru a dovedi culpa pârâtului au fost audiați la cererea acestuia martorii și.
Cei doi martori l-au indicat ca principal suspect al tăierilor ilegale de arbori pe un alt pădurar, numitul, această suspiciune nu îl absolvă pe recurent de culpa sa în supravegherea fondului forestier pe care îl deținea în gestiune câtă vreme chiar martorul a arătat că toate tăierile de pe teritoriul celor două cantoane proveneau din același interval de o lună, ceea ce are semnificația logică că în toată această perioadă gestionarul nu a parcurs suprafața cantonului, căci în caz contrar ar fi observat apariția unor cioate rămase de la arborii proaspăt tăiați.
Pe de altă parte despre pădurarul s-a arătat de către martorul că a lucrat pe o perioadă de mai puțini ani, însă probleme grave au apărut în legătură cu el doar la această locație.
Cât privește lipsa de demarcație clară a graniței dintre cele două cantoane nici aceasta nu este în măsură să-l absolve de antrenarea răspunderii materiale în calitate de gestionar câtă vreme acesta avea obligația de a semnala conducerii ocolului silvic orice riscuri în 24 de ore despre pagube produse de factori vătămători, printr-o verificare zilnică a cantonului încredințat.
De asemenea avea obligația de a menține în stare bună bornele de hotar, marcajele, pancardele avertizoare sau de propagandă semnalând în 24 de ore în scris șefului de district încălcările limitelor fondului forestier.
Împrejurarea că delimitarea dintre cantoane se face odată la 10 ani nu este deci în măsură să-l exonereze de răspundere pe recurent cu atât mai mult cu cât cei 471 de arbori tăiați nu se află în exclusivitate pe linia de demarcație.
Recurentul nu a justificat care ar fi "cauzele neprevăzute și care nu puteau fi înlăturate" în măsură să-l absolve de culpa în gestiune câtă vreme avea obligația inspectării zilnice a cantonului.
Tocmai neîndeplinirea obligațiilor zilnice constituie fapta ilicită de care se face vinovat recurentul și în virtutea cărora Tribunalul a decis în mod judicios că urmează să se antreneze răspunderea materială pe temeiul disp. Codului Muncii, dar și a Legii 22/1969 modificată având în vedere considerarea calității de gestionar.
Valoarea prejudiciului a fost stabilită printr-o expertiză contabilă, expertiză cu privire la care recurentul nu a formulat obiecțiuni.
Pe cale de consecință, Curtea găsind toate criticile neîntemeiate va respinge recursul ca nefondat în baza art. 312. însușindu-și totodată considerentele reținute de Tribunalul Constanța pe care le consideră judicios pronunțate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge civil formulat de pârâtul, domiciliat în comuna Olteni, județul C, împotriva sentinței civile nr. 293 din 6 martie 2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantăROMSILVA PRIN DIRECȚIA SILVICĂ, cu sediul în C, b-dul - nr. 250, județul C, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.11.2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Maria Apostol, Mariana Bădulescu Jelena Zalman
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Red.dec.-jud.-/16.12.2009
- gref.-
2 ex./ 28.12.2009
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Mariana Bădulescu Jelena Zalman