Actiune in regres. Decizia 214/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 214/A/2008
Ședința publică de la 12 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Augustin Mândroc
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
Grefier -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
Procuror
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 120/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat pentru apelantul reclamant, lipsă fiind acesta și intimatul pârât Statul român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus întâmpinare din partea H în reprezentarea intimatului pârât Statul român prin Apelul este scutit de plata taxelor judiciare.
Partea prezentă arată că nu mai are cereri de formulat sau probe de administrat, împrejurare față de care instanța închide faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul apelantului reclamant solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, casarea hotărârii instanței de fond și modificarea acesteia așa cum fost cerută în scris. Cu cheltuieli de judecată la fond și în apel (1600 lei la fond și 1000 lei în apel).
În susținerea apelului, arată sub aspectul recalculării pensiei conform deciziei de pensionare (49 fond), că instanța de fond trebuia să se pronunțe cu privire la solicitarea reclamantului de disjungere a capetelor de cerere privitoare la rectificarea cărții de muncă și recalcularea drepturilor de pensie. Consideră că se impune disjungerea acestor capete de cerere și trimiterea lor spre competentă soluționare Tribunalului Hunedoara -secția pentru litigii de muncă.
Sub aspectul daunelor morale de 200.000 euro solicitate, învederează că acestea au fost solicitate față de un precedent judiciar în care s-au acordat despăgubiri de 500.000.000 lei - decizie pronunțată în dosar nr. 836/2001 al acestei instanțe. Învederează locurile de detenție în care a fost încarcerat reclamantul - penitenciarele comuniste din Pitești, A, T unde erau încarcerați oamenii politici, deși reclamantul a fost privat de liberate din motive și convingeri religioase. Consideră că sunt îndreptăți a cere statului român despăgubiri pentru suferința și trauma suferită de reclamant, chiar și după punerea sa în libertate. Mai arată că infracțiunea ce a stat la baza condamnării reclamantul a fost dezincriminată prin Legea 273/1994, iar procedura prealabilă administrativă pentru rectificarea cărții de muncă a reclamantului este imposibilă, deoarece conform dovezilor la dosar reclamantul apare, în aceeași perioadă, și încarcerat și că își satisfăcea stagiul militar. Învederează Legea 118/1990, Legea 19/2000, Decizia CEDO din 11.07.2006.
Reprezentantul Parchetului pune concluzii de respingere a apelului, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate la fond.
Față de disjungere, consideră apelul nefondat sub acest aspect întrucât instanța de fond s-a pronunțat asupra acestei cereri - reclamantul trebuia să urmeze o procedură prealabilă administrativă pentru rectificarea cărții de muncă. Aceste cereri sunt de competența altei instanțe, în opinia sa, trebuia urmată o altă cale pentru a evita o eventuală prescripție.
Apelul este nefondat și sub aspectul obligării statului la plata daunelor morale, susținând că nu s-a dat o hotărâre judecătorească prin care să se stabilească că reclamantul a fost condamnat în urma unei erori judiciare, dezincriminarea faptei fiind ulterioară plecării reclamantului în străinătate, iar Deciziile CEDO din 1994, sunt obligatorii de la acea dată.
În replică, apărătorul apelantului reclamant, reiterează aspectul potrivit căruia este imposibilă urmarea procedurii prealabile administrative pentru rectificarea cărții de muncă, întrucât pentru perioada în care reclamantul solicită rectificarea cărții de muncă, apare și încarcerat și că își satisface stagiul militar.
Reprezentantul parchetului arată că din punct de vedere moral este regretabilă situația reclamantului, dar în opinia sa, acțiunea nu trebuia întemeiată pe art. 504 Cod pr. penală.
Față de actele dosarului și cele invocate, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 120/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- a fost respinsă acțiunea civilă precizată și completată introdusă de reclamantul împotriva Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de DGFP
În considerentele sentinței s-a reținut că reclamantul a suferit o condamnare penală privativă de libertate de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de neprezentare la încorporare conform sentinței penale nr. 142/1971 a Tribunalului Militar Cluj. Instanța a reținut că reclamantul a suferit această condamnare nu pentru un motiv de ordin religios ci pentru refuzul său ferm de a îndeplini serviciul militar obligatoriu. Această situație a determinat în planul raporturilor de muncă întreruperea vechimii în muncă, sistarea raporturilor de muncă la CFR pe perioada detenției și o anume rezervă a angajatorilor de personal din întreprinderi față de persoana sa.
A apreciat prima instanță că reclamantul nu a produs dovada unei erori judiciare și nici vreuna din situațiile prevăzute de art. 504 și următoarele Cod procedură penală care să îl îndreptățească la reparațiunile morale în sumă de 200.000 euro pretinse prin acțiunea introductivă.
În ceea ce privește decizia CEDO din 11 iulie 2006 invocată de reclamant, tribunalul a constatat că aceasta nu poate constitui precedent judiciar și nu poate fi tratată ca atare în speță.
Cu referire la pretențiile reclamantului de rectificare a cărții de muncă, recalcularea drepturilor de pensie, scutirea de impozite și acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă în condițiile art. 1 din Legea nr. 173/2006, tribunalul a apreciat că acestea implică competența și atribuțiile unor autorități administrative - Camera de Muncă, Casa Teritorială de Pensii, Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă precum și o procedură administrativă specială și prealabilă.
S-a reținut că cererea reclamantului vizând completarea cadrului procesual prin introducerea în cauză de Direcției de Muncă și Protecția Socială a Județului H este tardivă raportat la prevederile Codului d e procedură civilă și ar duce în mod nejustificat la tergiversarea soluționării acțiunii.
Totodată s-a apreciat că reclamantul a beneficiat de asistență judiciară de specialitate prin avocat ales care va analiza toate circumstanțele cazului astfel încât reclamantul să-și valorifice drepturile ce le recunoaște legislația curentă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul solicitând casarea și modificarea acesteia în sensul disjungerii capetelor de cerere referitoare la rectificarea cărții de muncă, recalcularea drepturilor de pensie, scutirea de impozit și acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă. Arată că instanța nu s-a pronunțat asupra solicitării de disjungere formulată de reclamant.
Precizează că procedura prealabilă în fața organelor administrative este imposibilă, mai întâi trebuind să fie modificată cartea de muncă de către instanță deoarece o persoană nu poate fi în același timp și în închisoare și în armată așa cum s-a întâmplat cu reclamantul.
Susține că infracțiunea prevăzută de art. 354 din fostul Cod penal a fost dezincriminată prin Legea nr. 278/2006 și solicită aplicarea art. 504 și următoarele din Codul d e procedură penală în coroborare cu decizia nr. 11 a CEDO care este obligatorie.
În concluzie solicită admiterea apelului, disjungerea cauzei și trimiterea acesteia spre rejudecare cu privire la punctele a și b din precizare iar pentru restul capetelor de cerere admiterea acestora așa cum au fost formulate. În drept invocă prevederile art. 504 și următoarele Cod procedură penală, decizia nr. 11 a CEDO, Legea nr. 173/2006 și Legea nr. 19/2000.
Prin întâmpinarea formulată în cauză intimatul Statul Român a solicitat respingerea apelului arătând că reclamantul nu se regăsește în situațiile prevăzute de art. 504 Cod procedură penală, iar dispozițiile CEDO nu au aplicare în speță deoarece pagubele invocate de reclamant s-au produs anterior ratificării Convenției.
Verificând sentința atacată prin prisma motivelor invocate Curtea constată că apelul este fondat.
Cu ocazia exprimării concluziilor pe fondul cauzei în ședința publică din 25 iunie 2008, reprezentantul pârâtului a invocat în fața primei instanțe excepția necompetenței materiale a Tribunalului Hunedoara - Secția Civilă cu privire la capetele de cerere a și b din precizarea de acțiune dar și inadmisibilitatea capătului de cerere c iar reprezentanta reclamantului a lăsat la aprecierea instanței disjungerea capetelor de cerere cu privire la dreptul muncii.
Prima instanță nu s-a pronunțat însă cu privire la aspectele invocate de părți respectiv competența materială, disjungerea capetelor de cerere care vizează chestiuni din materia conflictelor de muncă și nici asupra inadmisibilității cererii întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 173/2006.
În aceste condiții critica reclamantului apelant formulată sub acest aspect apare ca fiind fondată impunându-se în temeiul art. 296 și art. 297 alin 1 Cod procedură civilă admiterea apelului declarat de acesta cu consecința desființării sentinței atacate și a trimiterii cauzei Tribunalului Hunedoara pentru rejudecare cu luarea în considerare și a celorlalte critici ale reclamantului apelant.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 120/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- și în consecință:
Desființează sentința atacată și trimite cauza Tribunalului Hunedoara pentru rejudecare.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12.12.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red.
Tehnored. /5 ex/06.12.2008
Jud. fond:
Președinte:Augustin MândrocJudecători:Augustin Mândroc, Daniela Mărginean
