Anulare act. Decizia 1042/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(1107/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.1042
Ședința publică de la 17 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Aurora Herold Petre
JUDECĂTOR 2: Elena Vlad
JUDECATOR - - -
GREFIER -
***** *****
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta-reclamantă -, împotriva deciziei civile nr.296 A din 26.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât BIROUL NOTARULUI PUBLIC.
are ca obiect - anulare certificat moștenitor.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă, recurenta-reclamantă - și intimatul-pârât BIROUL NOTARULUI PUBLIC.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că recurenta-reclamantă a depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, la data de 5.06.2009, cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, anexând chitanța nr.-/1/26.05.2009, în cuantum de 12 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru, aflată la fila 9 dosar și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei; de asemenea, anexează copia sentinței civile nr.607/19 mai 2004, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Sărat, județul B, definitivă și irevocabilă, ca practică judiciară.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare, având în vedere că se solicită judecarea în lipsă de către recurenta-reclamantă, prin cererea depusă la fila 8 dosar.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 B sub nr-, reclamanta a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul Biroul Notarului Public " ", să se dispună anularea certificatului de moștenitor nr. 26 din 23 martie 2006 și a certificatului de moștenitor nr. 27 din 23 martie 2006 eliberat de către Biroul Notarului Public " ", de pe urma defuncților, respectiv.
Prin sentința civilă nr. 3177/2007, Judecătoria Sectorului 3 Baa dmis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și a respins cererea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În motivarea sentinței s-a arătat în esență că pârâtul este, potrivit legii, organul care desfășoară activitatea notarială prin intermediul notarului ce activează în cadrul său, iar potrivit art. 1 din Legea nr. 36/1995, activitatea notarială asigură persoanelor fizice și juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum și exercițiul drepturilor și ocrotirea intereselor în conformitate cu legea.
Prin urmare, faptul că legea oferă părților posibilitatea de a apela la notarul public pentru constatarea unor raporturi juridice civile nu este de natură să-i confere acestuia calitate procesuală pasivă, întrucât nu devine parte în raportul juridic cu a cărei constatare a fost învestit.
În cauza de față, fiind vorba de o acțiune în materie de succesiune, reclamanta nu poate introduce cererea decât în contradictoriu cu moștenitorii cărora li s-a stabilit această calitate prin certificatele a căror anulare se solicită, în detrimentul drepturilor care li s-ar fi cuvenit celorlalți moștenitori.
Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, prin decizia civilă nr. 296 din 26 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr- a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta - reclamantă împotriva acestei sentințe.
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut că în mod corect prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât între reclamantă și pârât nu există nici un raport de drept material care să poată fi transpus în plan procesual prin prezenta cerere.
Așa cum în mod corect a arătat prima instanță, pârâtul este potrivit legii organul care desfășoară activitatea notarială prin intermediul notarului ce activează în cadrul său, iar potrivit art. 1 din Legea nr. 36/1995, activitatea notarială asigură persoanelor fizice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum și exercițiul drepturilor și ocrotirea intereselor în conformitate cu legea.
Prin urmare, faptul că legea oferă părților posibilitatea de a apela, la notarul public pentru constatarea unor raporturi juridice civile nu este de natură să-i confere acestuia calitate procesuală pasivă, întrucât nu devine parte în raportul juridic cu a cărei constatare a fost învestit.
În cauză de față, fiind vorba de o acțiune în materie de succesiune, reclamanta nu poate introduce cererea decât în contradictoriu cu moștenitorii cărora li s-a stabilit această calitate prin certificatele a căror anulare se solicită, în detrimentul drepturilor care li s-ar fi cuvenit celorlalți moștenitori.
Având în vedere că cele două certificate de calitate au fost eliberate în urma procedurii notariale prevăzută de Legea nr. 36/1995, tribunalul a constatat că în mod corect prima instanță a respins acțiunea formulată ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, întrucât în ipoteza în care o terță persoană ar invoca nulitatea acestor certificate, acțiunea trebuie introdusă numai în contradictoriu cu persoanele beneficiare ale certificatelor de calitate sau cu moștenitorii acestora, și în nici un caz cu Biroul Notarului Public care a emis respectivele certificate.
Susținerile apelantei în sensul că instanța a încălcat dispozițiile art. 41 - 43 Cod de procedură civilă, care prevăd că pot sta în judecată numai persoanele care au folosința drepturilor civile și că beneficiarele certificatelor de calitate de moștenitor emise în anul 2006 sunt persoane decedate cu zeci de ani în urmă și, deci nu mai pot sta în judecată, așa cum a considerat instanța de fond, întrucât nu au capacitate de folosință conform art. 5 și 7 din Decretul nr. 31/1954 sunt nefondate atât pentru considerentele susmenționate, cât și pentru faptul că în ipoteza în care o persoană este decedată, acțiunea trebuie introdusă fie în contradictoriu cu moștenitorii acesteia, fie în cazul în care nu există moștenitori, în contradictoriu cu Statul Român care este moștenitorul oricărei succesiuni vacante, dacă se constată printr-o hotărâre judecătorească că succesiunea celor două beneficiare din certificatul de calitate de moștenitor este vacantă.
De asemenea, susținerile apelantei în sensul că instanța a încălcat principiul disponibilități consacrat de art. 129 Cod de procedură civilă și se face vinovată de denegare de dreptate, întrucât a refuzat să judece acțiunea sub pretextul că pârâtul nu are calitate procesuală pasivă sunt neîntemeiate, pe de o parte pentru faptul că instanța a judecat cauza strict prin raportare la capetele de cerere formulate, iar pe de altă parte admiterea excepției calității procesuale pasive nu înseamnă o denegare de drepturi, ci este singura soluție legală care se poate pronunța atunci când acțiunea este introdusă împotriva unei persoane care nu poate avea calitatea de pârât.
Totodată, susținerile apelantei în sensul că nu pot exista eventuali succesori în drepturi ai persoanelor menționate în certificate, având în vedere că o calitate de legatar nu se transmite prin succesiune, sunt neîntemeiate, întrucât pe de o parte, în cazul în care cele două beneficiare ale certificatelor nu au moștenitori, se poate solicita constatarea existenței unei succesiuni vacante și calitatea de moștenitor a statului român, iar pe de altă parte eventualele bunuri dobândite prin legat sunt transmisibile moștenitorilor beneficiarului legatelor, fie prin intermediul moștenirii legale, fie a celei testamentare.
În concluzie, certificate de calitate au constatat calitatea de moștenitor a unor persoane și nici o altă persoană nu are calitate de a sta în proces decât părțile/succesorii părților certificatelor a căror desființare se solicită.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a formulat recurs reclamanta.
Prin motivele de recurs se arată că necercetarea pe fond a îndeplinirii de notar a condițiilor de legalitate necesare la emiterea certificatelor de calitate de moștenitor nr. 26 și nr. 27 din 23 martie 2006echivalează cu privarea sa de accesul la justiție și încălcarea art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Nelegal instanța de apel a considerat că notarul nu are calitate procesuală pasivă întrucât acesta este parte a unui raport juridic; a unei obligații de a nu face, respectiv de a nu fi emis certificatele cu încălcarea legii, cu consecința anulării lor, recurenta având calitatea de parte a acestui raport juridic dedus judecății în baza art. 88 din Legea nr. 36/1995 care prevede: "cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cerere instanței judecătorești anularea acestuia".
Instanța de apel nu a motivat de ce a considerat că este greșită critica prin care a arătat că nu a chemat în judecată, pentru anularea acestor certificate, persoanele inexistente stabilite ca având calitate de moștenitoare, întrucât erau moarte la data emiterii certificatelor, fără drepturi și calități, iar dreptul de folosință al persoanei fizice încetează o dată cu moartea sa, potrivit art. 7 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice.
Nelegal este și considerentul instanței de apel, potrivit căruia, "notarul, doar a constatat existența unor raporturi juridice", și nu devine parte în raporturile juridice cu a căror constatare a fost învestit". Persoanele trecute în certificate ca fiind beneficiare, fiind moarte, potrivit art. 7 din Decretul nr. 31/1954 nu aveau raporturi juridice și nici nu l-au învestit pe notar potrivit cerinței art. 68 din Legea nr. 36/1995, motiv de apel care, de asemeni, nu a fost examinat de instanță.
Instanța de apel nu a examinat nici critica privind nearătarea de notar a titularului dreptului de a sta în judecată, a considerat că trebuiesc chemate în judecată niște persoane inexistente, respectiv, succesorii în drepturi ai persoanelor moarte decedată la 13 mai 1974 și decedată la 08 martie 1987, sau să cheme în judecată Statul Român ca succesor în drepturi al acestor persoane decedate.
Nu a motivat respingerea criticii prin care a arătat că prin succesiune nu se transmite calitatea de legatar universal. Calitate atribuită de notar celor două persoane decedate cu încălcarea dispozițiilor art. 888 Cod civil.
Deoarece, masa succesorală a fost stabilită ca fiind "nedeterminată" în certificatele de calitate de moștenitor a căror anulare se cere, întrucât nici un bun nu a fost determinat ca fiind transmis prin legat celor două persoane decedate și, nu pot exista determinați nici eventuali succesori în drepturi cu privire la bunurile care ar fi dobândite de cele două urmare a testamentelor.
Întrucât Biroul Notarului Public " " este cel care a deschis procedura notarială succesorală, numai el putea să determine un astfel de succesor și să facă cerere instanței de arătare a titularului dreptului de a sta în judecată.
Curtea, examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs formulate reține caracterul nefondat al recursului pentru următoarele considerente:
Acțiunea nu a fost respinsă ca inadmisibilă, ci pentru lipsa calității procesuale pasive a Biroului Notarului Public " ".
În mod legal și temeinic cele două instanțe au reținut că nu există identitate între acest pârât și cel care este subiectul pasiv în raportul juridic dedus judecății.
Astfel, prin prezenta acțiune se solicită să se constate nulitatea absolută a certificatelor de calitate de moștenitor nr. 26 și nr. 27 din 23 martie 2006, întocmite de acest birou notarial de pe urma defuncților și, pe motiv că prin acestea s-a stabilit calitatea de moștenitori unor persoane decedate, ceea ce încalcă dreptul reclamantei de moștenire cu privire la un imobil, preluat de stat de la și pentru care a formulat cererea de restituire în temeiul Legii nr. 10/2001.
Prin certificatul de calitate nr. 26/2006 din 23 martie 2006, s-a stabilit că de pe urma defunctului, decedat la 01 decembrie 1968, rămas ca moștenitoare, în calitate de legatar universal, decedată la 13 mai 1974, iar masa succesorală nu a fost determinată (fila 6).
Prin certificatul de calitate nr. 27/2006 din 23 martie 2006, același birou notarial a stabilit că de pe urma defunctei a rămas ca moștenitoare testamentară, decedată la 08 martie 1987. Și în acest caz masa succesorală nu a fost determinată.
Prin urmare, prin aceste certificate de calitate de moștenitor s-au stabilit niște drepturi succesorale în favoarea acestor persoane.
Pârâtul - intimat Biroul Notarului Public " " nu este parte în raportul juridic a cărui constatare a fost învestit să o constate, este potrivit legii, organul care desfășoară activitatea notarială prin intermediul notarului ce activează în cadrul său. Serviciul pe care îl prestează notarul în cadrul acestui birou este de interes public și de aceea el răspunde pentru îndeplinirea corectă a actelor cu care a fost investit în condițiile Legii nr. 36/1995, dar și al legii penale.
Nu poate fi însă parte într-un litigiu de drept comun prin care se solicită să se constate nulitatea unui act pe care l-a întocmit, în îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu.
Așa cum în mod corect au reținut instanțele de fond calitate procesuală au părțile în favoarea cărora s-au stabilit respectivele drepturi, iar în caz de deces moștenitorii acestora.
Nu este obligația instanțelor sau a pârâtului să identifice care sunt moștenitorii. În cauză recurenta - reclamantă cu minime diligențe ar fi putut afla care sunt aceștia (vezi fila 39 - 41 dosar fond).
De asemenea nu era obligația notarului de a arăta titularul dreptului, dispozițiile art. 64 Cod de procedură civilă având în vedere "pârâtul care deține un lucru pentru altul " și nu când prin cererea de chemare în judecată persoana pârâtului nu a fost corect stabilită.
Neîntemeiată este și susținerea potrivit căreia s-a încălcat dreptul de acces la justiție prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deoarece așa cum am arătat acțiunea nu a fost respinsă ca inadmisibilă, iar reclamanta - recurentă poate face demersurile necesare la organele statului pentru identificarea moștenitorilor, mai ales că se susține că, prin emiterea acestor certificate, s-ar fi înlăturat dreptul său la restituirea integrală a imobilului ce a aparținut autorului și pentru care a formulat cerere de restituire în natură în condițiile Legii nr. 10/2001.
Așa fiind și având în vedere că tribunalul a examinat toate criticile formulate în apel, printr-o amplă motivare, inclusiv criticile prin care s-a arătat că nu se pot chema în judecată persoane decedate sau că prin succesiune nu se transmite calitatea de legatar universal (art. 888 Cod civil), Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod de procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta - reclamantă, împotriva deciziei civile nr. 296 din 26 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârât Biroul Notarului Public " ", ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.
.
2ex./09.07.2009
-4.-;G:
Jud.3.-
Președinte:Ioana Aurora Herold PetreJudecători:Ioana Aurora Herold Petre, Elena Vlad
