Anulare act. Decizia 1067/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE Nr.1067
Ședința publică de la 15 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 2: Paula Păun
JUDECĂTOR 3: Tatiana Rădulescu
Grefier: - - - -
*****
Pe rol, judecarea recursului formulat de recurenta petentă, împotriva încheierii din 07 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații Prefectura D - Comisia Județeană pentru Aplicare a Legilor Fondului Funciar, Prefectul Județului D, G, ia și Comisia Locală pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar - C, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurenta petentă, intimata, asistată de avocat și intimații G, ia, reprezentați de avocat, lipsind intimații Prefectura D - Comisia Județeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, Prefectul Județului D și Comisia Locală pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar -
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței faptul că recursul este declarat în termen, motivat, după care s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurenta petentă a arătat că insistă în soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III, alin.2 din Legea nr. 169/1997, apreciind că se încalcă prevederile prevederile art.16 alin.1 și alin.2 din Constituția României, privind egalitatea în drepturi și egalitatea în fața legii, art.21, alin.1, 2 și 3 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și art.52 alin.1 privind dreptul unei persoane vătămate de o autoritate publică prin emiterea unui act de a obține recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei, precum și prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
A considerat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale excepției de neconstituționalitate invocate, întrucât articolul criticat este un articol de lege, are legătură cu soluționarea cauzei, iar Curtea Constituțională nu s-a pronunțat până în prezent asupra acestui articol de lege prin admitere, excepția putând fi invocată în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.
Recurenta petentă a solicitat admiterea recursului și înaintarea dosarului la Curtea Constituțională în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate, conform art. 29 al.5 din Legea 47/1992.
Avocat, pentru intimații, G, ia, a solicitat respingerea recursului și respectiv a cererii de suspendare a acestei cauze. A susținut că art. III alin. 2 din Legea 169/1997, nu a fost avut în vedere de instanța de fond atunci când a soluționat cauza de față, așa încât prima și cea mai importantă condiție și anume aceea ca textul de lege cu privire la care se invocă excepția de neconstituționalitate să aibă legătură cu soluționarea pricinii, nu este îndeplinită în speță, fiind o nouă încercare a recurentei petente de a tergiversa în mod nejustificat soluționarea acestei pricini.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin cererea depusă la data de 24.06.2009, recurenta a invocat, în prezenta cauză, excepția de neconstituționalite a disp.art.III alin.2 din Legea nr.169/1997, text de lege ce reglementează sfera persoanelor care pot contesta pentru nulitate absolută un act de reconstituire sau constituire emis în procedura legii fondului funciar și potrivit căruia " nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietății și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun".
Recurenta a susținut că acest articol încalcă prevederile art.16 alin.1 și alin.2 din Constituția României, privind egalitatea în drepturi și egalitatea în fața legii, art.21, alin.1, 2 și 3 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și art.52 alin.1 privind dreptul unei persoane vătămate de o autoritate publică prin emiterea unui act de a obține recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei, precum și prevederile art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
A motivat recurenta că, în lipsa unei definiții unanim acceptate a sintagmei "interes legitim", această formulare cuprinsă în art.III alin.2 din Legea nr.169/1997 permite instanțelor să adauge la lege.
Prin încheierea din 07 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a respins cererea de sesizare a Curții cu privire la excepția de neconstituționalitate a art.III alin.2 din Legea nr.169/1997, excepție invocată de recurenta petentă .
S-a acordat termen pentru continuarea judecății la 25.11.2009, cu citarea părților.
Tribunalul a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate pentru sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată.
Astfel, s-a constatat că recurenta a invocat neconstituționalitatea art.III alin.2 din Legea nr.169/1997, text de lege a cărui aplicare instanța de fond nu a făcut-o în prezenta cauză și pe care nu s-a întemeiat în drept soluția de respingere plângerii formulate de petentă.
Instanța de fond a soluționat cauza pe excepție, examinând condițiile generale de exercitare a oricărei acțiuni civile, astfel cum au fost desprinse și definite de doctrina și practica judiciară pornind de la prevederile Codului d e Procedură Civilă și de la principiile generale ce guvernează dreptul civil.
Este adevărat că dispozițiile art.III alin.2 din Legea nr.169/1997 transpun în domeniul reglementat de legea specială - materia fondului funciar - principiile aplicabile cu privire la condițiile de exercitare a acțiunii civile, cu anumite particularități referitoare la calitatea procesuală și interesul în cazul cererilor de constatare a nulității actelor de reconstituire sau constituire emise în procedura legii fondului funciar. Instanța de fond nu a analizat, însă, admisibilitatea plângerii cu care a fost învestită prin prisma dispozițiilor din legea specială, ci în raport de condițiile generale de exercitare a oricărei acțiuni civile și, în urma examinării acestora, și nu aplicării art.III alin.2 din Legea nr.169/1997, instanța de fond a concluzionat că petenta nu justifică interes în promovarea plângerii și nu are legitimare procesuală activă.
La rândul său tribunalul, exercitând controlul judiciar, a verificat legalitatea sentinței pronunțate de judecătorie în limitele aspectelor criticate și în raport de motivele de fapt și temeiurile de drept care au determinat soluția de respingere adoptată de instanța de fond, astfel încât dispozițiile art.III alin.2 din Legea nr.169/1997 nu pot fi avute în vedere nici la soluționarea recursului.
Pentru aceste considerente, tribunalul a reținut că excepția invocată nu are legătură cu soluționarea cauzei,
Împotriva încheierii a declarat recurs petenta, apreciind-o ca fiind nelegală.
În motivarea recursului s-a susținut în esență că art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997 are incidență în speță, întrucât este singurul articol din legile de fond funciar care prevede posibilitatea unui terț de a ataca o hotărâre a comisiei județene de fond funciar; este singurul care menționează sintagma interes legitim. A precizat recurenta că pentru atacarea hotărârilor comisiilor de fond funciar este prevăzută prin lege o procedură specială. Această procedură include articolul criticat ca fiind neconstituțional, în baza cărora terții pot ataca hotărârile respective.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse.
Pentru a se verifica dacă dispozițiile art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997 (care conțin norme procedurale) sunt sau nu incidente în speță se impune a se stabili cu exactitate care sunt dispozițiile legale care permit verificarea pe cale judecătorească a legalității sau temeiniciei hotărârilor pe care le pronunță comisiile județene de fond funciar, întrucât acesta este obiectul litigiului - verificarea legalității și temeiniciei unei hotărâri pronunțate de Comisia Județeană D de Fond Funciar. Încadrarea în drept a cererii de chemare în judecată nu a fost făcută nici de petentă nici de instanțe.
Pentru litigiile cu un astfel de obiect prin Legea nr.18/1991 a fost reglementată o procedură specială, cuprinsă înprevederile art. 53 și urm. Aceste dispoziții legale sunt incidente și în situația plângerilor formulate împotriva hotărârilor pronunțate în cererile de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate formulate în temeiul Legii nr. 1/2000 (art. 6 alin. 2) precum și celor formulate în baza Legii nr. 247/2005.
În aceste litigii, ce au ca obiectplângeri împotriva hotărârilor comisiilorjudețene de fond funciar, nu sunt incidente prevederile art. III din Legea nr. 169/1997. Prevederile art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997 (care de asemenea conțin norme procedurale) sunt aplicabile în litigiile în care se invocă motive de nulitate absolutăactelor definitiveemise ca urmare a parcurgerii procedurii de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar. În speță, nu este contestat un act prin care s-a stabilit în moddefinitivdreptul de proprietate pe calea reconstituirii sau constituirii dreptului, ci un act emis în procedura prealabilă, act care are un caracter premergător și care este întotdeauna prealabil emiterii actelor definitive de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate. În cazul contestării acestui act sunt aplicabile dispozițiile procedurale conținute în art. 53 și următoarele din Legea nr. 18/1991.
Pentru considerentele expuse Curtea apreciază că dispozițiile art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997 nu sunt incidente în cauză, situație în care nu este îndeplinită în speță una din cerințele de admisibilitate a excepției de neconsti-tuționalitate, aceea ca dispoziția din lege sau ordonanță să aibă legătură cu cauza - cerință reglementată prin art. 29 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 47/1992.
În temeiul art. 312 Cod pr. civilă și având în vedere și prevederile art. 274 Cod pr. civlă,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta petentă, împotriva încheierii din 07 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații Prefectura D - Comisia Județeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, Prefectul Județului D, G, ia și Comisia Locală pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar -
Obligă recurenta la 238 lei cheltuieli de judecată către intimații pârâți, G și ia.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red.jud.
Tehn.2 ex
19.10.2009
Președinte:Paraschiva BelulescuJudecători:Paraschiva Belulescu, Paula Păun, Tatiana Rădulescu
