Anulare act. Decizia 108/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 108/
Ședința publică din 22 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
Grefier - -
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor civile formulate de apelantele pârâte " COM", cu sediul în-, județul C și " ", reprezentată prin lichidator judiciar " & CO", cu sediul în C,-, județul C - împotriva sentinței civile nr. 2309/14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în Câmpulung,-, județul A, având ca obiect constatarea nulității precontractului de vânzare-cumpărare și a procesului-verbal de adjudecare.
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 15.04.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu dispozițiile art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 22.04.2009, dată la care a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra apelurilor civile de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 3129/2005 pe rolul Tribunalului Constanța reclamantul a chemat în judecată pe pârâții " Palas" C, reprezentată prin lichidator judiciar " & CO" și " Com" C solicitând ca prin hotărârea ce se va da să se constate nulitatea parțială a procesului - verbal de licitație și a actului subsecvent - precontractul de vânzare - cumpărare încheiat între cele două pârâte cu privire la imobilul compus din 12 construcții.
n motivarea acțiunii se arată, în esență, că reclamantul are calitate de succesor legal al defunctei, proprietara imobilului in litigiu, că a întreprins demersul prevăzut de art.21 alin (1) din Legea nr.10/2001 și a notificat la 14.08.2001 Primăria Comunei lui - prin executorul judecătoresc cu solicitarea prevăzută de lege privind restituirea unui număr de 12 construcții, iar la data de 15.03.2005 parata Palas prin lichidator i-a adus la cunoștință faptul că bunurile imobile au fost scoase la licitațăe publica fiind adjudecate de către pârâta Com
În motivarea cererii a fost invocat principiul care consacră indisponibilizarea imobilelor restituibile cu privire la orice alte proceduri care țin să înstrăineze imobilul către alte persoane, astfel cum este reglementat art. 20.1 din Normele Metodologice de aplicare a Legii 10/2001.
Prin întâmpinare pârâții Palas prin lichidator și Com si-au precizat poziția procesuală reținându-se în esență că;
- se invocă inadmisibilitatea și prematuritatea acțiunii ca urmare
neîndeplinirii procedurii administrative prealabile privind notificarea societăților pârâte ca posibile unități deținătoare a imobilului iar valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul pârâtei debitoare Palas s-a realizat în procedura reglementată de Legea nr.64/1995 republicată, bunurile fiind libere de orice sarcini;
- totodată, se invoca, pe cale de excepție, lipsa calității procesual active
reclamantului deoarece nu se face dovada calității de proprietar asupra imobilului in litigiu.
Procedând la calificarea naturii juridice a litigiului, prin încheierea din
17.01.2006, Secția Comercială a tribunalului a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înregistrarea acesteia la Secția civilă a aceleiași instanțe, unde s-a format dosarul nr- (număr vechi 625/2006.
Asupra excepțiilor invocate Tribunalul s-a pronunțat prin încheierea
motivată din 26.05.2006 și respectiv 16.02.2007 în sensul respingerii excepțiilor ca nefondate.
În cauză instanța a administrat proba cu înscrisuri și proba cu expertiză
tehnică imobiliară.
Prin sentința civilă nr. 2309/14.12.2007 Tribunalul Constanțaa admis acțiunea reclamantului și a constatat nulitatea parțială a procesului-verbal de adjudecare nr. 54/17.09.2004, precum și a precontractului de vânzare-cumpărare nr. 4/20.09.2004 încheiat între Palas prin lichidator și Com cu privire la imobile din Anexa 1 la procesul verbal de adjudecare, astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiza constând în:
- clădire sediu firmă -, poziția cadastrală 100;
- locuința nr. 1- magazie cu beci, poziția cadastrala 102;
- locuința nr. 2- grajd, poziția cadastrală 103+104;
- locuința nr. 3 - magazie, poziția cadastrala 106+107.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut în esență că notificarea formulată de reclamant conform art. 21 din Legea nr. 10/2001 a avut drept consecință indisponibilizarea bunurilor notificate, iar vânzarea realizată după indisponibilizarea acestor bunuri este lovită de nulitate absolută.
S-a mai reținut că nu poate fi reținută în speță buna credință a cumpărătorului Com, întrucât acesta nu a depus minime diligențe pentru a afla situația juridică a bunului cumpărat, deși reclamantul depusese notificări cu privire la imobile, atât la Primăria Comunei lui -, cât și la societatea vânzătoare, iar bunurile fuseseră indisponibilizate din momentul formulării acestor notificări.
Împotriva acestei sentințe în termen legal cu declarat apel pârâtele " Com" C și " Palas" C, prin lichidator judiciar, care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Pârâta " Com" a criticat-o pentru următoarele motive:
- Obiectul cererii de chemare în judecată nu este determinat. Instanța de
fond a fost investită cu o acțiune în constatarea nulității procesului-verbal de adjudecare pentru "12 construcții ce urmează a fi identificate" și deși nici notificarea reclamantului nu a fost completă în sensul că nu cuprinde elementele de identificare ale imobilelor vizate de reclamant, în mod greșit prima instanță a dispus nulitatea procesului-verbal de adjudecare în parte, pentru 4 (patru) clădiri.
- Temeiul juridic pentru constatarea nulității absolute a actelor deduse judecății nu era în vigoare la data încheierii actelor judiciare. Astfel, la data încheierii celor două acte juridice, respectiv la 17.09.2004 și 20.09.2004 nu erau în vigoare dispozițiile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 modificată prin Legea nr. 247/2005, care sancționau cu nulitatea absolută actele de vânzare-cumpărare încheiate cu privire la bunuri indisponibilizate în procedura Legii nr. 10/2001.
- Notificarea invocată de reclamant nu îndeplinește cerințele legale impuse de art. 22 alin. c) din Legea nr. 10/2001, în sensul că nu cuprindea elementele de identificare a bunului imobil solicitat.
- Licitația pentru adjudecarea Fermei 3-Zootehniea fost legal organizată
de lichidator, iar cumpărătorul nu a cunoscut despre existența vreunei notificări formulate de reclamant cu privire la vreunul din bunurile vândute la licitație, prin urmare în mod greșit prima instanță nu a reținut buna-credință a cumpărătorului la data adjudecării celor 4 imobile notificate.
- Intimatul reclamant în "notificare" a revendicat terenul agricol pentru care a fost despăgubit conform Legii nr. 18/1991.
- Raportul de expertiză efectuat în fața primei instanțe nu este relevant în cauză, întrucât nu s-au identificat bunurile notificate de reclamant, iar dimensiunile construcțiilor existente sunt total diferite de ceea ce afirmă expertul. Expertul a făcut o identificarea imobilelor în baza înscrisurilor puse la dispoziție de reclamant, iar lucrarea realizată nu are reflectare în realitate, valorile găsite de expert fiind total diferite de cele cuprinse în anexa I din procesul-verbal de adjudecare, în referire la cele 4 clădiri identificate.
La rândul ei pârâta Palas a criticat hotărârea apelatăsub următoarele aspecte:
- Hotărârea primei instanțe este lovită de nulitate absolută fiind pronunțată
de o instanță necompetentă. Cauza dedusă judecății era de natură comercială, iar competența materială de soluționare a acestei cauze aparține Tribunalului Constanța - Secția Comercială.
- Acțiunea reclamantului este inadmisibilă, întrucât valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul debitoarei Palas s-a făcut de către lichidatorul judiciar în exercitarea atribuțiilor stabilite în sarcina sa prin lege și de către judecătorul sindic, cumpărătorul dobândind bunurile libere de orice sarcini, conform art. 55 din Legea nr. 64/1995.
- Reclamantul nu a dovedit calitatea sa procesuală activă întrucât nu a depus nici un act de proprietate cu privire la imobilele ce i-au fost restituite prin hotărârea primei instanțe, iar notificarea sa nu cuprindea elementele de identificare a celor 12 construcții notificate.
- În mod greșit prima instanță a reținut că cele 4 clădiri cuprinse în procesul-verbal de adjudecare au fost indisponibilizate la data notificării în procedura Legii nr. 10/2001, în realitate Palas nu fost notificată cu privire la cele 12 construcții nici înainte, nici după declanșarea procedurii falimentului.
Din oficiu, la termenul de judecată din 15 aprilie 2009, Curtea a pus în discuția părților excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța în soluționarea cauzei dedusă judecății de reclamant raportat la obiectul acțiunii - nulitatea unui act juridic civil, care este o acțiune patrimonială - și față de dispozițiile art. 26 din Legea nr. 10/2001 care reglementează procedura specială de contestare a dispoziției emisă în procedura administrativă a Legii nr. 10/2001.
Conform art. 137 Cod proc. civilă vom analiza cu prioritate excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța în soluționarea acțiunii în anularea celor două acte juridice - procesul-verbal de adjudecare nr. 54/17.09.2004 și precontractul de vânzare-cumpărare nr. 4/20.09.2004 încheiate între cele două pârâte.
Excepția este fondată pentru următoarele considerente:
În procedura de restituire a unor imobile ce au constituit fosta moșie - procedură inițiată de reclamantul, conform Legii nr. 10/2001, pârâtele Palas și Com și-au transmis dreptul de proprietate asupra "Fermei nr. 3 - Zootehnie", fermă în legătură cu care reclamantul a susținut că încorporează și un nr. de 12 clădiri din proprietatea autorului său, și care făcuseră obiectul notificărlor nr. 22/14.08.2001 și 356/12.11.2001, expediate prin intermediul BEJ atât Primarului Comunei lui - cât și Palas (fila 7 din dosar nr. 3129/com/2005 și fila 58 din dosar nr- ale Tribunalului Constanța ).
Invocarea de către persoana notificată Palas a actelor de înstrăinare, în procedura de soluționare a notificării, a determinat reclamantul să solicite, pe cale separată, prin acțiunea înregistrată sub nr. 3129/com/2005 constatarea nulității parțiale a procesului verbal de adjudecare nr. 54/17.09.2004 și a precontractului de vânzare-cumpărare nr. 4/20.09.2004, sancțiune dedusă din efectul notificării formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, respectiv indisponibilizarea imobilelor în mâinile unității deținătoare.
Problema care se pune în legătură cu această cerere este aceea a primei instanțe competente să soluționeze cauza, având în vedere atât natura juridică a actului defăimat ca fiind nul cât și invocarea ca temei al nulității a unei norme care se regăsește într-o lege specială.
În speță, cererea de constatare a nulității actelor juridice de înstrăinare încheiate de către pârâți pentru imobilul preluat abuziv a fost formulată pe cale separată de contestația împotriva deciziei unității deținătoare reglementată de art. 26 din Legea nr. 10/2001, cererea de restituire a imobilului, având prin urmare un caracter principal, de sine stătător. Oricum, o asemenea cerere vizând constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare are caracter prejudicial față de cea privind soluționarea notificării deoarece, potrivit dispozițiilor art. 47 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, în situația în care a fost exercitată o acțiune în constatarea nulității actului de înstrăinare, procedura administrativă este suspendată până la soluționarea irevocabilă a acesteia.
Cele două categorii de cereri având un caracter principal, iar acțiunea în constatarea nulității contractului fiind chiar o chestiune prejudicială, asupra acesteia din urmă nu poate opera o extindere a competenței în sensul art. 17 din Codul d e procedură civilă. În aceste condiții, cererea în constatarea nulității precontractului de vânzare-cumpărare și a procesului-verbal de adjudecare nu pot fi de competența instanței investite prin norma specială cu soluționarea contestației împotriva refuzului de restituire a imobilului, pentru că nu operează o prorogare de competență.
Prin dispozițiile Legii nr. 10/2001 s-a prevăzut o procedură judiciară derogatorie sub anumite aspecte de la procedurile judiciare comune.
Astfel, prin actul normativ menționat, cât privește dispozițiile ori deciziile emise de unitățile deținătoare ale imobilelor preluate în mod abuziv, s-a instituit o procedură legală în care acestea pot fi contestate de persoanele îndreptățite.
Pentru această categorie de litigii a fost stabilită și o competență materială specială, derogatorie de la cea reglementată prin normele de drept comun, în favoarea secției civile a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare.
Fiind vorba de o lege specială, derogatorie sub aspectul subiectelor de drept și al competenței materiale a instanțelor judecătorești de la legea generală (dreptul comun în materie), ea este de strictă interpretare și își găsește aplicație numai în ipotezele la care se referă (exemplificativ: art. 26 alin. 3), reglementările sale neputând fi extinse, pe cale de interpretare, și la alte categorii de litigii.
Pe cale de consecință, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile referitoare la prorogarea de competență și nici dispozițiile speciale prevăzute de art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 care stabilesc instanța competentă în cazul soluționărilor contestațiilor formulate de persoanele îndreptățite împotriva deciziilor sau dispozițiilor emise de unitățile deținătoare, acțiunile în constatarea nulității precontractului de vânzare-cumpărare și a procesului-verbal de adjudecare sunt supuse procedurii reglementate prin legea generală, care este dreptul comun în materia acțiunilor în constatarea nulităților, respectiv în procedura reglementată prin Codul d e procedură civilă.
În acest sens s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție în mai multe decizii de speță (decizia civilă nr. 1261/12.02.2004 publicată în, "Legea nr. 10/2001 - Jurisprudența la zi a Înaltei Curți de Casație și Justiție în materia imobilelor preluate abuziv - pag. 487).
Acțiunea în constatarea nulității absolute a procesului-verbal de adjudecare și a antecontractului de vânzare-cumpărare reprezintă o acțiune evaluabilă în bani, deoarece prin intermediul ei se urmărește, de fapt, valorificarea unui drept patrimonial.
Acțiunea are caracter patrimonial chiar dacă în cadrul ei nu se solicită repunerea părților în situația anterioară, întrucât efectul patrimonial se realizează prin însuși faptul desființării actelor de înstrăinare.
Prin decizia civilă nr. 39/09 iunie 2008 pronunțată într-un recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în prima instanță și a căilor de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației.
Prin urmare competența de soluționare a cauzei se va stabili în raport de valoarea obiectului litigiului dedus judecății.
În speță, din analiza precontractului de vânzare-cumpărare nr. 4/20.09.2004 se reține că prețul de adjudecare a terenului în suprafață de 104.395,33 mp. și a tuturor construcțiilor enumerate în anexa I la Convenție a fost de 75.500 USD (aproximativ 230.000 lei).
Constatându-se că obiectul litigiului îl constituie nulitatea parțială a acestui antecontract de vânzare-cumpărare, fiind vizate numai 4 construcții din anexa II, Curtea reține că valoarea litigiului este inferioară sumei de 500.000 lei, situație în care competența soluționării cauzei în primă instanță revine Judecătoriei Constanța, conform art. 1 pct. 1 coroborat cu art. 2 alin. (1), lit. "b" Cod procedură civilă.
În speță se reține a nu fi aplicabile dispozițiile art. III din Legea nr. 247/2005 care reglementează strict actele încheiate cu privire la o anumită categorie de imobile și anume actele de înstrăinare având ca obiectimobilele cu destinație de locuință încheiat după data de 14.02.2001 cu nerespectarea interdicției prevăzute de art. 44 din nr.OUG 40/1999 privind protecția chiriașilor și care nu au fost atacate în instanță în condițiile art. 46 alin. (1)din Legea nr. 10/2001 republicată.
Legiuitorul a prevăzut în mod expres în referire la aceste acte de înstrăinare un nou termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, pentru promovarea acțiunii în nulitate, și a stabilit în mod expres instanța competentă să cenzureze legalitatea acestor acte de vânzare-cumpărare.
Dispozițiile art. III din Legea nr. 247/2005 nu pot fi extinse și în cazul altor imobile decât cele având destinația de locuință, norma juridică fiind de strictă interpretare.
De altfel, aceasta nu este singura dispoziție din Legea nr. 10/2001 care reglementează în mod diferit unele probleme legate de spațiile cu destinație de locuință, în raport cu spațiile cu altă destinație, precum cele comerciale.
Astfel, prin dispozițiile art. 48 din Legea nr. 10/2001 (îmbunătățiri chiriași) legiuitorul a înțeles să reglementeze, exclusiv în beneficiul chiriașilor din imobilele cu destinație de locuință, dreptul la despăgubire pentru sporul de valoare adus acestor locuințe prin îmbunătățirile necesare și utile. Au fost exceptați de la această dispoziție specială chiriașii din imobilele cu altă destinație, dreptul acestora urmând a fi realizat pe calea dreptului comun în condițiile îmbogățirii fără justă cauză a beneficiarului măsurilor de restituire a imobilului notificat.
Cu privire la natura litigiului, se reține că acțiunea în nulitatea contractelor de vânzare-cumpărare are ca temei norme din Legea nr. 10/2001. Problema care s-ar pune în legătură cu natura litigiului ar fi, prin urmare, o problemă cu privire la domeniul de aplicare a Legii nr. 10/2001, din punctul de vedere al subiecților la care se aplică. Din acest punct de vedere, această lege este de vocație generală aplicându-se atât persoanelor fizice cât și juridice implicate în restituirea bunurilor cât și a reparațiilor stabilite de lege. Prin urmare, faptul că în proces sunt chemate și societăți comerciale care au deținut sau dețin bunuri pentru care legea a stabilit reparații, nu este de natură să schimbe caracterul civil al litigiului.
Pe de altă parte se reține și faptul că litigiul nu pune în discuție comercialitatea actului, dedusă din actele și faptele de comerț sau natura comercială a contractelor de înstrăinare, ci legalitatea transmiterii dreptului de proprietate, în condițiile în care începuse o procedură prevăzută de Legea nr. 10/2001.
Așa fiind, în baza art. 297 Cod proc. civilă, Curtea având în vedere și faptul că nu s-a probat că obiectul litigiului are valoare de natură să atragă competența materială a tribunalului, va admite apelul și anulând sentința tribunalului, va trimite acțiunea în constatarea nulității, dedusă judecății, spre competentă soluționare în primă instanță, Judecătoriei Constanța.
Urmare a admiterii excepției necompetenței materiale a Tribunalului Constanța în soluționarea cauzei analiza celorlalte motive de apel este inutilă.
Revine Judecătoriei Constanța sarcina de a proceda la identificarea corectă a construcțiilor notificate de reclamant și de a stabili dacă există identitate între bunurile preluate de la autorul reclamantului și imobilele înstrăinate prin procesul-verbal de adjudecare nr. 54/17.09.2004 încheiat între cele două pârâte, sau dacă acestea au caracterul unor construcții noi, conform art. 19 din Legea nr. 10/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța. Admite apelurile formulate de apelantele pârâte " COM"
, cu sediul în-, județul C și " ", reprezentată prin lichidator judiciar " & CO", cu sediul în C,-, județul C - împotriva sentinței civile nr. 2309/14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în Câmpulung,-, județul.
Desființează sentința apelată și trimite cauza spre competentă soluționare
Judecătoriei Constanța.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 aprilie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud.fond -
Red.dec.jud./04.05.2009
Tehnored.gref./7 ex./05.05.2009
Emis 3 com./05.05.2009
OMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
C,-, județ C, cod poștal - -,
.0241--/ 0241---; fax: 0241--
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Dosar nr-
Emisă la data de 05 mai 2009
CĂTRE,
JUDECĂTORIA CONSTANȚA
Secția Civilă
Vă înaintăm alăturat dosarul nr- al Curții de APEL CONSTANȚA,
privind pe apelantele pârâte " COM", cu sediul în-, județul C și " ", reprezentată prin lichidator judiciar " & CO", cu sediul în C,-, județul C și intimatul reclamant, domiciliat în Câmpulung,-, județul A, întrucât prin decizia civilă nr. 108/C din 22.04.2009s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța, au fost admise apelurile formulate de apelantele pârâte " COM" C și " ", reprezentată prin lichidator judiciar " & CO" - împotriva sentinței civile nr. 2309/14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, s-a desființat sentința apelată și s-a trimis cauza spre competentă soluționare Judecătoriei Constanța.
Dosarul conține 28 file și are atașate următoarele dosare: - dosar nr. 3129/com/2005 al Tribunalului Constanța - Secția Comercială, care conține 51 file; - dosar nr- al Tribunalului Constanța - Secția Civilă, care conține 167 file; - dosar nr- al Curții de APEL CONSTANȚA - Secția Civilă, pentru cauze cu minori și de familie, precum și pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale, care conține 46 file și dosar nr- al Curții de APEL CONSTANȚA - Secția Comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal.
Președinte de complet, Grefier,
- - - -
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici
