Anulare act. Decizia 110/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 110/
Ședința publică din 19 Martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lică Togan JUDECĂTOR 2: Maria Ploscă
Judecător: - -
Judecător: - -
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de reclamantul, intervenienții, și de, și, împotriva deciziei civile nr. 268/ din 19 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr- și cererile de intervenție în interes propriu și în interesul reclamantului.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul- reclamant, recurenții- intervenienți și, intervenientul,personal și intimatul- intervenient, asistat de avocat, care răspunde și pentru intimatele- pârâte -, și și pentru intimații- intervenienți, în baza împuternicirii avocațiale nr. 268/2007, emisă de Baroul A- Cabinet individual, lipsind recurenții - intervenienți, recurenții, -, și i, intimata - pârâtă COMISIA JUDETEANA PENTRU APLICAREA LEGII NR.18/1991 V, intimații- intervenienți, și LIGA APĂRĂRII DREPTURILOR OMULUI - FILIALA D, intervenienții, -, -, intervenienții COMUNITATEA MOȘTENITORILOR ȘI PROPRIETARILOR LEGITIMI DIN ROMÂNIA B, și -.
Procedura legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Intervenientul a depus la dosar xerocopie de pe certificatul înregistrat sub nr-, emis de Înalta Curte de Casație și Justiție din care rezultă că s-a formulat la această instanță cerere de strămutare a cauzei la o altă instanță, egală în grad, care are termen de judecată la 9 iulie 2008. De asemenea a mai depus xerocopii de pe o cerere de ordonanță președințială, prin care a solicitat în conformitate cu prevederile art. 581 și urm. Cod procedură civilă suspendarea judecății cauzei în dosarul nr- al Curții de APEL PITEȘTI, până la soluționarea la a cererii de strămutare ce face obiectul dosarului nr-, cereri pe care susține că le-a depus atât la Curtea de APEL PITEȘTI spre soluționare, cât și la Înalta Curte de Casație și Justiție. A depus xerocopie extras de pe Codul d e procedură civilă.
Intimatul solicită suspendarea sau amânarea prezentei cauze până la soluționarea cererii de strămutare a cauzei. Susține că astăzi au la Inalta C de Casație și Justiție o altă cauză.
Avocat solicită respingerea cererii, privind suspendarea cauzei până la soluționarea cererii de strămutare.
Intervenientul, având cuvântul susține că la fila 647 din prezentul dosar a fost depusă o încheiere, ca practică unitară prin care fost admisă o cerere similară de suspendare a cauzei pentru o situație identică, de către un alt complet de judecată. În situația în care se va respinge cererea de suspendare a cauzei, înțelege să formuleze cerere de recuzare a completului de judecată, precum și tuturor magistraților de la această instanță.
Curtea, lasă dosarul la a doua strigare, în vederea soluționării cererii de recuzare de către un alt complet de judecată, punându-i-se în vedere să formuleze în scris această cerere.
Intervenientul susține că va formula cererea de recuzare în scris și o va timbra, însă o va motiva ulterior, întrucât trebuie să plece de urgență la B, întrucât au o altă cauză la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Curtea lasă dosarul la a doua strigare pentru a fi soluționată cererea de recuzare de către un alt complet de judecată.
-/-
Ca urmare a respingerii cererii de recuzare, s-a reluat cauza în aceeași compunere, la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare au răspuns intimatul- intervenient, asistat de avocat, care răspunde și pentru intimatele- pârâte -, și și pentru intimații- intervenienți, în baza împuternicirii avocațiale nr. 268/2007, emisă de Baroul A- Cabinet individual, lipsind recurentul- reclamant, recurenții- intervenienți, și, recurenții, -, și i, intimata- pârâtă COMISIA JUDEȚEANĂ PENTRU APLICAREA LEGII NR. 18/1991 V, intimații- intervenienți, și LIGA APĂRĂRII DREPTURILOR OMULUI - FILIALA D, COMUNITATEA MOȘTENITORILOR ȘI PROPRIETARILOR LEGITIMI DIN ROMÂNIA B, intervenienții, -, -, și -.
Procedura legal îndeplinită.
Curtea respinge cererea de suspendare a prezentei cauze până la soluționarea cererii de strămutare a cauzei la o altă instanță egală în grad, având în vedere faptul că din certificatul depus la dosar nu rezultă că s-a dispus suspendarea judecării cauzei de față.
Curtea constată recursurile în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra acestora.
Avocat, având cuvântul invocă art. 50 alin. 2 Cod procedură civilă și susține că cererea de intervenție în interes propriu nu poate fi formulată decât la instanța de fond, la această instanță fiind inadmisibilă.
Cu privire la recursul declarat de reclamantul și intervenientul solicită să fie respinse ca nefondate, precum și cererile de intervenție în interesul reclamantului.
Cu privire la recursul declarat de intervenienți solicită respingerea acestuia ca tardiv formulat cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 17 iunie 2003, la Judecătoria Râmnicu Vâlcea, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții - și Comisia Județeană de aplicare a Legii nr.18/1991 V pentru a se constata nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate emis pe numele autoarei acesteia, pentru terenul situat în pct."" în suprafață de 2.200, cu motivarea că a aparținut autorului său.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este moștenitorul legal al autorului Gh. în calitate de nepot de fiu, decedat în 1965 și autorul a cumpărat terenul în suprafață de 2.500 situat în pct."", de la, în 1903, conform actului de la fila 3 dosar.
S-a susținut că în calitate de moștenitor a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra acestui teren, însă Comisia Locală a refuzat să-l pună în posesie pe motiv că a fost reconstituit autoarei.
Întrucât s-a emis titlul de proprietate pe numele acestei autoare, în care a fost inclus terenul sus menționat din litigiu, solicită constatarea nulității absolute parțiale a acestuia.
Prin cererea înregistrată la 13 noiembrie 2003 s-a depus o cerere de intervenție în interesul pârâtei de către (27), prin care s-a arătat că terenul cuprins în titlul de proprietate al autoarei pârâtei a fost anterior cooperativizării, al său și al autorilor săi, fiindu-i dat de zestre soției sale. Se mai arată că în anul 1962 a intervenit un schimb de terenuri, lui fiindu-i atribuită suprafața de 0,50 ha. în pct."" din comuna, teren care aparținuse lui și pe care îl stăpânește din acel an și până în prezent, netulburat de nimeni. După anul 1989, pentru pământul pe care acesta l-a avut în proprietate înainte de colectivizare s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâtei -, situație cu care a fost și este de acord.
Prin încheierea din 4 decembrie 2003, instanța a admis în principiu această cerere de intervenție.
Ulterior, reclamantul a formulat o cerere prin care a solicitat introducerea în cauză a numiților și, în calitate de moștenitori ai autoarei, conform titlului de proprietate nr.1241/28708 din 30 ianuarie 2001 (58).
Prin sentința civilă nr.4271 din 23 septembrie 2004, Judecătoria Râmnicu Vâlceaa admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, a admis cererea de intervenție în interesul pârâtei de la fila 27 și a respins acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâților.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut pe baza actelor de la dosar, faptul că reclamantul nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 2200 din pct."", situație în care, fiind terță persoană în raport cu operațiunile administrativ jurisdicționale de reconstituire a dreptului de proprietate al pârâtei, nu legitimează dreptul și interesul de a cere anularea în justiție a titlului de proprietate emis pârâților.
Pentru acest considerent s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de către apărătorul pârâților.
Sentința a fost apelată de către reclamant în termen legal, fără a arăta motivele pentru care critică soluția, situație în care instanța de apel, potrivit art.292 alin.2 Cod procedură civilă, a avut în vedere motivele invocate la prima instanță.
În apel s-a depus la dosar o cerere de intervenție în interesul reclamantului, la 3 februarie 2005, de către intervenienții, și, prin care s-a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, întrucât terenul de circa 2.500 din pct. "" situat pe raza localității, a aparținut autorului lor (100).
Această cerere a fost încuviințată în principiu prin încheierea din 28 februarie 2005.
Prin decizia civilă nr.1088 din 24 octombrie 2005, Tribunalul Vâlceaa respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul și susținut de intervenienți, reținându-se că în raport de probele administrate atât la instanța de fond, cât și în apel, nu se impune schimbarea soluției instanței de fond, întrucât, în prezent reclamantul nu este beneficiar al reconstituirii dreptului de proprietate.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât reclamantul, cât și intervenienții, susținând că este nelegală pentru motivele de casare prevăzute de art.304 pct.7, 8, 9 și 10 Cod procedură civilă.
Prin decizia civilă nr.282/R din 30 aprilie 2007, Curtea de APEL PITEȘTIa admis recursurile și a casat decizia cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, reținându-se că, cu ocazia judecării apelului, nu s-a întocmit minuta la care face referire disp.art.258 alin.1 din Codul d e procedură civilă.
Primind dosarul spre rejudecare, Tribunalul Vâlcea analizând apelul formulat de reclamant prin prisma dispozițiilor art.292 alin.2 Cod procedură civilă, precum și cererile de intervenție în favoarea acestuia, formulate în cauză, prin decizia civilă nr.268/A din 19 octombrie 2007 a respins apelul ca nefondat, cât și cererile de intervenție formulate în cauză.
În motivarea acestei decizii, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:
Prin sentința atacată, acțiunea reclamantului privind constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate emis pe numele autoarei pentru terenul din pct. "", a fost respinsă ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, reținându-se că reclamantul nu a formulat cerere de reconstituire pentru acesta.
Pentru a fi parte în proces, reclamantul trebuie să îndeplinească mai multe condiții printre care să justifice un interes și să aibă calitate procesuală.
În materia nulității absolute, calitate procesuală are orice persoană interesată, cele două condiții confundându-se, astfel că cine nu are interes nu poate avea nici calitate procesuală.
S-a reținut că prin interes se înțelege folosul practic urmărit de reclamant în introducerea acțiunii, respectiv în prezenta cauză, posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu în favoarea reclamantului, în ipoteza constatării nulității absolute a titlului emis pe numele autoarei.
Potrivit art.13 din Legea nr.18/1991, reclamantul poate beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu numai în situația în care a formulat, în termenul legal, cerere în acest sens, ori în speță s-a constatat că reclamantul nu a formulat cerere de reconstituire pentru terenul situat în pct."".
Rezultă că acest teren nu a fost inclus în cererea de reconstituire formulată la data de 7 martie 1991, înregistrată sub nr.767 la Primăria orașului (74 din dosarul de fond).
S-a reținut că din cererea cu nr.1376 din 24 martie 2003 de la fila 73 dosar fond, invocată de către reclamant, rezultă că nu s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, ci numai anularea titlului de proprietate al lui -, pentru terenul din pct."" în suprafață de 22 ari, invocându-se faptul că punerea în posesie s-a făcut din eroare și că acesta deține act de vânzare-cumpărare de la bunicul său din anul 1903.
Față de această situație, în lipsa unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul din litigiu, s-a reținut că reclamantul nu are interes să ceară constatarea nulității absolute a titlului de proprietate eliberat autoarei și implicit, nici calitate procesuală.
Pentru aceste considerente a fost respins ca nefondat apelul și drept consecință și cererea de intervenție formulată în favoarea reclamantului.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs reclamantul și intervenienții, -, ,.
Reclamantul a susținut că decizia dată de tribunal în apel este nelegală, întrucât s-a pronunțat fără citarea legală a părților în acest proces, solicitând casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare.
De asemenea, susține că instanța a refuzat să se pronunțe asupra înscrierii în fals, conform art.180 și urm. din Codul d e procedură civilă și a refuzat citarea legală a Comisiei Locale de Fond Funciar.
Intervenienții au susținut că decizia este nelegală pentru că instanța de apel a refuzat citarea legală a părților, inclusiv a Comisiei Locale de Fond Funciar, precum și a tuturor intervenienților în interesul reclamantului, cu referire la Sindicatul Proprietarilor și Țăranilor Moștenitorii Legitimi din România.
La data de 6 februarie 2008 s-a depus la dosar o cerere de intervenție în interes propriu și în interesul reclamantului de către, -, -, solicitând admiterea în principiu a acesteia, casarea hotărârii tribunalului și a judecătoriei și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru că nu s-a soluționat fondul cauzei privind dreptul lor de proprietate asupra terenurilor strămoșești din (606-608, 613-615).
La 27 februarie 2008 s-a depus o altă cerere de intervenție în interesul reclamantului, de către intervenienții, -, -, -, prin care au solicitat admiterea în principiu a acesteia, cu consecința admiterii recursurilor formulate în cauză și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, întrucât nu s-a judecat fondul cauzei (656).
Examinând decizia recurată, Curtea constată următoarele:
Atât recursul declarat de reclamant, cât și cel declarat de intervenienți, nu este încadrat în drept, însă din expunerea acestuia rezultă că poate fi încadrat în motivele prevăzute de art.304 pct.5 și 9 din Codul d e procedură civilă.
Cât privește recursul declarat de intervenienții, -, și, se constată a fi introdus peste termenul legal prevăzut de dispozițiile art.301 Cod procedură civilă, întrucât a fost declarat la 29 noiembrie 2007, potrivit înscrisului de la fila 541, iar comunicarea hotărârii din apel s-a făcut la 12 noiembrie 2007 (520 și urm. dosar apel).
Ca urmare, în temeiul art.312 pct.1 Cod procedură civilă urmează a se respinge recursul declarat de către aceștia ca tardiv formulat.
Recursurile formulate de către reclamantul și intervenientul sunt nefondate în raport cu actele de la dosar și urmează a fi respinse.
Atât la fond, cât și în apel, acțiunea formulată de reclamant având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a unui titlu de proprietate emis în baza Legii nr.18/1991, a fost respinsă ca fiind făcută de către o persoană lipsită de calitate procesuală activă, întrucât nu și-a justificat interesul formulării acesteia din moment ce nu a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu.
Criticile aduse de către reclamant și intervenient hotărârii date în apel nu vizează aspectul reținut de către tribunal, acela al nejustificării interesului în formularea acțiunii.
Sub acest aspect, rezultă că în raport cu situația de fapt stabilită de instanța de apel, în mod corect s-a dispus respingerea apelului și a fost menținută soluția instanței de fond, întrucât nu a fost dovedit interesul legitim de către reclamant în formularea acțiunii în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate la care face referire art.III (2) din Legea nr.169/1997, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.247/2005.
Cât privește susținerea celor doi recurenți în sensul că decizia dată de tribunal s-a pronunțat fără citarea legală a părților din proces, se constată a fi nejustificată în raport de actele de la dosar, cauza soluționându-se cu procedura legal îndeplinită cu părțile cuprinse în acțiunea principală, astfel cum a fost precizată de către reclamant.
Din cuprinsul acestei acțiuni, rezultă că acțiunea formulată de reclamant a fost în contradictoriu cu moștenitorii autoarei și Comisia Județeană de aplicare a Legii nr.18/1991 V, nu și cu Comisia Locală de Fond Funciar.
Ca atare, în mod corect nu s-a dispus citarea în cauză Comisiei Locale de Fond Funciar, aceasta neavând calitate procesuală pasivă.
Rezultă de asemenea faptul că instanța nu a fost sesizată la instanța de fond cu o acțiune întemeiată pe dispozițiile art.180 și următorii din Codul d e procedură civilă pentru a se susține că instanța a omis să se pronunțe asupra acestui capăt de cerere.
Cei doi recurenți au mai susținut că nu au fost citați toți intervenienții în interesul reclamantului, respectiv Sindicatul Proprietarilor și Țăranilor Moștenitorii Legitimi din România.
Potrivit dispozițiilor art.105 alin.2 din Codul d e procedură civilă, pentru a opera nulitatea hotărârii trebuie dovedit faptul că s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acesteia.
În speță nu sunt aplicabile dispozițiile acestui text de lege, întrucât prin soluția dată în cauză nu s-a produs o vătămare intervenientului Sindicatul Proprietarilor și Țăranilor Moștenitorii Legitimi din România, acesta neavând calitate procesuală pasivă.
Cu privire la cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenienții, -, -, și la 6 februarie 2008, urmează a se constata că este inadmisibilă, având în vedere dispozițiile art.50 (2) Cod procedură civilă, care arată că se poate face numai în fața primei instanțe și înaintea închiderii dezbaterilor.
Cât privesc cererile de intervenție în interesul reclamantului formulate de, -, -, -, - și -, la datele de 6 februarie 2008 și respectiv 27 februarie 2008, prin care se susține că tribunalul nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei privind dreptul lor de proprietate, urmează a fi respinse ca nefondate, având în vedere faptul că instanța de apel a soluționat cauza pe excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și față de considerentele expuse în analizarea recursului acestuia.
Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art.312 pct.(1) Cod procedură civilă urmează a se respinge recursurile formulate de reclamantul și intervenientul, ca nefondate.
Potrivit dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, urmează a obliga pe recurenți la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către intimați-persoane fizice, dovedite cu chitanța de la fila 579 dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de reclamantul și intervenientul, împotriva deciziei civile nr.268/A din 19 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, ca nefondate.
Respinge ca tardiv formulate recursurile intervenienților, și, împotriva aceleiași decizii.
Respinge ca inadmisibilă cererea de intervenție în interes propriu formulată în recurs de intervenienții, și .
Respinge cererile de intervenție în interesul reclamantului, formulate de intervenienții, - și.
Obligă pe recurenții, -, și, să plătească intimaților-pârâți -, (), și intimaților- intervenienți, suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
, Pl.,
Grefier,
Red.Pl.
Tehnored.
Ex.2/10.04.2008.
Jud.apel:.
.
Jud.fond:.
Președinte:Lică ToganJudecători:Lică Togan, Maria Ploscă
