Anulare act. Decizia 1188/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE Nr.1188
Ședința publică de la 29 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 3: Paula Păun
Grefier: - - - -
*****
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta, împotriva deciziei civile nr.248 din 21 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- și sentinței civile nr.10043 din 18 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenta reclamanta, asistată de avocat și intimații pârâți și, ambii asistați de avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat, pentru intimații pârâți și, a depus chitanța nr.1128 din 08 iulie 2009; a mai depus, în copie, deciziile civile nr.10044/18.06.2008 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr- și nr.475/27.02.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, un exemplar fiind comunicat recurentei reclamante, prin apărător, care a arătat că nu solicită termen pentru observare.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru recurenta reclamanta, a solicitat, în principal, admiterea recursului, așa cum a fost formulat, casarea deciziei civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dolj; în subsidiar, a solicitat admiterea recursului, modificarea în totalitate a deciziei civile atacate, în sensul respingerii apelului și admiterii acțiunii. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru intimații pârâți și, a solicitat, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile atacate, ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
1. Prin sentința civilă nr.10043/18 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții și, având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat la nr. 2443/27 nov.2001 la BNP C, ca neîntemeiată. A fost respinsă cererea pârâților privind cheltuielile de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța constatat și reținut că la data de 27 nov.2001 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat la nr. 2443 de BNP, intre autorii si, în calitate de vânzători și pârâții si în calitate de cumpărători, având ca obiect imobilul apartament situat in C, str. - lui, -.15,.3,.2, jud.
La interogatoriu, pârâtul a arătat că autorul a locuit in ultima parte a vieții in Apele Vii, că mama sa a locuit sporadic cu reclamanta începând cu luna decembrie 2004 până la decesul din 18.04.2006, că nu își amintește diagnosticul autorului, dar nu urma tratament special. De asemenea, nu a recunoscut că la data de 27.11.2001 autorul era în metastază și nu mai avea discernământ. A arătat că tatăl său își dădea seama la 27.11.2001 în ce localitate se află și că nu i-a solicitat nimeni să prezinte adeverințe medicale privind starea de sănătate a vânzătorilor, sau să precizeze că e fiul vânzătorilor; a arătat că cele patru persoane din actul din 27.11.2001 au semnat concomitent, în fața notarului public și că actul s-a semnat în localitatea Apele Vii, jud.
Din declarațiile celor doi martori, și a rezultat, că banii primiți de la cumpărători, au fost dați reclamantei pentru a-și plăti niște datorii.
Instanța a reținut ca subiectivă declarația martorului -, având în vedere că acesta este concubinul reclamantei. Din declarația martorei propusă de reclamantă, a rezultat că aceasta a fost de față la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, în comuna Apele Vii, jud Martora a relatat că lucra în această perioadă în domiciliul autorilor, unde efectua, fiind plătită de pârâți. A văzut când pârâții au dat prețul autorilor si, care i-au spus că merge să îi ducă reclamantei o sumă de bani deoarece aceasta are datorii. A văzut când autorii și pârâta au semnat actele. A mai arătat că știe că reclamanta cunoștea de încheierea acestor acte si înainte de decesul autorilor și nu a auzit că reclamanta să le spună ceva vreodată părinților de încheierea acestor acte.
Potrivit adresei nr.4294/26.03.2008 înaintată de Spitalul Clinic Municipal C, numitul a fost internat în Secția de a Spitalului Municipal de 12 ori în perioada 28.08.2000 - 08.10.2001 inițial cu diagnosticul de metastaze hepatice cu punct de plecare neprecizat, ulterior după finalizarea investigațiilor, diagnosticul complet fiind de Neoplasm de sigmoid (care a fost operat) cu metastaze hepatice pentru care a urmat tratament specific citostatic, 9 cure - ultima în octombrie 2001.
Instanța reținut că potrivit adresei nr. 8443/22.05.2008 înaintată de Spitalul Clinic Municipal -Secția, tratamentul de administrat în doze terapeutice nu afectează discernământul pacientului. Instanța a mai reținut că reclamanta avea cunoștință despre încheierea contractului de vânzare-cumpărare între autori și pârâți, contract ce a fost semnat in fața notarului de toate părțile contractante, în cunoștință de cauză, achitându-se prețul, respectându-se toate condițiile de fond și de formă, potrivit dispozițiilor art. 1294 civil.
Împotriva acestei sentințe declarat apel reclamanta -, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea apelului, reclamanta susținut în esență că deși în acțiunea inițială complinită după depunerea întâmpinării, a solicitat constatarea nulității absolute a actului de vânzare-cumpărare pentru motivele prevăzute de art. 948 pct. 2 și 4 Cod Civil, instanța de fond a analizat și s-a pronunțat numai cu privire la cauza de nulitate prevăzută de art. 948 pct. 2 Cod Civil;
Instanța de fond nu a manifestat rol activ conform dispozițiilor art. 129.pr.civ. și a fost încălcat dreptul reclamantei la un proces echitabil;
Nici în dispozitiv și nici în considerente nu s-a făcut vorbire despre cea de- doua cauză de nulitate absolută, respectiv cauza ilicită, constând în excluderea reclamantei de la moștenire, reclamanta având calitatea de fiica a vânzătorilor și soră pârâtului cumpărător; nu s- analizat dosarul notarial, inclusiv mapa notarială aferentă spre a determina contradicțiile flagrante între cuprinsul aceluiași act, dar și celelalte probe din dosar ( întâmpinare, răspuns la interogatoriu, martori ). S-a arătat că există contradicții în încheierea de autentificare nr.2443/29 noiembrie 2001, în care s-a menționează că la cerere, notarul și secretara acestuia s-au deplasat în comuna, sat, județul D, unde a fost găsit, imobilizat la pat și pe, pentru ca în partea de jos a actului să se consemneze că în fața notarului, s-au prezentat cumpărătorii și, la sediul biroului notarial în C. Mai susține,că la interogatoriul luat lui acesta a recunoscut că semnarea actului s-a făcut de către cele patru persoane în comuna Apele Vii și nu în comuna, sat, unde părinții reclamantei nu au locuit niciodată. De asemenea, mai arată că, deși martora propusă de reclamantă, care efectua munci casnice în gospodăria acestuia, a menționat că nu era imobilizat la pat și că se putea duce cu mașina la C, în realitate acesta era în metastază, având cancer în faza final, dovadă că și murit doar la 9 zile de la facerea actului.
A mai susținut că instanța nu s- pronunțat cu privire la unul din motivele invocate privind semnătura defunctei, care diferă față de cea din actul de identitate.
În ultima critică apelanta a reluat motivul invocat privind nesoluționarea cauzei de nulitate invocate, respectiv cauza ilicită, ce se putea deduce cu ușurință pe raționamentul că vânzătorii și cumpărătorii locuiau în acest apartament.
În scop probator s-a dispus atașarea dosarului notarial, la dosar fiind depuse: adresa nr.43/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, ordonanța din 28 ianuarie 2009 emisă de Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, cererea de autentificare nr. - noiembrie 2001, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2443/27 noiembrie 2001, certificat de grefă, contract de vânzare-cumpărare nr. - încheiat la data de 18 octombrie 1991, actul adițional la contractul de vânzare-cumpărare nr.-, proces-verbal de predare -primire locuinței din str. - lui, fișa tehnică de calcul a prețului de vânzare locuinței, memoriu tehnic, releveu, înscriere în cartea funciară, calculul suprafeței utile a apartamentului, plan de amplasament și delimitare bunului imobil intravilan.
2. Prin decizia civilă nr. 248/21 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a respins apelul formulat de reclamantă.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
Potrivit răspunsurilor la interogatoriul luat pârâtului, instanța de fond a reținut că autorul a locuit în ultima parte a vieții în localitatea Apele Vii, iar mama sa, locuit sporadic cu reclamanta, începând cu luna decembrie 2004, până la data decesului, intervenit la 18 aprilie 2006.
Cât privește interpretarea materialului probator, respectiv depozițiile testimoniale, s-a constatat că în raport de relațiile în care apelanta se află cu martorul - - (fiind concubini), corect a apreciat depoziția acestuia ca fiind subiectivă.
Pe de altă parte, din depoziția martorei, propusă de reclamantă și prezentă la încheierea contractului, a rezultat că la domiciliul autorului din Apele Vii s-au deplasat vânzătorul și o altă persoană.
S-a mai reținut că, martora care era o prezență obișnuită în familie, întrucât lucra în domiciliul autorilor, fiind plătită de pârâți, că a văzut când s-a semnat contractul, iar în ceea ce privește starea autorului, arătat că acesta se deplasa singur și era conștient. Potrivit aceleiași depoziții, reclamanta cunoștea împrejurarea încheierii contractului și faptul că inițiativa încheierii contractului a aparținut autorilor și.
Din conținutul adresei nr.6595/21 aprilie 2008 eliberată de Spitalul Clinic Municipal - Secția Medicală, a rezultat că defunctului s- prescris tratament medicamentos la data de 27 mai 2001, fiindu-i eliberată o rețetă pentru noi fiole de, iar la data de 30 noiembrie 2001 i s-a eliberat o rețetă cu 45 fiole de, însă potrivit relațiilor comunicate de această instituție cu adresa nr.8443/22 mai 2008, tratamentul cu, administrat în dozele prescrise nu afectează discernământul, ca atare susținerile privind vicierea discernământului nefiind dovedite.
În ceea ce privește soluționarea cererii privind atașarea dosarului notarial, având în vedere mijloacele de probă administrate, s-a apreciat că în mod corect prima instanță a apreciat asupra utilității atașării dosarului, iar cererea reiterată de parte în calea de atac a fost soluționată favorabil, fără ca actele ce au stat la baza încheierii contractului, să conducă la o altă soluție decât cea adoptată de instanța de fond. Cât privește susținerea referitoare la diferența de semnătură, aceasta nu fost probată în nici un fel, nefiind solicitată administrarea de probe sub acest aspect.
Tribunalul a reținut astfel că, toate constatările făcute de notarul public în prezența sa, referitoare la identitate, consimțământ și semnătura părților, sunt valabile până la înscrierea în fals, aspect neconfirmat prin Ordonanța nr. 431/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel.
S-a mai criticat sentința, prin aceea că nu s-a cercetat o cauză de nulitate invocată, respectiv cauza ilicită, ce putea fi dedusă din faptul că părțile locuiau împreună.
Condițiile de valabilitate pentru cauza actului juridic civil se raportează la scopul mediat, astfel că acesta poate avea caracter ilicit.
Potrivit art. 697 cod civil cauza este prezumată de lege, ea nu trebuie dovedită și, prin urmare, cine invocă lipsa ori nevalabilitatea trebuie să o dovedească și, în consecință, să răstoarne prezumția. Or, în speța, simpla susținere că la încheierea contractului s- urmărit un scop ilicit, și anume fraudarea intereselor sale și excluderea sa de la moștenirea părinților, nu poate fi socotită drept o cauză ilicită.
În ultima critică s- învederat că primăria a eliberat certificatul de deschidere procedurii succesorale, inclusiv pentru acest apartament, însă această susținere s-a apreciat că excede obiectului cauzei și nu poate fi asimilată unei cauze de nulitate a actului juridic încheiat.
3. Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs apelanta reclamantă în termen, motivat și timbrat.
Criticile sunt în esență următoarele: în mod greșit s-a respins apelul declarat în cauză și s-a păstrat sentința primei instanțe, deși reclamanta a susținut și dovedit neregulile contractului de vânzare cumpărare atacat, de natură să atragă -parte din acestea, nulitatea absolută a actului, astfel: tatăl său, vânzătorul, se afla sub tratamentul unor medicamente cu efect halucinogen care l-au lipsit temporar de discernământ, iar semnătura mamei sale - vânzătoarea, a contestat-o, socotind că este contrafăcută, întrucât nu se aseamănă cu alte semnături de pe înscrisuri anterioare.
Arată argumentat că, în mod greșit au fost respinse de instanța de apel, probele solicitate în completare, respectiv proba cu expertiza grafoscopică și adresa către Farmacia Spitalului Clinic Municipal C, deși erau utile în cauză pentru aflarea adevărului. Pune accentul pe faptul că motivarea privind respingerea probei cu expertiza, este nu numai ambiguă, dar și greșită, întrucât o semnătură falsificată echivalează cu lipsa semnăturii, iar lipsa semnăturii vânzătorului este echivalentul lipsei consimțământului valabil exprimat. De asemenea, în mod greșit a fost invocată soluția procurorului, întrucât prin aceasta nu s-a stabilit că fapta nu există, ci s-a dispus neînceperea urmăririi penale deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale.
Mai arată că în mod greșit a fost rezolvată critica din apel vizând nemotivarea sentinței apelate și că nu era atributul instanței de apel să motiveze sentința primei instanțe, existând un motiv de nulitate ce conducea la desființarea hotărârii.
Solicită în principal, admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în apel și în subsidiar, modificarea deciziei și pe fond,admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
S-au depus: taxă timbru, împuternicire avocațială.
Intimații pârâți au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a deciziei atacate. Arată că în cauză au fost administrate toate probele necesare și utile pentru aflarea adevărului, că nu are relevanță dacă reclamanta a știut sau nu de încheierea contractului și că proba cu expertiza nu a fost solicitată nici în fața primei instanțe, nici prin motivele de apel - potrivit legii. Mai arată că, instanțele au judecat în limitele investirii cu privire la obiect și cauzele de nulitate absolută invocate. În ceea ce privește cauza ilicită, de asemenea, instanțele au analizat și au ajuns la concluzia corectă, negăsind nici un motiv care să se circumscrie disp. art. 948 pct. 4 Cod civil.
Au depus: 10044/2008 a Judecătoriei Craiova și decizia nr. 475/2009 a Tribunalului Dolj, pronunțate în Dosar -, pronunțate în partajul bunurilor succesorale rămase de pe urma defuncților și.
Recursul este fondat și se va admite ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Apelul este mijlocul procesual prin care partea nemultumita de hotararea primei instante, solicita instantei superioare ierarhic reformarea hotararii, apelul fiind o cale de atac ordinara, suspensiva de executare, de reformare si devolutiva.
Fiind devolutiv, apelul este o cale de atac ce duce la rejudecarea pricinii in fond, astfel ca problemele de fapt si de drept dezbatute in fata primei instante sunt repuse in discutia instantei de apel. Efectul devolutiv al apelului consta in posibilitatea pe care o au partile de a supune judecatii in apel litigiul dintre ele in ansamblul sau, cu toate problemele de fapt si de drept ce au fost ridicate in prima instanta, de aceea, in principiu, devolutiunea este totala si completa.
Efectul devolutiv are consecinte si asupra probelor care pot fi administrate in apel.
Așadar, potrivit art. 295 Cod procedura civila, instanta de apel va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta, precum si administrarea altor probe, daca le considera necesare pentru solutionarea cauzei.
Rezulta multitudinea de mijloace puse de legiuitor la dispozitia instantei de apel in sensul ca acesta poate solutiona litigiul in baza probelor administrate de prima instanta, ori poate sa refaca o parte din aceste mijloace de proba sau sa completeze probatoriul cauzei, prin administrarea de noi probe.
Într-adevăr, potrivit art. 292 alin. 1 Cod procedură civilă, părțile nu se vor putea folosi înaintea instanței de apel d e alte motive, mijloace de apărare și dovezi, decât cele invocate la prima instanță sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare, putând fi încuviințate și administrate probe a căror necesitate rezultă din dezbateri.
Or, în cauză, apelanta a solicitat prin însăși cererea de apel verificarea autenticității semnăturii mamei sale, vânzătoarea, dar și alte probe, inclusiv o probă cu expertiza medico-legală, privind discernământul autorului.
Prin Notele scrise depuse la dosarul cauzei la data de 24 martie 2009, reclamanta a reiterat cererea privind verificarea semnăturii mamei sale de pe actul atacat.
în discuție în ședință publică de la 14 aprilie 2009, instanța de apel se pronunță într-adevăr asupra cererii, dar motivarea este contradictorie, cererea fiind respinsă și ca tardiv formulată (după prima zi de înfățișare), dar și ca neîntemeiată, proba fiind privită ca inutilă raportat la cauzele de nulitate invocate prin cererea de chemare în judecată.
Dar, în același timp, prin considerentele deciziei recurate se reține împrejurarea că susținerea reclamantei referitoare la diferența de semnătură nu fost probată în nici un fel, nefiind solicitată administrarea de probe sub acest aspect. După care, deși principial corect enunțul potrivit căruia toate constatările făcute de notarul public în prezența sa, referitoare la identitate, consimțământ și semnătura părților, sunt valabile până la înscrierea în fals, reține că aceste sunt neconfirmate prin Ordonanța nr. 431/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel.
Or, pe de-o parte reclamanta, defăimând înscrisul ca fals, nefiind posibilă verificarea de scripte - solicitat încuviințarea și administrarea probei cu expertiza grafologică, în termen, respectiv odată cu formularea motivelor de apel - în condițiile prev. de art. 292 alin. 1 Cod procedură civilă. Chiar în fața primei instanțe, reclamanta arătând că actul a fost ținut "ocult" față de mama sa, arătând că are certitudinea nesemnării actului de către mamă și că are dubii cu privire la semnătura tatălui. Mai mult, cererea de complinire înainte de disjungere, este motivată în drept, fiind indicate disp. art. 948 pct. 2 și 4 Cod civil.
Pe de altă parte, în paralel cu procesul civil, reclamanta a formulat sesizare penală pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în ceea ce privește notarul și de fals material și uz de fals, în ceea ce-l privește pe numitul.
Din Ordonanța nr. 43/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, rezultă că s-a dispus soluția de neîncepere a urmăririi penale față de notar, reținându-se că sunt incidente disp. art. 122 Cod penal și că a intervenit prescripția răspunderii penale, iar în ceea ce-l privește pe numitul s-a dispus numai disjungerea și declinarea cauzei în favoarea parchetului competent material, cel de pe lângă Judecătoria Craiova.
Deci, în cauză nu s- reținut cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale sau a exercitării acesteia, prev. de art. 10 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, respectiv acela că fapta nu există.
Mai mult, din motivarea soluției procurorului se poate observa cu ușurință faptul că, acesta - cunoscând faptul că pe rolul instanței civile se află dosar având ca obiect anularea contractelor de vânzare ( inclusiv cel din cauza de față), a conchis în sensul că nu va fi sesizată instanța potrivit art. 245 alin. 1 lit. c ind. 1 Cod procedură penală rap. la art. 184 Cod procedură civilă, privind desființarea totală sau parțială înscrisurilor
Așadar, revine instanței civile rolul de a cerceta falsul invocat, dar nu mai înainte de a verifica ce soluție a pronunțat parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, după primirea cauzei ca urmare a disjungerii și declinării dispuse anterior, procedând după caz - în condițiile prescrise de art. 244 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă.
Procedand in acest mod, tribunalul a pronuntat o hotarare nelegala, ce nu poate fi supusa pe fond controlului judiciar de legalitate, fiind incident cazul de recurs de casare prev. in art. 304 pct. 5 Cod procedura civila si de trimitere spre rejudecare prev. de art. 312 alin. 5 Cod procedura civila, vatamarea produsa partii neputand fi remediata decat prin reluarea judecatii, in asa fel incat sa se garanteze caracterul echitabil al procedurii in ceea ce privește toate părțile și niciuna dintre parti sa nu fie lipsita de un grad de jurisdictie.
Pentru aceleași motive, dar per a contrario, apărările intimatului pârât expuse în întâmpinare, sunt neîntemeiate în ceea ce privește proba cu expertiza grafologică.
În altă ordine de idei, potrivit art. 305 Cod procedură civilă, în instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor.
De asemenea, în conformitate cu disp. art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă, casarea se pronunță în toate cazurile în care modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi.
Avand in vedere prioritatea in examinare a acestui motiv de recurs de casare si solutia de trimitere spre rejudecare a apelului, apare inutila examinarea celorlalte critici din recurs ce vizeaza fondul, legat de care instanta de recurs nu are a dezlega vreo altă problema de drept si nu are stabili ca necesara administrarea altor probe.
In rejudecare apelului, tribunalul - instanta superioara de fond - verificand in limitele cererii de apel, modul cum prima instanta a stabilit starea de fapt si a aplicat legea, se va pronunta asupra tuturor motivelor de apel, mijloacelor de aparare si dovezilor aratate de parti in motivarea apelului si in intampinare, in vederea unei solutionari complete cauzei si pronunțării unei hotarări legale și temeinice și cu respectarea exigențelor prevăzute în art. 261 alin.1 pct. 5 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta, împotriva deciziei civile nr.248 din 21 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- prin care s- respins apelul împotriva sentinței civile nr.10043 din 18 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și.
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe Tribunalul Dolj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red. TR
4 ex/27.11.09
Tehnored.
Jud. fond.
Jud. apel
Președinte:Tatiana RădulescuJudecători:Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu, Paula Păun
