Anulare act. Decizia 1229/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Nr.-operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1229
Sedința publică din 7 decembrie 2009
PREȘEDINTE: PROF.-.DR.- -
JUDECĂTOR 1: Univ Lidia Barac
JUDECĂTOR 2: Marinela Giurginca
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 92/30.04.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați, și, având ca obiect anulare act - nulitate absolută contract.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat prin avocat, lipsă fiind pârâții intimați.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Curtea, din oficiu, a pus în discuție, în baza art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, incidența dispozițiilor art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 2821Cod procedură civilă, având în vedere valoarea imobilului.
Reprezentantul pârâtei intimate a lăsat la aprecierea instanței să stabilească dacă valoarea imobilului este sub 1 miliard lei.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Caransebeș cu nr-, reclamantul chemat în judecată pârâta și a solicitat instanței să constate nulitatea absolută contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 368/21.04.1998 de notar Public.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în data de 21.04.1998, pârâții și în calitate de proprietari ai apartamentului situat în Oțelu, înscris în CF ind. 3079 i-au vândut acest apartament. Reclamantul a arătat că, întrucât, este cetățean italian, căsătorit în Italia avea nevoie și de actele soției, cu care nu era în relații bune, astfel că, fost încheiat contractul pe numele fostei concubine - pârâta . Reclamantul a mai arătat că, în realitate, el fost cel care a plătit prețul apartamentului, dar pârâta nu mai recunoaște acest lucru.
La termenul din 12.02.2008 reclamantul și-a precizat cererea de chemare în judecată și a solicitat ca prin sentința pronunțată instanța să constate simulația împotriva contractului de vânzare - cumpărare autentificat nr. 368/1998 de BNP.
În motivarea cererii precizate, reclamantul a arătat că, așa cum rezultă din declarațiile pârâților și, anterior încheierii contractului în formă autentică, existat înțelegere între reclamant și pârâți, aceea că, reclamantul va achita prețul vânzării, dar calitatea de cumpărător, în actul autentic, va avea concubina sa, pârâta, întrucât la data încheierii contractului - 1998- era cetățean italian.
Prin sentința civilă nr. 159/27.01.2009 Judecătoria Caransebeșa respins acțiunea civilă precizată formulată de reclamantul - împotriva pârâtei și pârâților și pentru constatare simulație și a obligat reclamantul la 800 lei cheltuieli de judecată față de pârâta.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 368/21.04.1998 de BNP pârâții și, în calitate de proprietari ai imobilului înscris în CF ind. 3079, au vândut pârâtei acest imobil cu suma de 12.000.000 lei. Conform contractului autentic prețul vânzării a fost plătit de către cumpărătoare la data autentificării înscrisului.
Prin înscrisurile sub semnătură privată, de la fila 7-11 dosar, pârâții și au declarat că au vândut în anul 1998 apartamentul din Oțelu numitului, care le- plătit 3500 mărci germane în ianuarie 1998 și 4000 mărci germane în aprilie 1998. Deși citați la interogator, pârâții nu s-au prezentat în instanță.
Martorii audiați, respectiv, ( 36-38 dosar) în declarațiile date confirmă faptul că, numitul plătit pârâților prețul apartamentului din Oțelu.
Cu ocazia plății, părțile nu au încheiat un contract sub semnătură privată, anterior încheierii actului autentic. În aceste condiții, instanța nu poate reține existența simulației, care presupune existența concomitentă, între aceleași părți, două contracte, unul public aparent ( actul autentic) prin care se creează o anumită aparență juridică, ce nu corespunde realității și altul secret, denumit contraînscris, care corespunde voinței reale a părților, prin care acesta anihilează, în tot sau în parte, aparența juridică creată prin actul public.
Înscrisul depus de reclamant la fila 7-11 dosar, reprezentând declarația pârâților, este datat ulterior încheierii actului autentic, respectiv în anul 2007, și nu îndeplinește cerințele de validitate pentru un contract juridic civil.
Pentru aceste considerente, față de disp. art. 1173, 1175 cod civil instanța a apreciat ca neîntemeiată acțiunea reclamantului pentru constatare simulație.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termen legal, reclamantul, solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței apelate prin admiterea acțiunii.
Prin decizia civilă nr. 92/30.04.2009, Tribunalul C-S respins apelul formulat de către reclamantul împotriva sentinței civile nr. 159/27.01.2009 pronunțată de către Judecătoria Caransebeș în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâții, și.
Au fost obligați reclamantul să plătească pârâtei suma de 2 000 RON cheltuieli de judecată în apel reprezentând onorariu avocat.
Împotriva deciziei civile menționate mai sus, a declarat recurs, în termenul legal, reclamantul, criticând -o pentru nelegalitate.
La termenul de astăzi, Curtea, din oficiu, a pus în discuție, în baza art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, incidența dispozițiilor art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 2821Cod procedură civilă, având în vedere valoarea imobilului.
Examinând recursul, în raport de dispozițiile art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 2821Cod procedură civilă, Curtea a constatat că este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a fost investită cu acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâților, și, acțiune având ca obiect - constatare nulitate absolută a contractului de vânzare-cumpărare vizând imobilul înscris în F 3079 ind., în valoare de 12 milioane lei vechi ( 1200 RON), precizată ulterior ca fiind acțiune în simulație.
Prin urmare, fiind o acțiune evaluabilă în bani, valoarea obiectului cererii de chemare în judecată fiind sub plafonul de 100.000 lei, sunt incidente dispozițiile art. 2821Cod procedură civilă, astfel că împotriva hotărârii primei instanțe recursul este calea legală de atac.
Așa fiind, Curtea urmează ca, în baza art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă, să admită recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 92/30.04.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.
Totodată, va casa decizia civilă menționată mai sus și va dispune trimiterea cauzei la Tribunalul C-S pentru soluționarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 159/27.01.2009, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 92/30.04.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.
Casează decizia civilă menționată mai sus și dispune trimiterea cauzei la Tribunalul C-S pentru soluționarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 159/27.01.2009, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7 decembrie 2009.
Președinte Judecător JUDECĂTOR 3: Erica
PROF.-.DR.- - - - -
Grefier
RED.N/16.12.2009
DACT.B/2ex/18.12.2009
INST.APEL- - - Tribunalul C-S
INST.FOND- - Judecătoria Caransebeș
Președinte:Univ Lidia BaracJudecători:Univ Lidia Barac, Marinela Giurginca, Erica
