Anulare act. Decizia 1324/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.1324/2009-
Ședința publică din 22 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța JUDECĂTOR 2: Trif Doina
- - - - JUDECĂTOR 3: Pantea
- - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulate de contestatoarea -, cu domiciliul în S M- bloc 1. 31 județul S M, în contradictoriu cu intimații, ambii cu domiciliul în S M,-. 17 județul S M, împotriva deciziei civile nr. 532/2009- din 26 martie 2009 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru intimatul - lipsă, reprezentanta sa, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.71 din 20.10.2009, emisă de Baroul Satu Mare - Cabinet Individual, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că contestația în anulare este legal timbrată cu suma de 10 lei, și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, contestatoarea -prin registratura instanței, în data de 20.10.2009 a depus note scrise, după care:
Reprezentanta intimatului depune la dosar concluzii scrise, învederează instanței că nu mai are alte probe și solicită acordarea cuvântului asupra contestației în anulare.
Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Reprezentanta intimatului, solicită respingerea contestației în anulare ca neântemeiată și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, pentru considerentele din concluziile scrise depuse la dosar, cu cheltuieli de judecată justificate cu delegația de la dosar.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra contestației în anulare de față, instanța constată următoarele:
Prin decizia civilă nr.532/R din 26 martie 2009, Curtea de APEL ORADEAa admis excepția de inadmisibilitate a recursului invocată de intimații și.
A respins ca inadmisibil recursul civil declarat de, în contradictoriu cu intimații reclamanți și, împotriva deciziei civile nr.566/R din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
A fost obligată partea recurentă să plătească părții intimate și suma de 2000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs a reținut că, conform art.129 din Constituția României părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești în condițiile legii.
În speță, pârâta recurentă a formulat recurs împotriva deciziei nr.566/R din 1 octombrie 2008, decizie irevocabilă, pronunțată de Tribunalul Satu Mare ca instanță de recurs prin care s-a soluționat calea de atac declarată împotriva sentinței al cărui obiect are o valoare de până la 1 miliard de lei.
Ori potrivit art.282 indice 1 alin.1 Cod procedură civilă, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în litigiile al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard de lei, art.299 pct.1 Cod procedură civilă stabilind că sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel precum și în condițiile legii hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională.
Prin urmare, instanța de recurs a apreciat că, sentința civilă nr.1764/24.03.2008 pronunțată de Judecătoria Satu Mare vizând anularea unui contract de vânzare-cumpărare al cărui obiect are o valoare de până la 1 miliard de lei, face parte din categoria celor care pot fi atacate doar cu recurs, calea de atac împotriva acestei hotărâri fiind corect stabilită ca recurs și soluționată de Tribunalul Satu Mare ca instanță de recurs prin decizia civilă nr.566 din 1 octombrie 2008, având în vedere și dispozițiile Deciziei nr.32 I/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, decizie care potrivit art.329 alin.3 Cod procedură civilă este obligatorie pentru instanțe.
Așadar,s-a constatat că este nefondată susținerea recurentei în sensul că din momentul judecării inițiale a cauzei, în apel prin decizia nr.109/30.04.2007 și în recurs de către Curtea de APEL ORADEA prin decizia civilă nr.1153/R/30 octombrie 2007 când s-au casat hotărârile pronunțate și a fost trimisă cauza pentru rejudecare în primă instanță nu a intervenit nici o modificare legislativă care să permită instanțelor să încalce principiul legalității căilor de atac, deoarece în această perioadă a fost pronunțată Decizia nr.32/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție -în recursul în interesul legii, decizie care este obligatorie pentru instanțe, conform art.329 alin.9 Cod procedură civilă.
Ori este evident că urmare a acestei decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanțele, inclusiv Curtea de APEL ORADEA și-au modificat practica judiciară, decizia dată în recursul în interesul legii fiind obligatorie așa cum s-a reținut mai sus.
Față de aceste considerente, în condițiile în care recursul a fost formulat împotriva unei decizii pronunțate de instanța de recurs, s-a apreciat de instanța de recurs că excepția de inadmisibilitate este întemeiată față de prevederile art.299 alin.1 și art.282 indice 1 Cod procedură civilă și a fost admisă ca atare.
În baza art.274 Cod procedură civilă, a fost obligată recurenta să-i plătească părții intimate și suma de 2000 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, timbrată cu suma de 10 lei-prin chitanță fiscală și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, a formulat contestație în anulare recurenta -, solicitând admiterea acesteia, desființarea deciziei, rejudecarea recursului în limita motivelor de casare.
Prin motivele, depuse la dosar, s-a invocat că s-a încălcat art.1 din CEDO, art.6, art.8, datorită privărilor la care a fost supusă de România-prin procedura judiciară de care a beneficiat. S-a încălcat și art.1 din Protocolul 1 al CEDO prin pierderea suferită, o adevărată expropriere fără o prealabilă despăgubire, nu a avut dreptul la un recurs efectiv în sensul art.13 din CEDO.
A fost soluționat recursul în baza unei excepții de inadmisibilitate, fără a fi analizate motivele de casare. Decizia este rezultatul unei grave greșeli, instanța nu a analizat dosarul, calea de atac împotriva unei hotărâri nule. Trebuia asigurat dreptul de apărare, contradictorialitatea, ceea ce presupune imperativ, citarea, condiție nerespectată de Tribunalul Satu Mare, iar Curtea de Apel a consfințit o hotărâre nulă.
Nu era în vigoare Decizia nr.32 din 9 iunie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție la data la care s-a rejudecat cauza de Judecătoria Satu Mare în 24.03.2008, care a indicat greșit calea de atac ca recurs în loc de apel. Procesul durează de 9 ani, iar dacă ar fi fost citată și s-ar fi pus în discuție criteriul valoric, ar fi indicat valoarea actuală -70.000 EURO, nu de 6500 RON.
În drept s-au invocat dispozițiile art.318 Cod procedură civilă.
Intimatul, a solicitat respingerea contestației în anulare, cu cheltuieli de judecată, iar intimata, deși legal citată nu s-a prezentat și nici nu și-a comunicat poziția.
Examinând decizia contestată, prin prisma motivelor expuse cât și din oficiu, instanța constată următoarele:
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, motivele pentru care părțile pot uza de aceasta, sunt strict și limitativ prevăzute de art.317-318 Cod procedură civilă. Conform art.318 Cod procedură civilă, invocate de către contestatoare ca temei legal a acestei căi de atac, hotărârile instanțelor de recurs, mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale, sau când instanța, respingând recursul sau admițându-ș doar în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Prin decizia ce face obiectul prezentei căi extraordinare de atac, s-a soluționat recursul declarat de către recurentă împotriva unei decizii nr.566/1 octombrie 2008 pronunțată de către Tribunalul Satu Mare, în sensul respingerii acestuia ca inadmisibil, cu motivarea că s-a formulat recurs împotriva unei decizii pronunțată de către o instanță în recurs, nefiind astfel aplicabile dispozițiile art.282/1 alin.1 Cod procedură civilă și art.299 pct.1 Cod procedură civilă.
Ca urmare, fiind soluționată calea de atac pe excepția de inadmisibilitate, nu se mai impunea analizarea motivelor de recurs, de casare invocate de către recurentă, aspecte față de care nu sunt incidente dispozițiile art.318 Cod procedură civilă, nefiind o greșeală materială sau o omisiune în cercetarea celor invocate, astfel că, urmează a fi respinsă ca nefondată contestația în anulare iar decizia va fi menținută ca fiind legală și temeinică.
Reținând culpa procesuală a contestatoarei, instanța în baza art.274 Cod procedură civilă o va obliga să-i plătească intimatului suma de 1000 RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondată contestația în anulare declarată de, domiciliată în S M,-,.1,.31, județul S M, în contradictoriu cu intimații reclamanți și, ambii domiciliați în S M,-,.17, județul S M, împotriva deciziei civile nr.532/R din 26 martie 2009, pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, pe care o menține în întregime.
Obligă partea contestatoare să plătească părții intimate suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:26.10.2009
Jud.recurs / /
Dact.
Data:30.10.2009
5 ex.
3 com.
Data:
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Pantea