Anulare act. Decizia 139/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-- 27.11.2008

DECIZIA CIVILĂ NR. 139/

Ședința publică din 18 februarie 2009

PREȘEDINTE: Florin Șuiu

JUDECĂTOR: G -

JUDECĂTOR 2: Gheorghe Oberșterescu

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 288/09.10.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați, și Municipiul A-prin Primar, pentru constatare nulitate absolută a contractului de vânzare- cumpărare.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12.02.2009, când pronunțarea a fost amânată pentru termenul de astăzi, care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA

Deliberând asupra recursului, constată:

Prin sentința civilă nr. 3772/28.2008, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Arada respins acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților -, - și Municipiul A, prin Primar.

obligat reclamanta să-i plătească pârâtei suma de 500 lei cheltuieli de judecată.

A admis acțiunea reconvențională formulată de pârâta în contradictoriu cu reclamanta, a dispus ieșirea din indiviziune privind imobilul situat în A, Str. -, nr.6,.5, jud. A, înscris în CF nr. 22691 A, în sensul că a atribuit imobilul pârâtei, cu obligarea acesteia la plata unei sulte în sumă de 44000 lei, reprezentând contravaloarea cotei de 1/3 (2/6) din imobil deținută de reclamantă, din valoarea imobilului de - lei, potrivit raportului de expertiză.

A dispus rectificarea CF nr.22691 A, în sensul radierii pivniței.

A dispus OCPI A să efectueze cuvenitele mențiuni.

A obligat pe pârâta să-i plătească reclamantei suma de 800 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta a solicitat prin acțiune, în contradictoriu cu pârâții -, - și Municipiul A, prin Primar, constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare nr. 1682/1997, având ca obiect apartamentul nr. 5 situat în localitatea A, str. -, nr.6, județul A, evidențiat în CF nr. 22691 A, nr. top. 1818/V, să se dispună radierea mențiunilor înscrise sub și revenirea la situația anterioară de carte funciară.

În motivare, reclamanta a arătat că, prin contractul de vânzare cumpărare nr. 1682/1997, s-a înstrăinat apartamentul nr. 5 situat în A,-, județul A, evidențiat în CF 22691 A, însă din actele depuse în probațiune reiese că apartamentul care a fost deținut cu chirie de către cumpărători este identificat ca fiind apartamentul 10, de la aceeași adresă, și nu apartamentul nr. 5.

În drept, a invocat art. 948, art. 949, art. 950 - 966 Cod civil.

Pârâta a depus la dosar cerere reconvențională, prin care a solicitat sistarea stării de indiviziune cu reclamanta, prin atribuirea întregului apartament, cu obligarea la plata contravalorii cotei de 2/6 către reclamantă, în cazul în care aceasta refuză partajarea imobilului în natură în două unități locative potrivit folosinței faptice, respectiv pârâtei să i se atribuie două camere, o bucătărie, o baie, o cameră alimente, un hol și o magazie de lemne, iar reclamantei o cameră și un hol; a solicitat de asemenea rectificarea CF în sensul radierii pivniței, întrucât aceasta nu se află sub corpul de clădire proprietatea părților (. 5).

În drept, a invocat disp. art. 115, 119 Cod procedură civilă, art. 728 Cod procedură civilă, art. 673/1-673/14 Cod procedură civilă.

Prin Decizia nr. 243/24.04.1981, emisă de fostul Consiliu Popular al Județului A, în baza Decretului nr. 223/1974 a fost preluată în proprietatea statului cu despăgubiri cota de 2/3 din apartamentul nr. 5 și 102/598 din părțile comune proprietatea numitei, situat în A, str. -, nr. 6, înscris în CF nr. 22691 A, nr. top. 1818/

Prima instanță a reținut că la data de 28.02.1992 s-a încheiat contractul de închiriere nr. 435 între fostul A și pârâtul, având ca obiect. 10 din imobilul situat în A, str. -, nr. 6, iar la data de 16.06.1997 între SC SA, în calitate de reprezentant al Statului Român, și pârâții și s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. 1682, având ca obiect.5.

Potrivit extrasului CF, imobilul înscris în CF nr. 22691 A este proprietatea tabulară a reclamantei cu cota de 2/6 (1/3), dobândită prin cumpărare în anul 1992 cota de 1/6 și prin moștenire în anul 2003 cota de 1/6, și a pârâtei reclamantă reconvențional (fostă ) cota de 4/6 din imobil, dobândită prin atribuire, anterior prin cumpărare.

Din concluziile raportului de expertiză reiese că apartamentul nr. 10, menționat în contractul de închiriere, este parte a apartamentului nr. 5, același cu cel care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare.

Contractul de vânzare cumpărare nr. 1682/16.06.1997 a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 948, 962 964 Cod civil, fiind înstrăinată doar cota de 2/3 din imobilul proprietatea statului; același imobil a fost închiriat pârâților; deși inițial exista neconcordanță între nr. apartamentului menționat în contractul de închiriere și cel precizat în contractul de vânzare cumpărare, eroarea a fost remediată de către SC SA, însă eroarea respectivă nu reprezintă o cauză de nulitate absolută.

Cererea reconvențională formulată de pârâta a fost admisă având în vedere concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză și răspunsul la obiecțiunile formulate, din care reiese că imobilul nu este comod partajabil în natură, nu se pot crea două loturi independente, faptul că pârâta reclamantă reconvențional a efectuat o serie de investiții în imobil, starea necorespunzătoare a părții din imobil aflată în posesia reclamantei, faptul că pârâta are o cotă mai mare, iar reclamanta nu a solicitat să-i fie atribuit imobilul.

S- dispus ieșirea din indiviziune privind imobilul situat în A, str. -, nr.6,.5, jud. A, înscris în 22691 A, prin atribuirea imobilului pârâtei, cu obligarea acesteia la plata unei sulte în sumă de 44000 lei, reprezentând contravaloarea cotei de 1/3 (2/6) din imobil reclamantei pârâtă reconvențional.

Întrucât din raportul de expertiză reiese că apartamentul nr. 5 nu are pivniță, instanța, în temeiul art. 33 și art. 34 din Legea nr. 7/1996 modificată, a dispus rectificarea CF nr. 22691 A, în sensul radierii pivniței.

Împotriva sentinței civile nr. 3772/28.2008 a Judecătoriei Arada declarat apel reclamanta, care a fost respins prin decizia civilă nr. 288/9.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.

Respingând apelul reclamantei și menținând astfel soluția primei instanțe, Tribunalul Arada reținut că problema identității dintre apartamentul nr.5 și apartamentul nr. 10 și a faptului că pivnița nu aparține apartamentului nr.5 au fost clarificate atât prin raportul de expertiză întocmit în cauză, cât și prin adresele depuse la dosar de

Împotriva deciziei civile nr. 288/9.2008 a Tribunalului Arada declarat recurs în termenul legal reclamanta.

În motivarea recursului, a susținut că instanța de apel a interpretat greșit actul dedus judecății și i-a schimbat natura, reținând eronat că obiectul pricinii este "anulare act", în realitate fiind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare.

A susținut, de asemenea, că în mod greșit i s-a respins cererea pentru efectuarea unei expertize pentru identificarea celor două apartamente cu nr.5 și 10.

A arătat că în mod greșit s-a dispus radierea pivniței; deși apartamentul pe care îl ocupă nu are pivniță, trebuie identificat totuși apartamentul care are pivniță în componența sa.

În drept, a invocat art. 304 pct.7,8,9 și 10 Cod procedură civilă și a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin concluziile scrise depuse la dosar, reclamanta, prin reprezentantul său, a susținut în motivarea recursului doar dispozițiile art. 304 pct. 7 și 8 Cod procedură civilă.

Pârâta - a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat respingerea recursului reclamantei ca nefondat, cu motivarea că reținerea de către prima instanță și instanța de apel inexistenței motivelor de nulitate absolută nu echivalează cu interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății sau cu schimbarea naturii acestuia.

A mai arătat că, pe lângă raportul de expertiză întocmit în cauză, expertul a răspuns și la obiecțiunile reclamantei, care ulterior nu a mai solicitat efectuarea unei noi expertize.

Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele de recurs invocate, precum și din oficiu conform art. 306 alin.2 Cod procedură civilă, față de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul reclamantei este neîntemeiat, urmând a fi respins pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Nu se poate reține că instanța de apel a interpretat greșit actul dedus judecății sau că i-a schimbat natura și nici că hotărârea conține motive contradictorii sau străine de natura pricinii.

Faptul că în practicaua hotărârii se menționează ca obiect al acțiunii "anulare act" nu echivalează cu schimbarea naturii juridice a actului dedus judecății.

Ambele instanțe au verificat valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. 1682/1997 și corect au constatat că a fost încheiat cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 948 și urm. din Codul d e procedură civilă, neidentificând nici un motiv care să atragă nulitatea absolută a acestui contract.

Faptul că a existat o eroare de numerotare, care a fost ulterior corectată, nu reprezintă un motiv de nulitate absolută, ci relativă, iar în această situație nici nu putea fi invocată decât de părțile contractante, iar nu de către reclamantă, care este un terț față de actul juridic contestat.

Pe de altă parte, din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă că apartamentul nr. 10 reprezintă de fapt o parte a apartamentului nr.5.

Prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. 1682/1997 nu i s- încălcat reclamantei cota pe care o deține în proprietate din apartamentul nr.5.

Asupra cotei de 2/3 (4/6) din imobilul înscris în CF nr. 22691 A, nr. top. 1818/V, apartamentul nr.5, în suprafață de 154 mp, compus din 3 camere, bucătărie, hol, baie, alimente, Statul Român a devenit proprietar în anul 1981, în baza Decretului nr.223/1974.

închiriat imobilul dobândit astfel, iar prin contractul de vânzare-cumpărare nr.1682/1997 l-a vândut chiriașilor, respectiv pârâților (fostă ) - și -, în baza Legii nr.112/1995.

La ora actuală, conform extrasului de carte funciară, proprietari tabulari asupra imobilului înscris în CF nr.22691 A sunt reclamanta, asupra unei cote de 2/6(1/3), prin cumpărare în 1992(1/6) și prin moștenire în 2003(1/6), și pârâta - asupra unei cote de 4/6 (2/3), dobândită prin atribuire la împărțirea bunurilor comune.

Prin urmare, instanța constată că deși în contractul de vânzare-cumpărare este indicat ca obiect al vânzării apartamentul nr.5, întabularea cumpărătorilor s-a făcut numai asupra cotei de 2/3, atât cât avea statul în proprietate și cât putea să vândă, fără a se aduce vreo atingere dreptului de proprietate al reclamantei asupra cotei sale de 1/3.

De asemenea, în urma sistării indiviziunii, imobilul a fost atribuit pârâtei, cu respectarea dispozițiilor art. 6739și art.67310Cod procedură civilă, cu obligarea acesteia la sultă față de reclamantă pentru cota ei de proprietate.

În cauză nu se impune nici trimiterea cauzei spre rejudecare pentru o nouă expertiză, întrucât cea care s-a efectuat la instanța de fond, concretizată în raportul de expertiză și răspunsul la obiecțiuni, a elucidat chestiunile controversate în ceea ce privește apartamentul care a făcut obiectul vânzării și pivnița.

Față de aceste considerente, în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr.288/9.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții -, - și Municipiul A, prin Primar.

În baza art. 274 alin.1 Cod procedură civilă, va obliga reclamanta la plata în favoarea pârâtei - a sumei de 550 lei, reprezentând cheltuielile de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 288/9.10.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții -, - și Municipiul A, prin Primar.

Obligă reclamanta la plata în favoarea pârâtei - a sumei de 550 lei, reprezentând cheltuielile de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 18.02.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Rujița Rambu

- - G - - -

GREFIER,

- -

Red. -24.02.2009

Tehnored. - 03.03.2009; 2ex.

Primă instanță: Judecătoria Arad

Judecător:

Instanță de apel: Tribunalul Arad

Judecători:;

Președinte:Florin Șuiu
Judecători:Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu, Rujița Rambu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 139/2009. Curtea de Apel Timisoara