Anulare act. Decizia 15/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 15
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Constanța Ștefan C -
JUDECĂTORI: Constanța Ștefan, Eliza Marin Violeta Stanciu
- - -
Grefier - - --
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta, domiciliată în P,-, jud.P, împotriva deciziei civile nr. 329 din 5 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții Primaria Municipiului P - prin Primar, Consiliul Județean, ambele cu sediul în P, B-dul. -, nr. 2-4, Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B, sector 5,- și intervenientul, domiciliat în P,-.A, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns: recurenta reclamantă personal și asistată de avocat din Baroul Prahova în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 17 dosar, intimații pârâți Primăria Municipiului P prin consilier juridic, Consiliul Județean P prin consilier juridic, în baza delegației aflată la fila 16 dosar, lipsind intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B și intimatul intervenient.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul a fost timbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 42.00 lei potrivit chitanței nr. -/2009 și timbru judiciar în valoare de 5 lei, anulate la fila 15 dosar.
Avocat pentru recurenta reclamantă solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Curtea, încuviințează, în baza disp. art. 305 Cod procedură civilă, proba cu înscrisuri.
Avocat pentru recurenta reclamantă depune la dosar un set de 7 file cu planșe fotografice, comunicate intimaților pârâți. Arată că nu are alte cereri și solicită cuvântul în fond, cerere formulată și de reprezentanții intimaților pârâți Primăria Municipiului P prin Primar și Consiliul Județean
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat pentru recurenta reclamantă susține oral motivele de recurs depuse în scris la dosar, arătând în esență că primul motiv de recurs vizează nelegalitatea hotărârii pronunțate de instanța de fond pe considerent că hotărârea a fost pronunțată de alt magistrat decât cel care a instrumentat cauza. În cauză a fost amânată de mai multe ori pronunțarea iar sentința a fost pronunțată și motivată de un alt magistrat decât cel care administrase probatoriile și în fața căruia fuseseră susținute concluziile pe fond. Arată că a invocat această critică și în fața instanței de apel, însă a fost respinsă cu mențiunea că în speță este o eroare materială. Precizează însă că, minuta nu este redactată olograf ci tehnoredactată, iar semnătura de pe aceasta nu poate fi identificată.
Față de acest motiv, solicită admiterea recursului, casarea cu trimitere spre rejudecare la prima instanță.
Pe fond, dacă acest motiv de recurs va fi respins, solicită a se avea în vedere că recurenta a făcut dovezi cu înscrisuri care atestă că declarația de renunțare la succesiunea tatălui său, a fost dată urmare presiunilor exercitate de fostul regim comunist, cu scopul de a nu-și pierde locul de muncă. Există acte noi, depuse la instanța de apel, cu care face dovada că nici nu a existat dosar succesoral de pe urma autorului recurentei și care atestă și nereguli în ceea ce privește înregistrarea dosarului succesoral al autorului său și eliberarea certificatului de vacanță succesorală într-un dosar care nu există.
Solicită admiterea recursului, modificarea ambelor hotărâri pronunțate în cauză, urmând a se constata nulitatea absolută a certificatului de vacanță succesorală.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Consilier juridic pentru intimata pârâtă Primăria Municipiului P - prin Primar, solicită respingerea recursului ca nefondat. Depune concluzii scrise la dosar.
Consilier juridic pentru intimatul pârât Consiliul Județean P solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr. 11254/2003 reclamanta a chemat în judecată pe pârâtele Consiliul Județean P și Primăria Mun. P, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună nulitatea absolută a declarației sale dată la Tribunalul Popular al Raionului Tîrgul L, autentificată sub nr. 138/1964, nulitatea absolută a certificatului de vacanță succesorală nr. 266/1965 eliberat de fostul notariat de Stat P, nulitatea Deciziei nr. 222/1965 emisă de fostul Comitet Executiv al Sfatului Popular al Regiunii P pentru succesiune vacantă, constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 3884/1969, constatarea calității sale de moștenitoare a defuncților săi părinți și asupra bunurilor imobiliare preluate de stat ca succesiune vacantă și completarea certificatului de moștenitor nr. 2582/1982, cu aceste bunuri.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că tatăl sau a decedat la 26.03.1964, de pe urma sa rămânând ca moștenitori ea - în calitate de fiică și - în calitate de soție supraviețuitoare, ambele fiind constrânse de organele de partid și de stat, să renunțe la succesiunea rămasă de pe urma defunctului, fiind silită să dea declarație de renunțare la succesiune.
Prin sentința civila nr. 5076/2004, pronunțată de Judecătoria Ploiești, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Județean P invocată de acesta și s-a admis acțiunea în constatarea nulității absolute, astfel cum a fost formulată de reclamantă, reținându-se că din probe a rezultat că reclamanta este singura moștenitoare a defunctei sale mame -, iar declarațiile de renunțare la succesiune au fost luate prin constrângere morală, date fiind condițiile social-politice din acea vreme.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Primăria Municipiului P, care a fost admis prin decizia nr. 248/2006 a Tribunalului Prahova prin care s-a desființat sentința atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Ploiești.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, ce a fost respins ca nefondat de către Curtea de APEL PLOIEȘTI prin decizia nr. 983/23.06.2006.
Primindu-se dosarul la Judecătoria Ploiești, cauza a fost reînregistrată la nr-.
Totodată, conform considerentelor deciziei de casare, s-a dispus introducerea în cauza a Statului R, prin Ministerul Finanțelor.
Prin încheierea din ședința publică din data de 19.01.2007, Judecătoria Ploieștia dispus suspendarea judecării cauzei în baza art. 1551Cod procedură civilă, motivând că pârâta Primăria Municipiului nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite de către instanță prin încheierea de ședința din data de 29.11.2006 în sensul că nu a depus la dosar Hotărârea cu privire la imobilul in cauză.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta, ce a fost admis prin decizia civila nr. 254/26.02.2007 pronunțata de Tribunalul Prahova, care a trimis cauza la aceeași instanța de fond, pentru continuarea judecății.
În urma precizării de către reclamantă, la solicitarea instanței, a deținătorului actual al terenului situat în P,- A, în persoana numitului, acesta a fost introdus în cauză, în calitate de intervenient, conform încheierii din data de 29.10.2007, iar față de obiectul concret al acțiunii și pe linia considerentelor deciziei de casare, s-a introdus în cauză, în calitate de pârât și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor.
În cauză, s-au administrat probatorii suplimentare cu înscrisuri.
La termenul din 3.12.2007, pârâta Primăria Municipiului Par eiterat excepția prescrierii dreptului la acțiune, având în vedere că, față de motivarea cererii reclamantei, nulitatea invocată este una relativă, precum și excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât instituția Primăriei nu a fost implicată în niciun fel în contextul declarației și a celorlalte acte a căror nulitate se solicită - excepție invocată și în fața primei instanțe, încă din data de 16.06.2004.
Pârâtul Consiliul Județean Par eiterat la rândul său excepția lipsei calității sale procesuale pasive, pe care o invocase și la prima judecată în fond, formulând totodată concluzii de respingere în fond a acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 12227/27.12.2008 pronunțată de Judecătoria Ploieștia fost respinsă excepția prescrierii dreptului la acțiune, invocată de pârâta Primăria Municipiului P, față de precizarea acțiunii de către reclamantă.
Instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Primăria Municipiului P și Consiliul Județean P, invocată de aceștia și, în consecință, a respins acțiunea față de pârâții menționați ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
De asemenea, a fost respinsă acțiunea precizată formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și cu intervenientul, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, în ce privește excepția prescrierii dreptului la acțiune, aceasta nu poate fi reținută, față de formularea prezentei acțiuni în sensul constatării nulității absolute a actelor contestate - nulitate ce are caracter imprescriptibil.
În esență instanța fondului a reținut pe de o parte că deși reclamanta a invocat unele situații de fapt care ar fi determinat constrângerea sa morală de a formula declarație de renunțare la succesiune nu a făcut o dovadă concretă în acest sens mai mult, reclamanta nu a contestat explicit nici declarația de renunțare a mamei sale la succesiune a defunctului iar în ceea ce privește contestarea propriei declarații deși odată cu prăbușirea sistemului comunist în anul 1989 reclamanta avea posibilitatea să conteste actele emise prin constrângerea invocată în prezenta cauză însă nu a făcut acest lucru decât la sfârșitul anului 2003.
În consecință instanța a apreciat ca neîntemeiate atât cererile de constarea nulității absolute a declarației de renunțare la succesiune cât și a celorlalte acte subsecvente.
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței pronunțată de judecătorie a fost respins de Tribunalul Prahova prin decizia 329/5 mai 2009.
A reținut în esență instanța de control judiciar că hotărârea atacată nu este afectată de nulitatea reglementată de art. 260 alin. 2 Cod procedură civilă în condițiile în care a fost pronunțată de judecătorul care a administrat probatoriul și în fața căruia s-au desfășurat dezbaterile în fond fiind respectat principiul continuității completului de judecată.
Pe fondul cauzei tribunalul a reținut vă s-a procedat corect de prima instanță constatându-se că susținerile reclamantei nu au fost dovedite și ca atare acțiunea sa nu poate fi primită.
Împotriva deciziei sus-menționate a declarat recurs în termen legal reclamanta considerând-o nelegală și netemeinică în sensul disp. art. 304 pct. 2,6,8 și 9 Cod procedură civilă sub următoarele aspecte:
Sentința pronunțată de Judecătoria Ploiești este nelegală sub incidența prev. de art. 304 pct. 2 rap. la art. 260 alin.2 Cod procedură civilă.
Arată în esență recurenta că deși administrarea probatoriilor și dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în compunerea unui anumit complet de judecată care a și rămas în pronunțare, hotărârea a fost dată și motivată de un alt magistrat decât cel în fața căruia s-a pus concluziile pe fond.
Se concluzionează de recurentă că o astfel de hotărâre judecătorească este lovită de nulitate.
Pe fondul cauzei recurenta susține că instanța de apel a interpretat greșit actul dedus judecății în sensul că reclamanta a investit instanța cu soluționarea unei acțiuni având ca obiect constatarea nulității absolute a declarației de renunțare la succesiunea tatălui său,acțiune imprescriptibilă,astfel încât constatarea instanței de apel ca fiind vorba despre un viciu de consimțământ ce generează nulitatea relativă acțiunea este prescrisă este greșită.
Se susține în continuare de recurentă că în mod nelegal și cu încălcarea principiului disponibilității tribunalul a apreciat că actul juridic al renunțării la succesiune îndeplinește condițiile de validitate, cauza fiind reală, licită și morală.
Se apreciază de recurentă sub acest aspect că în cauză s-a ignorat în totalitate probatoriul administrat din care a rezultat că declarația de renunțare la succesiune a fost făcută de reclamantă doar cu scopul de a-și păstra locul de muncă.
În fine, se critică hotărârea pronunțată în apel și sub aspectul soluționării greșite a acțiunii în ceea ce privește cadrul procesual al părților participante.
Se susține sub acest aspect că la data promovării acțiunii - 2003, reclamanta a chemat în judecată Primăria Municipiului P ca unitate administrativ teritorială pe raza căreia este situat imobilul și Consiliul Județean P ca succesor juridic al fostului Comitet Executiv al Sfatului Popular al Regiunii P pentru ca ulterior, ca efect al modificării Legii administrației publice locale calitatea procesuală pasivă putând avea doar Municipiul P prin Primar, și, cu toate acestea deși instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtele Primăria Municipiului P și Consiliul Județean P, aceste pârâte au continuat să apară în dispozitivul hotărârilor judecătorești recurate.
Se solicită admiterea recursului, casarea deciziei cu trimitere la instanța de fond spre rejudecare și, în subsidiar admiterea recursului, modificarea ambelor hotărâri și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Curtea, analizând decizia atacată în raport cu criticile formulate, față de actele și lucrările dosarului și de normele legale incidente în soluționarea cauzei, constată că recursul este nefundat și va fi respins în baza disp. art. 312 alin.1 Cod procedură civilă cu motivarea de mai jos:
Nu poate fi vorba despre o nulitate a hotărârii pronunțată de judecătorie în sensul disp. art. 260 alin. 2 Cod procedură civilă în condițiile în care a fost respectat principiul continuității completului de judecată, hotărârea fiind pronunțată de judecătorul care a administrat probatoriul și în fața căruia s-au desfășurat dezbaterile în fond.
Chiar dacă în partea introductivă a sentinței apare numele unui alt judecător decât cel cuprins în încheierea de dezbateri, este evident că în cauză nu poate fi vorba decât despre o simplă eroare, minuta ( chiar tehnoredactată și nu olografă) fiind semnată de judecător ca de altfel și încheierile succesive de amânare a pronunțării purtând aceeași semnătură a judecătorului care a pronunțat hotărârea.
Și pe fondul cauzei hotărârea atacată este corectă.
Nu poate fi vorba despre o interpretare greșită a actului juridic dedus judecății, reclamanta investind instanța cu soluționarea acțiunii în constatarea nulității absolute a declarației de renunțare la succesiunea tatălui său iar instanțele s-ai pronunțat în limitele cu care a fost sesizate.
Chiar dacă instanța de apel analizând cauza și cu trimitere la aspectele teoretice ce le presupune și chiar dacă apreciază că în speță ar fi vorba despre o nulitate relativă, în aplicarea principiului neagravării situației în propria cale de atac, menține hotărârea fondului care stabilise că renunțarea reclamantei la succesiunea tatălui său nu are o cauză ilicită.
Instanța de fond cărei soluții a fost confirmată în apel a reținut corect că acțiunea reclamantei nu putea fi primită atâta timp cât prezumția că în condițiile socio-politice comuniste atât reclamanta, cât și mama sa au fost constrânse să renunțe la succesiunea autorului lor nu a fost susținută de probe concludente în acest sens.
Cât privește critica referitoare la soluționarea greșită a acțiunii față de cadrul procesual al părților participante la proces și aceasta apare ca nefondată în condițiile în care prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtelor Primăria Municipiului P și Consiliul Județean P, soluție menținută în apel, împrejurarea că în conceptul de citare la exercitarea căilor de atac sunt menționate și aceste părți fiind irelevantă și în nici un caz de natură a prejudicia pe recurenta-reclamantă.
Față de considerentele mai sus arătate Curtea constată că legalitatea deciziei atacate nu este afectată, motiv pentru care va respinge recursul declarat de reclamantă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta, domiciliată în P,-, jud.P, împotriva deciziei civile nr. 329 din 5 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții Primaria Municipiului P - prin Primar, Consiliul Județean, ambele cu sediul în P, B-dul. -, nr. 2-4, Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B, sector 5,- și intervenientul, domiciliat în P,-.A, județul P, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 ianuarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Constanța Ștefan, Eliza Marin Violeta Stanciu
C - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored./grefier
7 ex./2 febr. 2010.
f- Judecătoria Ploiești
a- Tribunalul Prahova
,
Operator de date cu caracter personal
nr.notificare 3120
Președinte:Constanța ȘtefanJudecători:Constanța Ștefan, Eliza Marin Violeta Stanciu
