Anulare act. Decizia 2/2008. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2/2008-
Ședința publică din 08 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Bocșe Elena judecător
- - - -
R - judecător
- grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenții reclamanți și ambii cu domiciliul în sat., nr. 12, comuna de C, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți și -ambii cu domiciliul în O,-,. 24, județul B și domiciliat în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 575/A din 18 octombrie 2006 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. 4192/2006, prin care a fost menținută în totalitate sentința civilă nr. 2925 din 10 mai 2005 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr. 9697/2004, având ca obiect: anulare contract de vânzare-cumpărare.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă recurenta reclamantă personal și reprezentată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 1523/20.03.2007 emisă de Baroul București - Cabinet Individual care se prezintă și în reprezentarea recurentului reclamant lipsă, intimatul pârât personal și reprezentat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 62/24.09.2007 emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, lipsă fiind intimații pârâți și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, precum și faptul că recursul este legal timbrat cu suma de 83 lei taxă judiciară de timbru achitată prin chitanța nr.354-1-19 din 20.12.2007 emisă de Primăria Municipiului O - Direcția Finanțe Locale și timbre judiciare în valoare de 3,45 lei, după care:
Reprezentanta recurenților reclamanți depune la dosar hotărârile date în dosarele disjunse, și anume: decizia civilă nr.109/A din 14.02.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr- și sentința civilă nr.2925 din 10.05.2005 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr.9697/2004. Precizează că, în prezentul dosar au fost depuse două recursuri, unui declarat de către reprezentantul reclamanților de la instanțele anterioare și unul formulat prin reprezentantul reclamanților din recurs. Solicită detașarea recursului formulat de către avocatul reclamanților din apel, arătând că sentința atacată nu este cea cu nr.2925/2005.
Reprezentanta intimatului pârât arată că numărul deciziei și a sentinței atacate cu prezentul recurs, sunt corect înserate în motivele de recurs, decizia atacată având numărul 575/A/2006 iar sentința este 2925/2005, așa cum se află specificat în ambele recursuri de la dosar. Depune la dosar decizia nr.109/A din 14 februarie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, și învederează că hotărârea este irevocabilă prin nerecurare.
La întrebarea instanței, reprezentanții părților prezente, arată că nu mai au probe sau cereri de formulat și solicită judecarea cauzei.
Nemaifiind probe sau cereri de formulat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurenților reclamanți solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate având drept consecință admiterea apelului și schimbarea în totalitate a sentinței instanței de fond, pentru motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat 595 lei plus taxa de timbru. În motivare arată că, dobânditorii au fost de rea credință, ceea ce se poate dovedi cu orice mijloc de probă, în acest sens fiind audiat și un funcționar din cadrul Primăriei de C, care a adus la cunoștință cumpărătorului că sunt discuții privind apartenența dreptului de proprietate a terenului pe care acesta din urmă dorea să-l achiziționeze. Învederează că, posesia a aparținut recurenților reclamanți iar cumpărătorii sunt de rea credință.
Reprezentanta intimaților pârâți solicită respingerea recursului și păstrarea în totalitate a deciziei atacate ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu de avocat în sumă de 800 lei. În motivare arată că, în speța de față, buna sau reaua credință sunt irelevante, recurenții reclamanți nejustificând calitatea lor procesuală.
În replică, reprezentanta recurenților reclamanți arată că, recurenții reclamanți dețin un testament, care le justifică calitatea procesuală.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2925/2005 pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosar nr.9627/2005, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții și - și cu pârâtul. S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind cheltuielile de judecată.
Pentru a decide astfel, judecătoria a reținut că prin contractul de vânzare cumpărare nr.681/11.02.2004, pârâții și - au înstrăinat pârâtului, terenul înscris în CF. 856, cu nr.top.1425/33. Din cuprinsul cărții funciare rezultă că la data dobândirii dreptului de proprietate era înscris în CF. dreptul înstrăinătorilor dobândit ca urmare a unui contract de întreținere cu numitul, antecesorul acestora.
Instanța a apreciat că prin probele administrate reclamanții nu au reușit să facă dovada relei credințe a pârâtului, astfel cum impune art. 1899 alineat 2 Cod civil. Astfel, declarațiile martorilor audiați în cauză, conduc la concluzia că pârâtul a depus toate diligențele necesare pentru a se interesa de situația juridică a terenului în cauză, înscrierile din CF. lipsa vreunui proces intentat între părți și notat în CF. contractul de întreținere notat în CF. fiind suficiente pentru a-l determina să-și formeze convingerea că a cumpărat de la adevărații proprietari. Toate înscrisurile existente la data cumpărării relevau o situație juridică a terenului clară, iar faptul că i s-a adus la cunoștință de către martorul G despre faptul că terenul este cu "probleme" fără a i se oferi vreo argumentație pertinentă în acest sens, nu poate răsturna prezumția de bună credință de care se bucură cumpărătorul subsecvent cu titlu oneros al unui imobil.
Prin decizia civilă nr.575/A din 18 octombrie 2006 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr.4192/2005, a fost respins ca nefondat apelul civil introdus de apelanții și, împotriva sentinței civile nr.2925/10.05.2005 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a păstrat-o în totalitate, cu obligarea apelantului la cheltuieli de judecată în cuantum de 600Ron în favoarea intimatului.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de apel a reținut următoarele:
Prin contractul de vânzare cumpărare nr.681/11.02.2004 de, intimații pârâți și - i-au înstrăinat pârâtului intimat, suprafața de 1439. teren, înscris în 856 cu nr.top.1425/33.
Vânzătorii și, au dobândit dreptul de proprietate asupra acestui imobil prin contractul de întreținere autentificat cu nr.4502/08.10.1997 de, fiindu-le transmis cu titlu de întreținere de numitul.
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Oradea la data de 01.04.2004 apelanții reclamanți cer instanței să constate nulitatea absolută a respectivului contract de întreținere și ca urmare să se anuleze contractul de vânzare cumpărare încheiat, invocându-se reaua credință a pârâtului la încheierea acestuia.
Potrivit art. 34 din Legea 7/1996, cuprinsul CF. se consideră exact în folosul acelei persoane care a dobândit prin act juridic cu titlu oneros, un drept real, dacă în momentul dobândirii dreptului nu a fost înscrisă în CF. vreo acțiune prin care se contestă cuprinsul ei, sau dacă nu a cunoscut pe altă cale această inexactitate.
După cum rezultă din evidența CF- 856, dreptul de proprietate al vânzătoarei, a fost înscris în CF. la data de 10.10.1997, iar acțiunea prin care se urmărește desființarea acestui titlu a fost promovată la data de 01.04.2004. Constatându-se prin urmare că termenul de 3 ani a fost cu mult depășit, efectele contractului de vânzare cumpărare încheiat de pârâtul intimat, ar putea fi afectate în ipoteza desființării titlului inițial al vânzătorului, numai în situația în care s-ar reține reaua sa credință, pentru că în cazul bunei credințe, acțiunea nu ar mai putea fi primită, astfel cum s-a arătat mai sus.
Astfel cum corect a reținut judecătoria, la data dobândirii dreptului de proprietate de către intimatul, titlul de proprietate al vânzătorului era înscris în CF. nefiind notată nici o acțiune prin care să se conteste acest drept.
Contractul de vânzare cumpărare a cărui anulare se solicită, a fot încheiat după un interval de 7 ani de la data înscrierii dreptului inițial al vânzătorului, timp în care acest drept nu a fost contestat, aspect ce a fost de natură să întărească și mai mult convingerea cumpărătorului că dreptul de proprietate al vânzătoarei a fost pe deplin consolidat.
Depoziția martorului G care relatează că i-ar fi explicat intimatului că terenul este cu probleme și că i-ar fi adus la cunoștință faptul că fostul proprietar a fost înmormântat de reclamant, nu este de natură să formeze convingerea instanței că cumpărătorul a cunoscut sau eventual ar fi putut cunoaște cu diligențe minime împrejurare că vânzătorul nu a fost proprietar al imobilului înstrăinat, astfel cum susțin apelanții, atâta timp cât la data încheierii contractului, vânzătorul deținea un titlu în aparență valabil, fiind lipsită de relevanță împrejurarea că acesta ar putea fi desființat ulterior.
Împotriva acestei decizii, în termen au declarat recurs reclamanții - recurenți și, solicitând modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii apelului, iar în fond admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului se arată că instanța de apel a motivat hotărârea atacată în afara obiectului pricinii, dar și cu aplicarea greșită a legii.
Astfel cumpărătorul din acest contract nu este de bună credință, deoarece el a cunoscut că exista o dispută serioasă asupra terenului, respectiv că o altă persoană invocă un drept de proprietate asupra imobilului, dar cu bună știință și-a asumat toate riscurile.
Pe de altă parte se arată că rectificarea cărții funciare, invocată de instanță, nu a făcut obiectul acțiunii decât în subsidiar și numai ca efect al anulării contractului de vânzare - cumpărare, astfel că referirea la termenul de 3 ani prevăzut de Legea 7/1996 este în afara obiectului pricinii.
În drept, invocă dispozițiile art. 299 Cod procedură civilă.
Prin notele de ședință depuse la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind pe de o parte că recurenții nu au calitatea procesuală necesară pentru a înainta o acțiune în anulare a unui contract față de care sunt terți, iar pe de altă parte nu au dovedit desființarea titlului primului dobânditor, respectiv reaua credință a terțului subdobânditor.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, Curtea apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Contractul de vânzare cumpărare în discuție a fost încheiat cu respectarea cerințelor prevăzute de lege, reclamanții - recurenți nefăcând dovada existenței unor motive de natură să atragă nulitatea absolută a acestuia.
Astfel, - contrar susținerilor recurenților - la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, dreptul de proprietate al vânzătoarei era înscris în cartea funciară, acest drept fiind consolidat prin sentința civilă nr.879/2006 a Judecătoriei Oradea, definitivă și irevocabilă, prin care s-a respins acțiunea în constatarea nulității absolute a contractului de întreținere, contract care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate al vânzătoarei.
În aceste condiții, nu se poate reține existența relei credințe în persoana terțului subdobânditor, cu atât mai mult cu cât la data încheierii contractului de vânzare cumpărare, în cartea funciară nu era notată nici o acțiune prin care să se conteste dreptul de proprietate al vânzătorului.
Față de considerentele mai sus reținute, Curtea urmează în temeiul art. 312 alineat 1 coroborat cu art. 316 și 296 Cod procedură civilă să respingă recursul ca nefondat, iar în baza art. 274 Cod procedură civilă să-i oblige pe recurenți la 800 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatului, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de reclamanți și ambii cu domiciliul în sat., nr. 12, comuna de C, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți și -ambii cu domiciliul în O,-,. 24, județul B și domiciliat în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 575 din 18 octombrie 2006 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.
Obligă părțile recurente să plătească părții intimate suma de 800 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVO CABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 08 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - R
Red.dec.- /17.01.2008
Jud.fond.
Jud.apel. -
Dact./17.01.2008
Ex.2
Președinte:Bocșe ElenaJudecători:Bocșe Elena, Pantea Viorel Judecăor Roman