Anulare act. Decizia 203/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. -203/
Ședința publică din 28 Mai 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Ploscă JUDECĂTOR 2: Irina Tănase
JUDECĂTOR 3: Lică Togan
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr. 52/A din 6 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr.--.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul- reclamant G, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 107/2008, emisă de Baroul I- Cabinet individual, lipsind intimații- pârâți -, și .
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat prin anularea chitanței depusă la dosar din care rezultă că a fost achitată suma de 6,00 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Apărătorul recurentului- reclamant a depus la dosar note scrise și susține că nu are cereri prealabile de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul- reclamant critică soluția instanței de apel și susține că în mod greșit nu s-a procedat la anularea actului de schimb. Consideră că a făcut dovada cu actele depuse la dosar că actul de schimb, întocmit de autorul reclamantului a fost numai scriptic, însă niciodată acesta nu a stăpânit terenul așa cum s-a stipulat în act.
Solicită admiterea recursului, casarea deciziei pronunțată de Tribunalul Vâlcea, iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Rm V la nr- reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâți, și, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună nulitatea actului de schimb încheiat la data de 30 mai 1948 între autorul reclamantului și autorii pârâților și -.
În motivarea acțiunii, se arată că prin actul de schimb, tatăl autorului a dat în schimb autorilor pârâților terenul în suprafață de 3750 mp situat în Rm.V pct. și a primit în schimb suprafața de 7500 mp situat în comuna, pct. " ", însă acest act s-a încheiat doar scriptic și nu faptic.
S-a mai arătat că, dacă actul de schimb era încheiat faptic, - ar fi depus cerere conform Legii nr.18/1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului situat în Rm.V pct. "" și nu pentru terenul din com..
De asemenea, s-a arătat că - nu a avut terenul din Rm.V trecut în Registrul agricol în perioada 1959 - 1063 și nu s-a înscris cu el în CAP, ci cu cel din comuna.
Concluzionând, reclamantul a arătat că dacă actul de schimb s-ar fi încheiat faptic, - îl înregistra și-l autentifica până la încheierea cooperativizării agriculturii.
Pârâta - a depus întâmpinare, aflată la filele 9-10 dosar, prin care solicită respingerea acțiunii ca netemeinică și nefondată, precizând că, în astfel de litigii legate de actul de schimb a cărui nulitate se solicită, s-au mai judecat în perioada 1995 - 2000.
Atât reclamantul cât și pârâții au depus înscrisuri la dosar constând în actul de schimb a cărui nulitate se solicită, hotărâri judecătorești etc.
Prin sentința civilă nr.2533/3 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Rm V în dosarul nr.- a fost respinsă acțiunea și s-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată, reținându-se următoarele: potrivit actului de schimb încheiat la data de 30 mai 1948, autorul reclamantului a dat lui - terenul în suprafață de 3750 mp în pct. "" pe raza loc. Rm.V, și a primit de la aceasta terenul în suprafață de 7500 mp în pct. " " -; actul s-a încheiat în prezența martorilor asistenți, părțile intrând de îndată în posesia terenurilor schimbate, în cuprinsul actului menționându-se și o clauză penală; de atunci și până la înființarea CAP, cele două bucăți de teren au fost folosite de coschimbași, conform clauzelor contractului de schimb; ulterior, Comisia Județeană de Aplicare a Legii nr.18/1991 a reconstituit pârâtei - dreptul de proprietate asupra terenului din pct. "" - Rm.V, conform hotărârii nr-; motivul invocat de reclamant în constatarea nulității absolute a actului de schimb în sensul că acesta s-a încheiat doar scriptic și nu faptic, nu este dovedit prin probe de către reclamant, iar existența faptică a schimbului este confirmată între altele și de faptul că începând cu anul 1958 autorul reclamantului nu a mai avut înscris la rolul agricol terenul din pct. " ", ci doar terenul primit în schimb în pct. "" din com.; așa cum rezultă din adresa înaintată instanței de către Comisia Locală de Fond Funciar, inițial s-a eliberat o adeverință provizorie moștenitorilor lui - pentru terenul din pct. "", însă ulterior s-a dat eficiență actului de schimb prin invalidarea reconstituirii conform Hotărârii nr.7025/1998 de către Comisia Județeană de Aplicare a Legii nr.18/1991 V, astfel că în prezent pârâții stăpânesc doar terenul primit în schimb de autoarea lor din Rm.V -; actul de schimb a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale și nu există motive care să atragă nulitatea sa.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul G care a solicitat schimbarea în tot a acesteia și admiterea cererii sale astfel cum a fost formulată pentru următoarele motive:
1.Hotărârea instanței de fond prin care respins cererea privind constatarea nulității actului de schimb încheiat la data de 30 mai 1948 este nelegală și netemeinică.
2.Judecătoria Rm. V nu apreciat corect probele administrate în timpul procesului civil, iar hotărârea judecătorească pronunțată se întemeiază pe o greșeală gravă de fapt prin aplicarea greșită a legii.
3. Judecătoria Rm. Vaa preciat greșit că actul de schimb s-a încheiat la data de 30 mai 1948 cu respectarea prevederilor legale și că nu există motive care să atragă nulitatea fără a lua în considerare următoarele aspecte:
- în răspunsul cu nr.453/26.03.2007 dat de Arhiva Națională a Direcției Județene V scrie că nu se găsește actul de partaj înregistrat între tatăl său și fratele lui care în anii 1937 și 1938 stăpâneau împreună terenul din Rm V, pct., conform actului de donație făcut de părinții lor cu nr.423/18 martie 1937, iar tatăl său nu putea încheia un act de schimb pentru că era în indiviziune cu acest teren;
- în răspunsurile cu nr.c/239/26.02.2007 și nr.2668 din 22.01.2007 date de Arhiva Națională a Direcției Județene V scrie că actul de schimb încheiat la data de 30 mai 1948 între și și - nu se găsește înregistrat la Tribunalul Rm V și în mapele cu acte autentice ale Judecătoriei Rm V pe anii 1948-1951.
- în răspunsul cu nr.2213 trimis de Primăria Mun. Rm V, Judecătoriei Rm V în data de 22 ianuarie 2007 în dosarul nr.- scrie că autoarea intimaților - nu a depus cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii nr.18/1991 pentru terenul din Rm V, prt. "" și că - nu a avut terenul din Rm V, pct. "" trecut în registrul agricol în perioada 1959/1963.
- hotărârea nr.77/704 din 17.12.1992 este dată de Comisia Județeană în mod abuziv și a validat-o pe - cu suprafața de 3750. teren în Rm V, pct. "" peste validarea făcută de el în baza unei contestații depusă de - în data de 30 noiembrie 1992, după expirarea termenului de depunere a contestațiilor; în răspunsul nr.3366/21 februarie 2007 al Prefecturii Județului V scrie că aceasta nu putea să depună o contestație privind Legea nr.18/1991, deoarece nu a depus cerere de reconstituire potrivit acestei legi.
- Primăria Mun. Rm Vae liberat pe numele - proces-verbal de punere în posesie în data de 15.12 1993 și titlu de proprietate în data de 9.07.1999, pentru terenul din Rm V, pct. "" în mod abuziv fără ca intimata să depună cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii nr.18/1991 și fără să aibă acest teren trecut în registrul agricol; acest fapt rezultă și din răspunsul dat de Primăria Mun. Rm V cu nr.2213/22.01.2007, iar titlul de proprietate a fost eliberat în timpul procesului.
- intimata - a reconstituit terenul din comuna -, pct. "" în anul 1991, teren pe care l-a stăpânit până în anul 1998 când a decedat, iar moștenitorii -, și au cerut în același an invalidarea terenului din pct. " ", invalidare care s-a făcut prin Hotărârea nr.7025/11 decembrie 1998, în timpul procesului; prin această hotărâre i-a câștigat terenul din Rm V, pct. "".
- intimații -, și au cerut prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 18.02.2000, terenul din pct. "" ce fusese invalidat în anul 1998 prin Hotărârea nr. 7025/11.12.1998, iar prin sentința civilă nr.8544, pronunțată de Judecătoria Rm V în dosarul nr.2211/2000, rămasă irevocabilă, a fost obligată Comisia de Aplicare a Legii nr.18/1991 - -, să-i pună din nou în posesie pe suprafața de 3,12 ha din care în pct."" 1 ha, conform adeverinței provizorii nr.504/22.11.1991.
- intimații -, și sunt proprietarii ambelor terenuri și au pentru acestea hotărâri irevocabile, iar el nu stăpânește din anul 1999 și până în prezent nici un teren fiindu-i încălcat dreptul de proprietate.
- în mod greșit instanța de judecată a menționat că tatăl său nu a avut teren în Rm V, pct. "" trecut în registrul agricol în perioada 1959-1963, deși acest lucru rezultă din adeverința nr.2551/24 decembrie 1996, eliberată de Primăria comunei -.
Prin decizia civilă nr.52/A din 6 martie 2008, Tribunalul Vâlceaa respins apelul formulat de reclamant ca nefondat, precum și cererea intimatei de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea deciziei instanța a apreciat că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Obiectul acțiunii formulate de reclamant reprezintă constatarea nulității absolute a actului de schimb încheiat la data de 30 mai 1948 între autorul său și autorii și -.
Nulitatea reprezintă acea sancțiune civilă care atrage desființarea actelor juridice încheiate cu nerespectarea condițiilor de fond și/sau de formă necesare pentru realizarea acordului de voință al părților. Nulitatea intervine așadar pentru cauze contemporane momentului încheierii contractului. Cauzele ulterioare acestui moment nu pot atrage nulitatea ci, eventual o altă sancțiune.
În primul motiv de apel s-a invocat nelegalitatea și netemeinicia sentinței atacate fără a se menționa vreun argument în acest sens. În lipsa unui astfel de argument instanța de apel a considerat acest prim motiv ca nefondat.
În al doilea motiv s-a invocat aprecierea greșită a probelor administrate în timpul procesului civil și întemeierea hotărârii judecătorești pe o greșeală gravă de fapt prin aplicarea greșită a legii, fără a se menționa care sunt probele care nu au fost corect apreciate, care sunt greșelile de fapt făcute și ce dispoziție legală a fost aplicată greșit. Criticile generale, neînsoțite de argumente referitoare la aspecte concrete ale cauzei, nu pot fi reținute de instanța de apel și nu pot duce la schimbarea soluției primei instanțe.
În al treilea motiv de apel s-au invocat mai multe aspecte care, în opinia apelantului, ar atrage nulitatea contractului de schimb încheiat la data de 30 mai 1948 și care nu au fost avute în vedere de prima instanță.
Referitor la acest motiv s-a reținut că cele mai multe din aspectele invocate nu atrag nulitatea contractului de schimb, fiind fie ulterioare momentului încheierii contractului (nedepunerea de către - a unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate conform Legii nr.18/1991, neîndreptățirea acesteia la reconstituire, validarea și invalidarea acesteia pentru terenurile în litigiu, formularea unor contestații potrivit Legii nr.18/1991, eliberarea unor procese-verbale și unor titluri de proprietate pe numele -, eliberarea unor adeverințe provizorii, existența unor litigii potrivit legilor fondului funciar, etc.), fie contemporane momentului încheierii contractului, dar străine de condițiile de fond și de formă ale actului juridic (înscrierea în registrele agricole, existența actelor autentice în mapele Judecătoriei Rm V, ale Tribunalului Vâlcea, etc.).
S-a reținut că toate aceste aspecte pot da naștere unor alte litigii între părți, dar nu interesează prezenta cauză în care s-a solicitat constatarea nulității absolute a actului de schimb, deoarece așa cum s-a menționat și anterior nulitatea privește actele juridice întocmite cu nerespectarea condițiilor de fond și de formă necesare pentru validitatea lor la momentul încheierii actului.
Singurul motiv din cele invocate de apelant care privește condițiile de fond ale actului juridic este cel de la pct.3 lit.a, conform căruia tatăl său, și fratele acestuia erau în indiviziune cu privire la terenul în litigiu în anii 1937-1938, însă, nici acest aspect nu afectează valabilitatea contractului de schimb.
În cazul înstrăinării unui bun aflat în indiviziune, practica judiciară și doctrina au subliniat în mod constant că actul juridic încheiat numai de unul sau de o parte dintre coindivizari nu este lovit de nulitate, ci este afectat de o condiție rezolutorie constând în atribuirea sau nu la partaj a întregului bun în lotul celui sau celor care l-au înstrăinat, astfel încât nici acest ultim motiv nu atrage nulitatea contractului de schimb.
Întrucât intimata - a solicitat obligarea reclamantului-apelant la plata cheltuielilor de judecată însă nu a făcut dovada efectuării unor astfel de cheltuieli, instanța a respins această cerere.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a formulat recurs reclamantul, susținând că în mod greșit a fost respins apelul, fără a se ține cont de următoarele aspecte:
- prin actul nr.453 din 26.03.2007, eliberat de Arhiva Națională a Direcției Județene V se arată clar că la nivelul anilor 1937 - 1938, autorul său, stăpânea terenul împreună cu fratele său, în baza actului de donație nr.423/18.03.1935, astfel că, la nivelul anului 1948, autorul său, nu putea încheia un act de schimb cu terțe persoane, fiind în indiviziune cu fratele său;
- prin răspunsurile cu nr.239/26.02.2007 și nr.2668/22.01.2007, eliberate de Arhiva Națională a Direcției Județene V, se atestă în mod clar că acest act de schimb nu a fost înregistrat în mapa cu acte autentice ale judecătoriei pentru perioada 1948 - 1951;
- din adresa Primăriei Rm. V emisă la 22.01.2007 reiese clar - nu a avut vreodată teren în pct. " " din Rm. V, astfel că în mod abuziv Comisia locală de fond funciar a eliberat acesteia titlu de proprietate pe o suprafață de 3750 mp;
- instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că, după reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului din pct. " ", pârâții, în numele autorilor lor au solicitat și terenul din pct. " - ", teren care se reține a fi fost dat la schimb.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Recurentul și-a întemeiat recursul pe disp. art.304 pct.7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
Examinând recursul formulat de reclamant, prin prisma motivelor de recurs invocate, în raport cu actele dosarului, Curtea constată că este nefondat și urmează a fi respins.
Motivul de recurs încadrat în art.304 pct.7 Cod procedură civilă nu se regăsește în expunerea de motive și este nefondat în raport de considerentele deciziei recurate, întrucât instanța de apel a verificat în limitele cererii de apel stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță.
Motivul de recurs încadrat în art.304 pct.8 Cod procedură civilă este de asemenea nejustificat în cauză, întrucât interpretarea dată probelor constituie o chestiune de fapt, care nu justifică invocarea acestui motiv bazat pe denaturarea actului juridic dedus judecății.
Și ultimul motiv de recurs încadrat în art.304 pct.9 Cod procedură civilă este nefondat și urmează a fi respins, constatând că instanța de apel, în raport de situația de fapt reținută, a aplicat și interpretat corect dispozițiile art.948 din Codul civil și art.1405 și următorii din același cod, considerând că actul de schimb a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale și nu există motive care să atragă nulitatea sa.
De asemeni, în mod corect s-a reținut că situația invocată de reclamant în sensul că, autorul său se afla în indiviziune cu fratele acestuia cu privire la terenul în litigiu, nu afectează valabilitatea contractului de schimb, deoarece și la contractul de schimb se aplică regulile prescrise pentru vânzare.
Astfel, s-a stabilit în doctrină faptul că nu este lovit de nulitate înstrăinarea unui bun aflat în indiviziune de o parte din coindivizari, ci este supus unei condiții rezolutorii, constând în atribuirea sau nu la partaj a întregului bun în lotul celui sau celor care l-au înstrăinat.
De fapt, dezvoltarea motivelor de recurs privește interpretarea eronată a actelor depuse de reclamant în apărare, situație care nu constituie motiv de nelegalitate în sensul disp. art.304 Cod procedură civilă.
Se constată că nu există nici un motiv de recurs întemeiat, care să ducă la casarea deciziei cu trimitere spre rejudecare, cum s-a solicitat de către recurent.
Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art.312 al.1 Cod procedură civilă, urmează a se respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr. 52/A din 6 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr.--.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 28 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă, asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex/6.06.2006
Jud. apel:
Jud. fond:
Președinte:Maria PloscăJudecători:Maria Ploscă, Irina Tănase, Lică Togan
